Ţi-a iesit coşarul în drum, o să ai noroc acum

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 24.02.2012

• Firu Balint coşereşte hornurile braşovenilor şi le aduce şi noroc, dar şi multă siguranţă pentru că un coş al casei necurăţat poate ameninţa viaţa locatarilor

Dacă-ţi iese coşarul în drum, o să ai noroc toată ziua. De unde vine această superstiţie? Cîndva, hornarul era un meseriaş foarte căutat şi la fel de important ca un doctor sau un pompier. De el depindeau vieţile oamenilor, fiindcă un coş necurăţat putea provoca incendii şi asfixieri. Aşa că, lumea a început să creadă că întîlnirea cu personajul plin de funingine e un semn de bun augur. E prin preajmă un coşar, atunci înseamnă că ai scăpat cu viaţă. Superstiţia s-a păstrat şi în zilele noastre, chiar dacă în locul sobelor au apărut caloriferele, iar coşarii sînt tot mai puţini. Pericolele, însă, n-au dispărut. Braşovenii care locuiesc la casă ştiu prea bine că trebuie să-şi desfunde hornul, altfel riscă să treacă prin mari necazuri. Nu le rămîne decît să apeleze la Firu, coşarul de serviciu, cum îi place să-şi spună, un tînăr care practică această meserie de cînd se ştie.

Omul de care are nevoie orice casă

Firu Balint este coşar. Asta e meseria lui şi din asta trăieşte. Îi place ce face, altfel n-ar umbla toată ziua plin de funingine. Încă de copil şi-a băgat nasul prin coşurile braşovenilor, cînd îl însoţea pe tatăl lui, hornar de vază în judeţ, angajat la ICRAL. A prins drag de meserie şi, cînd a împlinit 18 ani, şi-a făcut o firmă de coşerit. Anii au trecut şi Firu a rămas tot coşar. Nu e braşovean care să stea la casă şi să nu-l fi chemat măcar o dată în pod, să-i cureţe hornul. Tînărul de 35 de ani e om de încredere, mai lucrează şi pe datorie sau chiar gratis, la prima intervenţie, aşa că e foarte căutat. Din recomandare în recomandare, a curăţat pînă acum mii de coşuri, nu există problemă să nu-i vină de hac. Dar, deşi la fiecare casă e nevoie de el cel puţin o dată pe an, braşovenii au început să-l caute tot mai rar. Aceasta fiindcă unii şi-au pus centrale pe gaz, alţii pentru că n-au bani. Însă au apărut alte solicitări. „Domnii din ziua de azi s-au reprofilat pe şeminee. Fiecare vilă trebuie să aibă şemineu, aşa că tot am de lucru. Pensionarii mă solicită şi ei pentru că, de cînd cu criza, au trecut pe lemne, că gazul e scump“, spune Firu, care are clientelă din toate categoriile sociale. Pentru serviciile prestate, adică 50 de lei pentru un coş, eliberează chitanţă. „Legea prevede revizie o dată la doi ani, iar cei de la gaze cer adeverinţă de la coşari. Uneori, chiar lucrătorii de la gaz mă anunţă unde e urgent să curăţ un coş. Pe lemne sau pe gaz, primăvara, orice sobă trebuie curăţită şi orice coş desfundat“, ne sfătuieşte el.

Dă drumul la şarpe pe horn

Munca lui se desfăşoară prin poduri şi pe acoperişuri. Ajunge cu salopeta curată şi pleacă negru ca un tăciune. Spune că operaţiunea de curăţat coşuri nu e grea, cu uneltele potrivite şi îndemînare. Pe gura hornului introduce şarpele, o sîrmă oţelită lungă de opt metri, şi, cu mişcări exersate, roteşte şarpele astfel încît să desfunde traseul de evacuare. Scoate funingine, dacă soba e pe lemne, dar mai scoate şi ciori, cuiburi de păsări, cuie, sîrme, cărămizi, haine. Cu un sistem de oglinzi identifică obiectul care a blocat aerisirea, apoi îl scoate cu şarpele. „La sobele cu lemne, se depune cenuşă care poate lua foc. Atunci cînd soba nu mai funcţionează cum trebuie, se umple camera de fum. Oamenii care îşi montează centrale sau sobe cu gaze cred că hornurile lor nu se înfundă. E greşit. Gazele arse mănîncă pereţii de cărămidă ai hornului şi molozul obturează calea aerului. La acestea, pericolul e cel mai mare, pentru că gazele nu se simt şi oamenii pot muri asfixiaţi cu oxizi de carbon. Mai e periculos şi cînd soba e pe gaz, dar omul trece pe lemne. Canalele sînt mai mici şi fumurile se înfundă mai repede. O sobă bine făcută, după trei ore de foc, trebuie să ţină toată noaptea. Altfel, mai bine chemi coşarul“, explică Firu care, după ce termină treaba, face şi probe, repară coşurile stricate, iar în extrasezon, e zugrav sau face sobe şi de teracotă şi şeminee. Cel mai frumos şemineu al lui a ajuns în Anglia şi a luat pe el 3.000 de lire sterline.

