• Pentru jurnaliºti, ziua pãcãlelilor este un prilej de a-ºi pãcãli cititorii cu farse care mai de care mai savuroase
În prima zi a lunii aprilie ne bucurãm de una dintre cele mai haioase sãrbãtori: Ziua Pãcãlelilor. Nu este o sãrbãtoare în adevãratul sens al cuvîntului, dar o þinem cu toþii, punînd la cale farse ºi fiind atenþi sã nu fim noi înºine victimele unei farse. Fiecare inventeazã glume mai mult sau mai puþin reuºite, mai mult sau mai puþin nesãrate. Dar cînd mass-media intrã în joc, pãcãleala e totalã. Credibilitatea unei publicaþii serioase face ca farsa sã fie ºi mai reuºitã, iar victimele mai numeroase. Iatã cum se distreazã ziarele de 1 aprilie pe seama cititorilor.
Prinþul Charles a luat þeapã
În 1991, Daily Mail a arãtat cã viteza de rotaþie a Pãmîntului s-a micºorat, motiv pentru care razele soarelui nu mai pãtrund printre pietrele de la Stonehenge. S-a propus dezasamblarea celebrului megalit ºi reasamblarea lui în alt loc, japonezii oferind 484 de miliarde de yeni pentru a muta Stonehenge pe Muntele Fuji. În 1960, o televiziune olandezã a informat cã celebrul turn din Pisa s-a prãbuºit (foto 1). În 1986, „Le Parisien“ a publicat o ºtire care anunþa cã simbol naþional al Franþei, Turnul Eiffel, urmeazã sã fie demolat. Poporul francez ºi-a revenit cu greu din ºoc, chiar dacã a aflat cã e o pãcãlealã de 1 aprilie. Prima doamnã a Franþei, Carla Bruni-Sarkozy, va cînta imnul francez înainte de primul meci al echipei Franþei în Capetown, la 11 iunie 2010, a scris pe 1 aprilie un ziar francez. Agenþia I-media a anunþat cã Papa se pregãteºte sã lanseze o companie aerianã, Vatican’Air, cu un singur avion. La BBC s-a anunþat cã uºa de la reºedinþa premierului britanic, situat la celebra adresã Downing Street nr. 10, va fi vopsitã în roºu (foto 2). Culmea e cã ºtirea a fost luatã în serios ºi de jurnale. Radio BBC 4 a anunþat cã imnul Marii Britanii, „God Save the Queen“ va fi înlocuit cu imnul Europei, cîntat în germanã. Stafful Prinþului Charles a telefonat la redacþie, cerînd o copie a imnului. În 1980, tot BBC a informat cã Big Ben, istoricul ceasornic mecanic, va deveni digital, pentru a fi în pas cu tehnologia modernã.
E-mail-uri prin telepatie
Pe 1 aprilie 1965, BBC a invitat un profesor care inventase aºa-numita smellvision (foto 3), o maºinãrie prin care mirosul ajungea la telespectatori. A fãcut ºi o demonstraþie, punînd în dispozitiv boabe de cafea ºi ceapã. Telespectatorii au sunat ºi au mãrturisit cã au simþit ambele arome ºi chiar le-au dat lacrimile de la ceapã. În 1977, farsa s-a repetat, de data aceasta pe calea undelor. 172 de ascultãtori au raportat cã au simþit mirosul transmis de experþi. O altã farsã la scarã mare a fost în 1962 în Suedia. Pe atunci, se transmitea alb-negru. Dar de 1 aprilie, expertul tehnic Kjell Stensson a apãrut la ºtiri ºi a anunþat cã, datoritã unei noi tehnologii, telespectatorii puteau sã recepþioneze semnalul color. Nu trebuiau decît sã punã un ciorap de nylon peste ecranul televizorului. Stensson a fãcut ºi o demonstraþie (foto 4). Sute de mii de oameni dintr-o populaþie de ºapte milioane au înghiþit minciuna. A doua zi nu se mai gãsea nicio pereche de ciorapi în toatã Suedia. Prima emisiune în culori a fost transmisã în Suedia opt ani mai tîrziu, dar tot pe 1 aprilie. Red Herring Magazine a publicat un articol despre Orecchio, un dispozitiv revoluþionar plasat dupã ureche, cu ajutorul cãruia se pot trimite e-mail-uri telepatic. Revista s-a trezit cu sute de scrisori de indignare din partea cetãþenilor care cãutaserã în magazine dispozitivul, dar nu l-au gãsit.
Stoluri de pinguini ºi arbori de spaghetti
O pãcãlealã savuroasã marca BBC: de 1 aprilie 2008, postul de televiziune a prezentat un filmuleþ despre tragedia pinguinilor zburãtori (foto 5) din Antarctica nevoiþi sã migreze spre jungla amazonianã, din cauza gerului. În 1973, un academician a explicat la radio BBC cã o boalã a copacilor imunizeazã oamenii la virusul rãcelii. Din pãcate, existã ºi un efect secundar: pãrul roºcat devine blond. Din acest motiv, persoanele roºcate erau sfãtuite sã stea departe de pãduri. Jurnaliºtii de la BBC sînt cei mai inventivi farsori din istoria mediei, în fiecare an lanseazã cîte o ºtire falsã, ºi de fiecare datã oamenii o cred. În 1957, postul de televiziune a difuzat un montaj cu fermieri elveþieni culegînd fire de spaghete din copaci (foto 6), mutaþie apãrutã datoritã climei. Telespectatorii au crezut ce au vãzut ºi au sunat la redacþie, întrebînd cum ar putea sã creascã ºi ei arbori de spaghete. În 1991, The London Times raporta cã un grãdinar de 73 de ani a dezvoltat o specie de iarbã care nu mai trebuie tunsã, deoarece nu creºte mai mult de un centimetru. Grãdinarul a rezolvat ºi problema dungilor: „cînd iarba începe sã rãsarã, treci peste ea cu un roller ºi iarba va creºte în direcþia doritã pentru totdeauna“. În 1965, „Politiken“ din Copenhaga a anunþat cã Parlamentul a adoptat o lege prin care toþi cîini din oraº vor fi vopsiþi în alb pentru ca ºoferii sã-i poatã vedea mai bine pe timp de noapte. Tot o farsã cu cîini: Pentru a menþine mai curate trotuarele din Varºovia, proprietarii de cîini vor trebui sã ducã la primãrie cantitatea de excremente fixatã de administraþie în funcþie de rasa ºi greutatea cîinelui, a anunþat Gazeta Wyborcza.
Pãcãleli astronomice
În 1993, un post de radio din San Diego a anunþat aterizarea unei nave extraterestre pe aeroportul militar din apropiere. Oamenii s-au îmbulzit, creînd mari blocaje în trafic. Jurnalistului i-a venit o facturã uriaºã pentru toþi poliþiºtii chemaþi sã dirijeze traficul. UN OZN a aterizat de-adevãratelea în Londra, în 1989. Oamenii au început sã sune la televiziuni ºi au fãcut poze. Un poliþist a avut curajul chiar sã abordeze omuleþul argintiu care a ieºit prin trapã. OZN-ul era, însã, un vehicul zburãtor pãmîntean, lansat de niºte farsori. Nature.com a anunþat o descoperire surprinzãtoare a astronomilor: curenþii comerciali puternici au crescut uºor viteza de rotaþie a Terrei. Astfel, ziua s-a scurtat în secolul trecut, ceea ce înseamnã cã acum calendarul e dat peste cap: „Luna martie ar fi trebuit sã aibã 30 de zile o datã la fiecare 100 de ani, nu 31. Dacã vom începe ajustãrile în acest an, putem aduce calendarul la zi. Cu alte cuvinte, azi ar trebui sã fie 2 aprilie, nu 1 aprilie“, scria publicaþia ºtiinþificã în 2004. Astronomul britanic Patrick Moore a anunþat la radio BBC 2 cã, la ora 9,47, va avea loc o aliniere a planetelor care va diminua gravitaþia pe Pãmînt. Ascultãtorilor li s-a recomandat sã sarã de cîteva ori exact în momentul respectiv, ca sã experimenteze imponderabilitatea. Sute de britanici au sunat ca sã povesteascã senzaþia de plutire trãitã.
Statuia lui Lenin a început sã plîngã
National Public Radio’s All Things a raportat în 2004 cã poºta Statelor Unite va introduce un program portabil de coduri poºtale, care ar permite persoanelor fizice sã-ºi ia codul poºtal cu ei atunci cînd se mutã. Programul a fost inspirat de mãsurile recente ale companiilor de telefonie mobilã care permit abonaþilor sã-ºi pãstreze numãrul de telefon, atunci cînd trec de la un serviciu la altul. Chicago Daily Tribune a ales data de 1 aprilie 1950 pentru a anunþa cã Western Union va reintroduce telegramele cîntate de cãtre operatoare, serviciu suspendat pe durata rãzboiului. La 1 aprilie 1995, o statuie a lui Lenin italian în oraºul Cavriago a început sã plîngã, dupã modelul statuilor ºi icoanelor plîngãtoare, aºa cum se anunþase în presã. O mulþime uriaºã s-a adunat sã vadã lacrimile albe (contrafãcute) de pe obrajii de metal ai comunistului.
Agenþia Itar-Tass a fãcut ºi ea o farsã în 1996, rãmasã de pominã. A anunþat cã s-a început fabricarea de grenade de mînã încrustate cu diamante, pentru ca victimele sã sfîrºeascã într-un cadru mai luxos. Irish Times glumea în 1995, scriind cã proprietarii parcului Disneyland negociazã cu guvernul rus pentru a cumpãra cadavrul lui Lenin.
În 1982, Daily Mail anunþa cã toate angajatele trebuie sã fie controlate de sutien pentru a dovedi cã nu poartã catarame care blocheazã semnalele radio-tv, catarame intrate pe piaþã recent ºi care produceau mari pagube instalaþiilor tehnice.
Jurnaliºti pãcãliþi
ªi jurnaliºtii au fost pãcãliþi, la rîndul lor. Astfel, în 2004, Ministerul Transporturilor Maritime Britanice a publicat un studiu al unui expert care descoperise cã raþele crescute pe canale sînt mai grele decît cele crescute pe rîuri. Aceasta deoarece apa linã nu le solicitã, deci pot lua în greutate. ªtirea a fost transmisã mass-mediei cu titlul de a fi publicatã pe 1 aprilie. Însã jurnaliºtii de la BBC au luat-o de bunã ºi au publicat-o pe 31 martie, ca sã fie ei primii care o difuzeazã. Associated Press ºi-a pãcãlit colegii de breaslã în 1983 anunþînd ca împãratul Constantin a creat Ziua Pãcãlelilor. ªtirea a fost preluatã de mai toate ziarele americane. În 1915, The Boston Morning Globe s-a vîndut la jumãtate de preþ, spre surprinderea cititorilor, dar ºi a reporterilor. Poanta a fost fãcutã de un angajat care a modificat preþul înainte de a ajunge prima paginã la tipar. Ziarul a fost vîndut în 60.000 de exemplare, iar farsa a adus o mare gaurã în bugetul publicaþiei. O prezentatoare TV de la Fox 5 a fost convinsã sã lingã în direct o nouã aplicaþie iPad (foto 7), despre care se spunea cã permite utilizatorului sã simtã gustul ºi mirosul unui fel de mîncare afiºat pe monitor. În anul 2000, un comunicat de presã a ajuns la toate ziarele din New York. Acesta anunþa o paradã de Ziua Pãcãlelilor, pe Strada 59, la care urmau sã defileze poliþiºti. CNN ºi Fox News ºi-au trimis reporteri la eveniment. N-au gãsit nimic pe strada 59, iar poliþia nu ºtia de nicio paradã. Farsa fusese pusã la cale de Joey Skaggs, un cunoscut farsor american.
Surplusul bugetar se împarte contribuabililor
Forþele americane recruteazã soldaþi din Kenya, Etiopia ºi Sudan, arãta o ºtire publicatã în 2003, în East African Standard. Motivul: locuitorii africani sînt mai bine adaptaþi deºertului. Un post de radio a anunþat în 1992 cã Richard Nixon va candida a doua oarã la preºedinþie, sloganul lui fiind „N-am fãcut nimic greºit“. Farsa a prins atît de bine încît emisiunea s-a prelungit din cauza sutelor de apeluri de cetãþeni revoltaþi de tupeul lui Nixon, dupã dezvãluirea afacerii Watergate. Pe 16 aprilie 2003, www.cnn.com a publicat necrologul vicepreºedintelui Richard „Dick“ Cheney. CNN ºi-a cerut scuze faþã de înaltul demnitar, precizînd cã erau pregãtite aceleaºi farse ºi pentru alte personalitãþi proeminente aflate în viaþã la acel moment: Ronald Reagan, Bob Hope, Fidel Castro, Papa Ioan Paul II, Nelson Mandela, Gerald Ford. În 2004, Radio BBC a lansat o ºtire cum cã Germania a renunþat la moneda Euro ºi intenþioneazã sã adopte lira britanicã. Un program de radio olandez a anunþat în 1972 cã guvernul va distribui surplusul bugetar în mod egal în rîndul contribuabililor. ªtirea a surescitat ascultãtorii. Banca britanicã Abbey National a anunþat în 2001 cã are de gînd sã ofere clienþilor sãi posibilitatea de a tipãri bani la propriile computere. Ideea vine astfel în sprijinul celor care nu au chef sã se deplaseze pînã la bancã pentru a scoate bani. Banca Naþionalã a Angliei a recomandat cu tãrie celor de la Abbey sã nu continue cu gluma lor.
Glume cibernetice
Site-ul Groupon, care prezintã cele mai bune reduceri din întreaga lume, a susþinut cã a cumpãrat licenþa pentru Ziua Pãcãlelilor. Astfel, orice farsã care nu poartã semnãtura companiei este ilicitã. Anul trecut, Gmail a anunþat cã a lansat serviciul „Gmail Motion“, graþie cãruia utilizatorii vor gesticula în loc sã tasteze (foto 8). Computerul, cu ajutorul unei camere, va ºti dacã sã rãspundã unui mesaj, sã trimitã unul nou sau sã ataºeze un fiºier. Website-ul BetterHumans.com a postat o ºtire în 2003 în care anunþa cã un specialist în software, angajat la vTouch System, a devenit prima fiinþã umanã care a contactat un virus de computer, în timp ce lucra cu o interfaþã neuronalã. Toate activitãþile au fost suspendate la firma unde lucra John Newman. Cipuri au fost puse pe ascuns sub pielea tuturor suedezilor vaccinaþi împotriva gripei H1N1, asigura Metro din Suedia. Aceste implanturi le permit sã intre gratis la metroul din Stockholm. De 1 aprilie 2004, Google a anunþat cã face angajãri pentru Copernicus Center, centrul lor de cercetare de pe Lunã. Aplicanþii trebuie sã fie capabili sã supravieþuiascã numai cu soia ºi lapte degresat ºi sã respire prin tubul de oxigen. Centrul va fi dotat cu 35 de ingineri, douã maseze, un bucãtar de sushi ºi 27.000 de servere low cost.
Cele mai vechi poante de 1 aprilie
• Dupã ce Edison a inventat fonograful, în 1877, americanii au început sã creadã cã geniul savantului nu are nicio limitã. Prin urmare, atunci cînd New York Graphic a anunþat în 1878 cã Edison a inventat o maºinã capabilã sã transforme solul în cereale ºi apa în vin, rezolvînd astfel problema foametei în lume, s-au gãsit numeroºi oameni care sã creadã. Ziarele din întreaga þarã au copiat articolul fãrã nicio îndoialã, lãudîndu-l generos pe Edison. În 1835, The Sun a publicat o ºtire în care se spunea cã marele astronom John Herschel a descoperit viaþã pe satelitul natural al Pãmîntului. Era publicat ºi un desen cu fiinþele zburãtoare selenare. Vestea a entuziasmat întreaga Americã, mai puþin pe erou, astronomul aflînd abia peste cîteva zile ce „descoperire“ crucialã fãcuse.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
