Rapoartele oamenilor de știință și vechea credință populară au prezis încă din 2004 că iarna aceasta va fi mai grea
Acum șapte ani, un raport al Pentagonului a scăpat din arhivele secrete și a ajuns în mîinile unor jurnaliști, care l-au publicat în The Observer. Deși a stîrnit vîlvă pe moment, raportul a fost dat uitării. Dar astăzi, cînd condițiile meteorologice extreme au lovit întreaga Europă, lumea a început să-și amintească de previziunile serviciilor militare americane. Între 2010 și 2020, Europa va fi puternic lovită de schimbări climatice, cu tempertauri medii anuale sub 0 grade C. Clima va deveni foarte rece și uscată, ca în Siberia, se spunea în raportul din 2004. Bătrînii satului știau și ei că, după iarna grea din 2004, următoarea va fi peste șapte ani. Sîntem în 2012 și gerul e mai tăios ca niciodată. Specialiștii încearcă să explice de ce clima a luat-o razna. Dar, oricît de logice ar fi teoriile lor, trebuie să recunoaștem că viitorul, așa cum a fost descris acum șapte ani, a început deja.
Un dezastru inevitabil
Schimbarea climei, cu toate consecințele catastrofale asupra planetei, nu e doar un scenariu SF, ci chiar o perspectivă iminentă. Strategii Pentagonului și-au imaginat de mult viitorul sumbru, iar raportul lor a stîrnit groaza în 2004. După Peter Schwartz și Doug Randall, semnatarii raportului, planeta va avea de susținut o populație mai mare decît poate duce. În 2020, buba se va sparge și vom asista la cele mai cumplite războaie pentru mîncare. Foametea nu va fi altceva decît consecința secetei, produs al încălzirii globale. Dezastrul nu poate fi prevenit, după părerea autorilor, pentru că schimbările climatice nu pot fi controlate, oricîtă tehnologie ar pune omenirea în joc. Mai rău, haosul se poate declanșa oricînd, pentru că trăim în aceleași condiții climatice de acum 8.200 de ani, cînd a fost o mare criză de apă și alimente, iar oamenii erau decimați de boli. Nu știm exact unde sîntem în cadrul acestui proces. Poate să înceapă mîine sau în următorii cinci ani. Schimbările climatice bruște vor influența și regimurile politice, nevoite să găsească soluții rapide. Se poate instaura anarhia, deoarece numeroase state își vor dezvolta arsenal nuclear pentru a-și apăra resursele de apă, hrană și energie. Această amenințare este mult mai gravă decît cea teroristă, în opinia experților citați de The Observer, care au apreciat că primele indicii ale acestui viitor dificil vor apărea după 2011.
Foamete și inundații
Ce mai prevede raportul? Emisfera nordică se va răci, vor fi ierni severe în cea mai mare parte a Europei și veri cu incendii de păduri.
Furtuni violente vor izbi coastele europene făcînd ca zone largi din Olanda să devină nelocuibile. Haga va fi abandonată. Nu va mai fi nicio diferență între Marea Britanie și Siberia. Scandinavii vor căuta zonele mai calde dinspre sudul Europei unde vor ajunge și refugiații din greu lovita Africă. Țările din Europa de Est se vor zbate să își hrănească popoarele, invadînd Rusia. Accesul la apă va deveni o bătălie majoră. Nilul, Dunărea și Amazonul vor deveni zone foarte căutate. Bangladesh va deveni de nelocuit din cauza creșterii nivelului apei. China se va confrunta cu ploi musonice abundente, care se vor transforma în potopuri în zonele secetoase de astăzi. Creșterea tensiunilor va crea noi alianțe: Coreea de Nord și Coreea de Sud, Canada și SUA. Europa va forma un bloc compact pentru a reuși să facă față agresorilor de pe alte continente și imigranților. Rusia va fi nevoită să se alăture Europei. Japonia, Coreea de Sud și cea de Nord, Germania, Iranul, Egiptul vor dezvolta capacități nucleare. Israel, China și Pakistan vor folosi bomba atomică. Pakistan, China, India se vor încăiera la granițe, pentru împărțirea accesului la rîuri și pămînt arabil. Spania și Portugalia se vor lupta pe zonele de pescuit, deoarece, apa răcindu-se, peștii vor migra în alte habitaturi. Tensiunile dintre americani și Mexic vor crește, deoarece USA va călca tratatul din 1944 care garanta apă din Rîul Colorado pentru Mexic. Decesele din războaie și foamete vor fi de ordinul milioanelor. Cînd aceste conflicte vor exploda, 25% din populația adultă va muri.