A coşerit vilele lui Ceauşescu

A lucrat la hornurile uriaşe ale restaurantelor şi hotelurilor, grădiniţelor, şcolilor. „Am curăţat o jumătate din gările României şi mai mult de jumătate din poşte. Adică am coşerit clădirile poştei din comună în comună, în peste 30 de judeţe. Am curăţat şi la Peleş. Cînd a venit o delegaţie, mi s-a zis să mă ascund, că sînt prea murdar. Dar un demnitar m-a văzut şi m-a întrebat dacă nu vreau să coşeresc la casele lui Ceauşescu“, povesteşte Firu care a curăţat coşurile vilelor din Primăverii, Snagov, Săftica, Scroviştea. În Primăverii nr. 50 a intrat chiar prin camerele unde a fost cazat Michael Jackson. A băgat şarpele şi în coşurile lui Văcăroiu, pe vremea cînd era prim-ministru şi avea o vilă la Snagov. Soţia demnitarului l-a pus la masă şi i-a dat şi ciubuc. Dar majoritatea clienţilor lui nu sînt VIP-uri, ci pensionari care, de obicei, întrebaţi de cînd n-au curăţat coşurile, răspund „de mult“. Puţină lume înţelege că verificarea şi curăţarea coşurilor de fum este o măsură de siguranţă. Cu toate că legislaţia prevede obligativitatea cetăţenilor de a face anul sau de două ori pe an revizia coşurilor, oamenii apelează la hornari numai după ce au avut parte de incidente neplăcute (incendii, scăpări de gaze, fum) sau cei obligaţi de primărie să obţină adeverinţa de coşerit. Paza bună trece primejdia rea. „Coşul de fum este plămînul casei, dacă e defect, se sufocă“, avertizează Firu.

Norocul nu e pentru el

Braşoveanul este la zi cu tot ce apare nou în domeniul coşeritului, al sobelor şi al coşurilor moderne. E dotat cu aparatură modernă, de la camerele de inspecţie video, perii speciale, aspiratoare, la laptop şi aparat foto digital. Dar meseria o face tot tradiţional, cu oglinzi şi şarpe. Pentru că rezultatele sînt mai bune dacă simte coşul la mînă. În plus, cunoaşte fiecare horn ca pe propriul buzunar. Mai sînt coşari în Braşov, veniţi de prin comunele învecinate, fără autorizaţie, care uneori mai mult strică decît repară şi, după unii, tot Firu trebuie să vină ca să termine treaba. Altfel, coşari braşoveni au rămas doar trei, cu tot cu Firu. O situaţie fericită, fiindcă la oraş, nu se mai poartă coşarii. Cînd trece pe stradă, Firu face senzaţie. Braşovenii îl ating ca să aibă noroc şi-i dau bani de-o bere. „E o superstiţie frumoasă, mai ales că e frumos şi cîntecul lui Colea Răutu, dar nu cred în ea. Cinci ani am jucat la loto şi nimic“, se plînge el de nenoroc. Meseria n-are cui s-o lase moştenire, are două fetiţe pe care în niciun caz nu le va învăţa coşeritul. Dar e mîndru de ceea ce face şi nu şi-ar da meseria nici pe cea de chirurg. „Mai bine funingine pe mîini decît sînge“, glumeşte hornarul pentru care cea mai mare mulţumire e atunci cînd se uită prin horn şi vede lumină la celălalt capăt. E semn că şi-a făcut treaba ca la carte.

Primii coşari erau copiii

• Meseria de hornar a apărut acum două secole, odată cu dezvoltarea industriei şi înmulţirea locuinţelor şi, implicit, a coşurilor de fum, cu toate că dintotdeauna hornurile au fost curăţate de cineva priceput. La început, hornari erau doar copiii de 8-10 ani, fiindcă erau mai subţirei şi puteau intra uşor prin hornurile înguste. Începînd cu 1840, s-a interzis practicarea meseriei de către persoane sub 21 de ani. Iar din anul 1875, s-a introdus şi obligativitatea autorizaţiei. Coşeritul a fost întotdeauna considerat o meserie murdară, dar astăzi, această prejudecată nu mai reflectă realitatea. Hornarii autorizaţi din România au diplome şi echipament sofisticat, se şcolesc la cursuri în străinătate, sînt membri în Asociaţia Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee şi participă la traininguri internaţionale ale coşarilor.

Aducător de noroc şi primăvară

• Coşarul este considerat simbol al norocului, de care sînt legate multe superstiţii. Se spune că, dacă vezi un coşar, trebuie să te prinzi de un nasture şi să-ţi pui o dorinţă. Dacă întîlneşti un coşar pe 1 ianuarie, o să te urmărească norocul tot anul. Norocul e şi mai sigur dacă îl întîlneşti pe omul cu hainele pline de negreală în ziua nunţii. Multe cupluri preferă să invite coşari la propria nuntă, ca aducător de dragoste şi prosperitate. Mireasa trebuie să fure un păr din peria coşarului şi să-l păstreze toată viaţa ca talisman împotriva bolilor şi pentru protecţia casei. Visele în care apar coşari sînt tălmăcite ca fiind aducătoare de bani şi căsătorie. Hornarul este şi vestitor al primăverii, mărţişoarele cu hornari fiind considerate, alături de potcoave, cele mai cunoscute simboluri aducătoare de noroc.

Lege pentru hornuri

• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă arată că, anual, 14% din incendiile care se produc în gospodăriile din România sînt declanşate de coşurile de fum defecte sau necurăţate, iar 6% au loc ca urmare a mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate. Majoritatea acestor incendii se soldează cu tragedii. ISU recomandă verificarea, curăţarea şi repararea coşurilor de fum de către o persoană specializată. De asemenea, nu trebuie folosit alt materialul combustibil decît cel pentru care a fost destinată soba şi trebuie evitată supraîncarcarea acesteia. Soba nu se foloseşte decît cu uşiţa închisă, nu se doarme cu soba aprinsă, iar înainte de a părăsi locuinţa, focul trebuie stins. Ordinul 163/2007 prevede obligativitatea curăţării şi inspecţiei coşurilor de fum de două ori pe an.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: