Celebrată în fiecare an pe 14 februarie, Sărbătoarea Îndrăgostiților își are originile în secolul al V-lea, cînd întreaga Romă aducea un tribut Sfîntului Valentin, un episcop catolic devenit martir creștin
Tot în februarie, pe 24, îndrăgostiții își pot sărbători dragostea românește, de Dragobete
Februarie este considerată sora cea mică a lunilor anului, iar denumirea ei populară, Făurar, este inspirată de momentul anului în care se ascut uneltele pentru începutul sezonului agrar. Este luna care suferă transformări la fiecare patru ani, cînd avem an bisect, iar februarie are 29 de zile. În anii nebisecți (anii care nu se împart exact la 4), luna are 28 de zile. Cel mai recent an bisect a fost 2012, următorul va fi 2016. Un moment special în tradiția populară a fost ziua de 2 februarie, cînd s-au împlinit 40 de zile de la Crăciun, Sărbătoare creștină cunoscută ca Întîmpinarea Domnului. Se credea că, dacă pe 2 februarie este soare, ursul iese din bîrlog și, văzîndu-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămîni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra și rămîne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii. Cum anul acesta, pe 2 februarie a fost soare, probabil că vom avea parte de o iarnă lungă. Chiar dacă Valentines Day, o sărbătoare importată, cîștigă tot mai multă popularitate în țara noastră, îndrăgostiții au și o dată la care își pot sărbători dragostea românește. La 24 februarie are loc Dragobetele. Dragobete este fiul Dochiei, identificat cu Cupidon în mitologia romană și Eros în mitologia greacă. În unele zone, Dragobetele poartă numele de Năvalnicul, flăcău care ia mințile fetelor și tinerelor femei, scrie crestinortodox.ro. El a fost transformat de Maica Domnului în floarea cu același nume. Sfîrșitul lui februarie este momentul anului în care păsările încep să își (re)facă cuiburile.
Sărbătoarea îndrăgostiților a fost inventată de romani
În secolul IV înainte de Hristos, la jumătatea lunii februarie, tinerii romani țineau un ritual în onoarea zeului Lupercus. Ceremonia lupercaliilor se desfășura în jurul peșterii unde, conform legendei, lupoaica îi alăptase pe Romulus și Remus, fondatorii Romei. Bărbații luau parte la un fel de loterie și trebuiau să extragă dintr-o cutie specială bilețele cu numele fetelor. Pînă la sfîrșitul anului, noul cuplu format în acest fel trebuia să rămînă împreună. În încercarea de a pune capăt acestui festival păgîn, Papa Gelasius a ordonat să fie făcute cîteva schimbări ale regulilor. În loc de bilețele cu numele tinerelor, cutia urma să conțină nume de sfinți. Atît bărbații, cît și femeile aveau voie să extragă bilete din cutie, dar scopul noului joc nu mai era să creeze noi perechi, fapt ce i-a deranjat pe tinerii dornici de a-și găsi parteneri.
Credința l-a făcut nemuritor pe Valentin din Terni
În loc să-l mai cinstească pe zeul Lupercus, Biserica a ales ca acesta să fie înlocuit cu Sfîntul Valentin, decapitat în anul 270, la data de 14 februarie, în timpul domniei împăratului Claudius al II-lea. Claudius ajunsese la concluzia că bărbații căsătoriți nu dădeau randament și nu se puteau concentra la luptă, motiv pentru care a interzis căsătoriile în imperiul său. Dar tînărul preot Valentin (născut în anul 175, în Terni de astazi, în regiunea Umbria din Italia) căsătorea în secret perechile de tineri care veneau la el. Claudius a încercat să-l convertească pe Valentin la păgînism. Dar Valentin, ajuns la bătrînețe Episcop la Roma, a inversat strategia și a încercat la rîndul său să-l convertească pe Claudius la creștinism la vîrsta de aproape o sută de ani. Încercarea sa s-a dovedit a fi un eșec, iar Valentin a fost întemnițat și în cele din urmă decapitat pentru credința sa.
Legenda l-a vrut tînăr și îndrăgostit
Exisă mai multe legende legate de Sf. Valentin, apărătorul îndrăgostiților. În timpul cît a stat în închisoare, el trimitea mesaje de îmbărbătare prietenilor spunîndu-le Amintiți-vă de Valentin sau Vă iubesc .
Cea mai romantică legendă vorbește un un Valentin tînăr, întemnițat pentru credința sa. El s-ar fi îndrăgostit de fiica oarbă a temnicerului său. Dragostea pentru fată și marea lui credință în Dumnezeu au reușit, în mod miraculos, să o vindece pe copila temnicerului roman. Ea a început să vadă, chiar înainte de moartea lui Valentin. În drum spre eșafod, el i-a scris iubitei un mesaj de bun rămas semnat de la Valentin. Din acel moment, aceste cuvinte au fost folosite de toți îndrăgostiții din întreaga lume, atunci cînd trimit ,,o valentină de 14 februarie.
Misive de amor în numele lui Valentin
Cu toate că loteria cu femei a fost interzisă de Biserică, sărbătoarea de Sfîntul Valentin a fost în continuare folosită de romani pentru a cîștiga afecțiunea iubitelor și a devenit o tradiție ca bărbații să le ofere femeilor pe care le admiră mesaje de dragoste, care conțin numele lui Valentin. Prima felicitare de Sfîntul Valentin a fost trimisă în anul 1415 de ducele Charles dOrleans soției sale, în vremea cînd era închis în Turnul Londrei.
Obicei de sute de ani
În Evul Mediu, tinerii de sexe diferite trăgeau la sorți numele celor sortiți să le fie perechi pe durata sărbătorii. Ei trebuiau să-și prindă la mînecă hîrtiuța cu numele alesului sau alesei și să o mențină timp de o săptămînă. Bunătatea de care dăduse dovadă Sfîntul Valentin toată viața sa trebuia să le servească de exemplu persoanelor care jucau acest joc cu tentă erotică. Mai apoi, obiceiul s-a modificat și fiecare băiat era numit valentinul fetei care îl alegea pentru a o însoți, iar acesta îi făcea fetei un cadou. Tot de Sf. Valentin se obișnuia ca fetele să încerce să ghicească cum va fi viitorul soț. Pentru aceasta, priveau cerul în ziua de 14 februarie și, dacă vedeau un albatros, soțul putea fi un marinar, dacă era o vrabie, soțul avea să fie o persoană veselă, dar săracă. Un sticlete care zbura pe cer semnifica un bogătaș.
Cupidon, un Valentin cu săgeți
Cupidon, un alt simbol al sărbătorii îndrăgostiților, a fost mereu asociat cu Sfîntul Valentin ca fiu al lui Venus, zeița romană a dragostei și frumuseții. Cupidon a jucat mereu un rol important în poveștile de dragoste. El este cunoscut ca un copil poznaș cu aripi ale cărui săgeți străpung inimile victimelor sale, care se îndrăgostesc fără remediu. În Grecia antică, Cupidon era cunoscut sub numele de Eros, fiul Afroditei. Potrivit legendei, Venus, mama lui Cupidon, era geloasă pe frumusețea unei muritoare pe nume Psyche. Ea i-a cerut fiului său să o pedepsească pe Psyche și să o facă să se îndrăgostească de cel mai urît bărbat din lume. Vrînd să o săgeteze, Cupidon se îndrăgostește de ea și o ascunde într-un palat pentru a fi numai a lui. La un moment dat Psyche încearcă să afle identitatea iubitului misterios și acesta o părăsește supărat. După un periplu dureros și multe încercări impuse de zei, Psyche se regăsește cu iubitul ei Cupidon și este făcută nemuritoare de către Jupiter.
Dragobetele românilor
Dragobetele, considerat zeul bunei dispoziții și în principal al dragostei, numit și Cap de Primăvară sau Cap de Vară, este, se spune, fiul Babei Dochia. Dragobetele este identificat cu Eros din mitologia greacă și bineînțeles cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană. Dragobetele mai este numit și Năvalnicul, fecior frumos care ia mințile fetelor, metamorfozat de Maica Domnului în floarea cu același nume. Dragobetele este imaginat ca un tînăr frumos, puternic și bun, inspirator al pornirilor senzuale, dar curate, al dragostei firești la oameni, dar și la animale. Se spune că de Dragobete, băieții și fetele își pun straie de sărbătoare și, chiuind și zbenguindu-se, se duc în pădure pentru a culege ghiocei, micșunele sau albăstrele, iar cînd ceasurile se apropie de ora prînzului, coboară în goană spre sat, fiecare flăcău fugărindu-și aleasa, pe care, dacă o va prinde, îi poate fura o sărutare în văzul lumii, sărutul fiind considerat ca o logodnă pe un an de zile.
În această zi de sărbătoare nu se țese, nu se lucrează în fierărie, se întrerup muncile cîmpului, dar în schimb se face curățenie în casă pentru ca Dragobetele să fie întîmpinat cum se cuvine.
Dantela aduce dragostea
Pentru cei îndrăgostiți, nici un simbol nu este mai important ca inima. A da inima cuiva înseamnă a dărui întreaga ființă, deoarece inima este centrul existenței noastre. Inima este cea care ne ajută să experimentăm unul dintre cele mai profunde și nobile emoții - iubirea. Inima, străpunsă de săgeata lui Cupidon, este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Zilei Îndrăgostiților. Cu sute de ani în urmă, femeile purtau batiste din dantelă, material plăcut la atingere. Cînd o doamnă vedea un bărbat care îi plăcea, lăsa să îi cadă batista pentru a-i sugera acestuia că îi poate face curte. În consecință, oamenii au făcut rapid legătura între dantelă și sentimentele de dragoste. Așa s-a început decorarea cutiilor de bomboane și a felicitărilor de Sf. Valentin cu bentițe dantelate. De altfel, dantela are în latină denumirea aqueare care semnifică a atrage. Dantela are astfel rolul de a prinde în cursă inima persoanei iubite și nu e de mirare că lenjeria erotică este creată din dantelă. Tradiția utilizării panglicuțelor vine din timpul turnirurilor medievale cînd frumoasele domnițe împodobeau cu panglici colorate cavalerii favoriți. În multe țări bărbații și femeile își oferă inele cu ocazia logodnei sau căsătoriei. Acum cîteva secole momentul preferat de tineri pentru a-și dărui unii altora inele era de Sfîntul Valentin.