Harta lumii se va schimba
Scenarii despre avansul pe care l-ar putea lua încălzirea globală au fost făcute și de alți oameni de știință. Climatologii elvețieni prevăd oscilații mari de temperatură în Europa Centrală și de Est, însă după anul 2070. Grupul de experți interguvernamentali pentru evoluția climei (Giec) au dat și ei publicității un raport despre evoluția omenirii sub influența climei extreme. Avînd în vedere că 11 din ultimii 12 ani au fost cei mai călduroși din 1850 încoace, de acum încolo să ne așteptăm la caniculă în Europa, secetă în Africa, inundații în insule. Oamenii vor migra masiv, căutînd locuri mai prietenoase și mîncare.
Alți experți prevăd dispariția sub ape a Insulelor Maldive, a orașelor Londra și New York. În cele mai pesimiste scenarii, unele zone de pe Pămînt vor deveni de nelocuit. Absolut toate previziunile ajung la inevitabila Eră Glaciară. Prognoza se bazează pe observația conform căreia temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1 grad C în secolul trecut. 15% din ghețari s-au topit. Simulările matematice conduc la concluzia că planeta va continua să se încălzească cu pînă la 5 grade C în următorii 80 de ani, datorită nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră. Cercetătorii britanici au emis și ei niște scenarii recente despre viitorul omenirii, la fel de catastrofale. Oklahoma și Australia Centrală vor fi abandonate din cauza secetei. Marocul va fi invitat să adere la UE în schimbul accesului exclusiv la rezervele de energie solară. Iar goana după un pămînt primitor va ajunge pînă într-acolo încît, oamenii se vor muta în Antarctica, iar în 2040, vor trăi printre pinguini circa 3,5 milioane de oameni.
Vrăjitoarele sînt de vină
Un raport din 1973 al CIA ajungea la concluzia că are loc o schimbare climatică globală și că nu vom reveni prea curînd la modele climatice din trecutul recent. În 1975, laureatul Premiului Nobel, Willard Libby R. a avertizat: Erele glaciare au fost starea normală în ultimele cîteva milioane de ani, climele temperate existînd în nici 5% din timp. Ideea că glaciațiunea este starea de normalitate a Terrei, iar clima interglaciară, o anomalie, e susținută și de teoriile cele mai recente. Oamenii de știință de la Observatorul Solar Național al SUA și cei de la Institutul de Meteorologie Britanic au analizat măsurătorile efectuate în 30.000 de stații meteorologice din lume și au ajuns la concluzia că Soarele s-a cam lenevit și e posibil să nu mai ajungă la apogeul ciclului de 11 ani de activitate. Încetinirea activității solare va influența clima pe Terra, prevestind o nouă Mică Eră Glaciară, așa cum a fost cea din perioada 1645-1715. Atunci, vreme de 70 de ani, au lipsit petele solare și toate rîurile au înghețat. Oamenii au dat vina pe vrăjitoare care, prin puterile lor diavolești, au adus fenomene climatice extreme. Vînătoarea de vrăjitoare s-a intensificat în Mica Eră Glaciară, iar în 1628, cînd n-au mai găsit nicio vrăjitoare s-o ardă pe rug, a fost un an fără vară. Pînă la urmă, au forțat o bătrînă să mărturisească, dar vremea tot nu s-a îndreptat. Se pare că în România vrăjitoarele s-au deconspirat în această iarnă degeaba, gerul, viscolul și ninsoarea nu ne mai slăbesc.
