Casa care se încălzeşte singură

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 03.02.2012

• Într-o casă din Cristian, căldura vine din pămînt, nu costă nimic şi nu poluează nici cît un bec

În aceste zile geroase, cînd am consumat energie termică din plin, ne gîndim cu groază la facturile uriaşe care ne aşteaptă. Căldura e scumpă, indiferent pentru ce sistem de încălzire am optat. Dar ce-ar fi dacă am avea confort termic maxim fără să plătim nimic? Energia geotermică, cea eoliană şi panourile solare sînt soluţii de care se vorbeşte tot mai mult, dar puţini braşoveni beneficiază de ele. Unii le consideră investiţii prea scumpe, alţii nu cred în eficienţa lor. O braşoveancă s-a încumetat să-şi doteze casa cu un astfel de sistem deştept. Căldura o obţine din pămînt. De trei ani încoace, nu-şi mai face griji pentru facturi. Consumă căldură cîtă vrea şi nu plăteşte nimic. În plus, Viorica Burlacu e mîndră că, prin această metodă modernă, protejează natura şi nu consumă resursele limitate ale planetei.

O idee populară în Vestul Europei

Zilele trecute, în plin ger, România a importat de şase ori mai multe gaze naturale decît în zilele de iarnă obişnuite. Pentru fiecare grad în minus de afară, importăm cîte 0,7 milioane de metri cubi în plus, care costă 350.000 de dolari, dacă vin din Rusia. Consumul de gaze a fost mai mare, în unele oraşe, oamenii s-au trezit cu flacăra aragazului abia pîlpîind. Cu toţii depindem de gaz, iar costurile nu sînt deloc mici. Cum am putea să ardem mai puţin gaz, fără să stăm în frig? Se pare că energiile alternative oferă o soluţie satisfăcătoare. Casa Vioricăi Burlacu din Cristian este dotată cu un astfel de sistem economic, bazat pe energia geotermală, mai simplu spus, pe căldura din adîncul pămîntului. La noi, pare o ciudăţenie şi nu e privită cu încredere, dar în Suedia, ţara de unde provine instalaţia, „mai mult de 50% din locuinţe îl folosesc, iar casele care se construiesc în prezent, numai pe energie geotermală funcţionează“, după cum spune Viorica. În Germania, 65% dintre construcţiile noi, fie ele private sau industriale, au fost dotate cu sisteme de energie regenerabilă: solară, a biomasei şi geotermală. Folosirea căldurii subsolului pentru a încălzi locuinţele este o idee simplă, nepoluantă, dar care nu e la îndemîna oricui. Investiţia iniţială a costat-o pe proprietară 30.000 de euro, sumă amortizabilă în cel puţin 10 ani. „Dar merită. Am căldură destulă, permanent, cu costuri infime şi mai e şi satisfacţia că, deşi e o casă mare, emisia de CO2 este zero“, mărturiseşte braşoveanca.

Căldură de sub pămîntul din grădină

Cum se extrage căldura din adîncuri? Sistemul se bazează pe mai multe componente. „Sub adîncimea de îngheţ, se montează un sistem de captare a energiei din sol. Este vorba de o reţea de furtunuri colectoare, încărcate cu antigel, plasate la 1,10 metri. Noi, ca să fim siguri că nici în cele mai cumplite ierni nu vom avea probleme, le-am pus la 1,80 metri. Aici, oricît de ger ar fi afară, pămîntul este cald. Puţină lume ştie acest lucru. Pămîntul e un bun gospodar, pe acest principiu erau construite bordeiele, beciurile“, explică Viorica. Conductele se montează numai în spaţii deschise, ca soarele să acţioneze direct asupra solului, în niciun caz sub clădiri. Aceste colectoare nu deranjează rădăcinile plantelor şi copacilor. Cei 700 metri de cabluri subterane, aranjate pe trei rînduri, de jur împrejurul grădinii, captează căldura din adînc şi se întîlnesc într-un cămin colector. Viorica a preferat să-l amenajeze într-o debara. Seamănă cu o mică uzină, dar nu produce nici pe departe zgomotul acesteia. Dimpotrivă, instalaţia e silenţioasă. Antigelul intră în compresorul pompei, a doua componentă a sistemului. Pompa de căldură seamănă cu o centrală termică de apartament, dar funcţionează pe principiul inversat al frigiderului. În loc să răcească înăuntru şi să dea căldura afară, ca orice agregat frigorific, pompa trimite frigul afară şi căldura în casă. Aşa se face că, la numai 20 de centimetri sub podeaua caldă, ţevile sînt acoperite de gheaţă. În pompă, antigelul se întîlneşte cu freonul şi astfel se produc vapori fierbinţi. Aceştia trec în a treia componentă a sistemului, caloriferele sau, cum a preferat Viorica, o reţea sub pardoseală.