Februarie în astronomie
15 februarie 2013- asteroidul 2012 DA14 va trece la o distanță foarte mică, de numai 27.000 de kilometri, de planeta noastră. Asteroidul a fost descoperit în februarie 2012, are un diametru de aproximativ 45 metri și cîntărește circa 130.000 tone. Chiar dacă apropierea asteroidului de Pămînt va fi cea mai mare din istoria modernă, NASA oferă asigurări, într-o declarație video făcută publică recent, că nu există riscul unui impact cu sateliții artificiali.
16 februarie este data perfectă la care veți putea observa planeta Mercur, dacă norii nu acoperă cerul. La această dată se atinge Marea Elongație, cînd unghiul dintre planetă și Soare (așa cum se vede de pe Pămînt) va fi maxim. Planeta este de regulă extrem de apropiată de Soare și rareori urcă deasupra orizontului. Cum acum se îndepărtează destul de mult și urcă foarte mult pe cerul nopții, nu ratați o ocazie unică în an. În astronomie, elongația unei planete este unghiul dintre Soare și planetă, așa cum se observă de pe Pămînt.
18 februarie- Conjuncția Lunii cu Jupiter. Inedita pereche astronomică (să nu uităm că Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar) poate fi găsită rapid pe cerul nopții dacă privim spre vest, după apus. Luna și planeta Jupiter laolaltă vor putea fi admirate (și fotografiate) timp de aproximativ șapte ore.
Cele mai importante evenimente istorice ale lunii februarie
2 februarie 1990. Tribunalul Militar condamnă la detenție pe viață și confiscarea totală a averii personale pe patru dintre apropiații lui Nicolae Ceaușescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă;
11 februarie 1866. Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjurației pregătite de coaliția dintre conservatori și liberal-radicali, monstruoasa coaliție;
21 februarie 1916. La Verdun, Franța, a început cea mai distrugătoare bătălie din Primul Război Mondial, soldată cu aproximativ
1 milion de victime. S-a încheiat pe 18 decembrie 1916 prin respingerea atacurilor germane de către armata franceză;
24 februarie 1960. Comuniștii au început procesul intentat pentru uneltirea contra ordinii sociale a unor intelectuali acuzați că au citit și răspîndit operele lui Mircea Eliade. Principalii inculpați erau Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt;
27 februarie 1470. Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în încercarea sa de a scoate de sub influența otomană Țara Românească și de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron.
Leacuri de dragoste
Busuiocul. Este probabil cea mai îndrăgită iarbă de dragoste la români. Se spunea că femeia care va bea apă de busuioc (o cană de apă în care s-au macerat de seara pînă dimineața 3 rămurele de busuioc) în fiecare zi, pe nemîncate, va rămîne mereu tînără și va fi iubită ca în prima zi de către alesul ei. Adolescenții, fete și băieți, care-și pun o ramurică de busuioc sub pernă își vor visa peste noapte ursitul. Acest lucru este valabil mai ales în anumite zile ale anului: Sf. Andrei, Dragobete, 1 Martie, Sînzienele. Busuiocul purtat în păr și în sîn aduce noroc în dragoste fetelor.
Iasomia. Florile de iasomie sînt elixir de dragoste mai ales pentru femei. Planta uscată și pisată era pusă în lapte cu miere și se dădea pentru dezlegarea cununiei (pentru fetele care nu se măritau), contra deochiului, precum și pentru a (re)deștepta iubirea față de soț.
Sînziana galbenă (drăgaica). Are faimă de plantă magică pentru femei, care menține tinerețea și frumusețea, trezește dragostea, ferește de rele și de diferitele patimi. Cununa împletită în ziua de Sînziene se păstrează tot anul la capul patului, pentru ca fata să fie rîvnită de flăcăi, pentru a o apăra de zburători pe timpul nopții și a-i da vise frumoase. Băile cu apă în care a macerat iarba de sînziană dau pielii și ochilor o strălucire aparte, care acționeaza fără greș în a-i atrage pe bărbați.
Tămîia. Este un leac magic de protecție a cuplului în fața intervențiilor malefice. Tămîia ținută în dormitor, sub perne și la icoane, îi impiedică pe soți să se certe și îi face să fie cu frică de Dumnezeu, dar mai ales să nu cadă la vreo ispită care să strice casa.
Odoleanul (valeriana). Rădăcina este cunoscută mai ales ca leac de protecție în fața diferitelor făcături și ispite. Rădăcina pisată se amestecă într-o mîncare specială de grîu, care era dată adolescenților, pentru a-i feri de iele și de zburători.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