În prag de Eră Glaciară
Profesorul Richard A. Muller, de la Universitatea din California, Berkeley, e convins că perioada interglaciară caldă în care ne aflăm în prezent va lua brusc sfîrșit și următoarea eră glaciară este pe cale să ne lovească.
Al Gore, contracandidatul lui George Bush Jr. în 2004, s-a concentrat pe evoluția concentrației de CO2, arătînd că perioada interglaciară care a avut loc dincolo de acest punct a fost atît de caldă, încît existau hipopotami și hiene în Anglia. După fiecare ciclu de 650.000 de ani, inversările de polaritate produc mișcări continentale, care forțează Groenlanda să se mute mai spre nord, în timp ce Europa se extinde spre est, fiecare schimbare ducînd la o creștere a volumului de ape calde din Oceanul Atlantic care ajung în Oceanul Arctic polar în următorul ciclu glaciar.
Evenimentul caracteristic care are loc regulat la fiecare 650.000 de ani este erupția supervulcanului Yellowstone. Încă din 2004, oamenii de știință au observat că magma de sub Yellowstone a început să urce cu o viteză de trei ori mai rapidă decît cea înregistrată anterior. Studiile oamenilor de știință de la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine au confirmat că există o legătură între pierderea de gheață din zona Siberiei și frigul din Europa de Est. Apa Oceanului Arctic fiind lipsită de gheață e mai caldă decît aerul de deasupra. Căldura se ridică spre straturile superioare ale atmosferei, iar acești curenți destabilizează atmosfera și modifică regimul vînturilor. Oricine crede că topirea banchizelor de departe nu-l va afecta se înșală, susține dr. Vladimir Petoukhov, de la Institutul pentru Cercetări Climatice din Potsdam, Germania. Dacă toate aceste indicii prevestesc sosirea unei ere glaciare, atunci omul modern s-ar putea să aibă aceeași soartă ca mamutul.
Încălzirea globală, un rău pozitiv
Există și voci care contestă suportul științific al conceptului de încălzire globală și toată isteria provocată de rapoartele alarmiste. Marea cacealma a încălzirii globale e un film documentar realizat de producătorul britanic Martin Durkin, care susține că totul e o minciună propagandistică, una dintre cele mai mari farse ale secolului. Institutul Heartland propune ca teoria încălzirii globale să fie prezentată în școlile americane ca o controversă științifică majoră și chiar a solicitat schimbarea manualelor cu altele care să nege încălzirea globală. Ba, s-au găsit păreri să susțină că e bună creșterea emisiilor de CO2. Plantele au nevoie de acest gaz. Studiile asupra cerealelor arată că plantele cultivate în aer cu o concentrație dublă de CO2 au crescut mai înalte și cu un număr mai mare de boabe și, în general, recolta a fost mai bogată. Iar dacă avem mai multă producție agricolă, populația se poate înmulți nestingherită. Dimpotrivă, reducerea dioxidului de carbon ar provoca o gravă criză alimentară globală. Alți experți au observat că exagerarea efectelor cataclismice ale încălzirii globale nu este decît o afacere, din care au de cîștigat industriile resurselor energetice alternative, ale biocombustibililor și, implicit, a automobilelor alimentate cu orice altceva decît cu benzină. Pînă se va afla cine are dreptate, ne omoară gerul și viscolul. Dincolo de disputele academice, în credința populară se spune că pămîntul se răzbună o dată la șapte ani. Meteorologii confirmă, iarna din 2003-2004 a fost mai geroasă decît cea anterioară, cu minime asemănătoare cu cele de acum. Cu alte cuvinte, dacă i-am fi ascultat pe bătrîni, am fi fost mai pregătiți pentru extremele de acum. Se mai spune că, după o iarnă geroasă, vine o vară caniculară. Încălzire globală sau nu, ne așteaptă un an dificil.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!