Apă caldă din panouri solare

Încălzirea prin pardoseală este şi ea avantajoasă. Sub gresie, circulă apă fierbinte printr-un sistem de serpentine. Căldura din podea radiază, încălzind corpurile din cameră şi aerul. Podeaua nu frige, deşi agentul termic are 40 de grade Celsius. Rezultatul e o căldură plăcută în toată casa, răspîndită în mod egal. Singurul consum al pompei de căldură este curentul electric necesar angrenării sistemului. Captarea căldurii din pămînt şi folosirea ei ca agent termic se poate realiza şi printr-o singură forare, prin sondă de 15 metri adîncime, sau prin puţuri, la 100 de metri. Oricare variantă e la fel de eficientă, prin acest sistem asigurîndu-se 70-80% din necesarul de agent termic al casei. Pentru restul de 20%, Viorica a avut o altă idee: panourile solare, adaptate aceluiaşi sistem. Pentru panouri nu e nevoie deloc de electricitate, iar căldura obţinută de la soare e folosită la încălzirea apei menajere. Cam cît sînt de folositoare aceste panouri în perioadele cele mai geroase? Dacă citim pe tabloul de comandă al instalaţiei din casa Vioricăi, vom vedea că soarele cu dinţi din aceste zile este totuşi foarte generos: 23 de grade Celsius. O energie consistentă, de care nu sîntem conştienţi, şi care ar putea să ajungă în casele noastre atît de simplu! Vă veţi întreba cît plăteşte Viorica într-o lună de iarnă pentru căldură, apă caldă şi lumină. Nu mai mult de 800 de lei. Nu pare puţin, dar casa ei are 220 de metri pătraţi, iar electrocasnicele funcţionează toate numai pe curent electric. Aşa că, făcîndu-şi socoteala, braşoveanca spune că reduce costurile consumurilor cu circa 70%.

Următorul pas: turbina eoliană

Dar şi pentru curentul electric, Viorica a găsit o soluţie ecologică: energia vîntului. „A venit criza şi n-am mai apucat să o instalăm, dar cît de curînd vom avea şi o turbină eoliană. Va fi prima din judeţul Braşov. E o părere greşită aceea că eoliana nu e potrivită în zonele de munte, unde nu prea bate vîntul. Are nevoie de vînt doar la pornire“, spune ea, hotărîtă să nu mai aibă nicio sursă de energie convenţională şi să aibă confort gratuit, protejînd în acelaşi timp natura. Din 2008 de cînd trăieşte într-o casă ecologică, e foarte mulţumită şi a împărtăşit şi altora ideea. Prin firma pe care o conduce, a montat astfel de instalaţii în 25 de case, majoritatea pensiuni din zone de munte, fiindcă pompa de căldură menţine şi o umiditate constantă, fiind ideală în zone cu climat umed. Există şi o veste proastă: sistemul nu se aplică şi apartamentelor de bloc. Mai bine zis, nu a fost importat, aşa că, în România, energia geotermală e o soluţie doar pentru locuinţe cu suprafeţe mari. În alte ţări, însă, există chiar centrale de cartier bazate pe acelaşi principiu. Instalaţia din casa Vioricăi înglobează tehnologie de vîrf, astfel că mulţi specialişti au venit în Cristian s-o vadă. „Trei ingineri şi doi economişti şi-au făcut lucrările de diplomă pe această pompă de căldură. Nu e nimic complicat, rezultatele sînt cele importante“, crede ea. O astfel de casă poate fi un model pentru mulţi braşoveni care vor să fie în pas cu soluţiile moderne şi care s-au săturat să depindă de gaze naturale. Sau pot s-o cumpere chiar pe cea din Cristian, care e de vînzare, cu panouri solare şi energie geotermală cu tot.

Avantaje şi dezavantaje

• Pompele de căldură mai sînt cunoscute şi sub numele de sisteme de geo-schimb şi nu trebuie confundate cu încălzirea geotermală, posibilă doar în zonele în care din pămînt ies aburi fierbinţi proveniţi din izvoarele subterane calde.
Avantajele acestui sistem sînt:
1. Circuitul geotermal din subsol nu necesită întreţinere, fiind garantat pe 25-50 de ani. Aceasta deoarece, fiind îngropat, este la adăpost de intemperiile vremii şi de vandalism. Fiecare metru de furtun aduce în pompa de căldură 5 grade Celsius, de la o adîncime la care temperatura este între 8 şi 12 grade C pe tot parcursul anului.
2. O pompă de căldură transferă căldura, nu o produce. Nu există pericol de explozie, nici riscul de a rămîne vreodată fără combustibil.
3. Iarna, pompa transmite căldura naturală captată din pămînt în casă. Vara, procesul este inversat, iar căldura eliminată din interiorul clădirii poate fi folosită la încălzirea gratuită a apei.
4. Sistemul nu depinde de anotimp, temperatura în sol fiind relativ constantă tot timpul anului.
5. Nu contează ce e în sol, există pompe care colectează căldura din pămînt, dar şi din pînza freatică, stîncă şi chiar din aer.
6. Costurile pentru încălzire şi apă caldă sînt scăzute, dar nivelul de confort este ridicat.
7. Instalaţia nu afectează stratul de ozon, nu produce gaze, fum sau cenuşă. Protejează şi economiseşte resursele naturale limitate.
Dezavantajele sînt puţine, dar trebuie să ţinem cont de ele:
1. Solul poate să devină instabil în zona în care acesta este exploatat, iar în cazuri excepţionale ar putea fi cauzate cutremure însă de intensitate foarte mică.
2. Solul reprezintă o sursă infinită de energie, zonele ce prezintă activitate geotermală se vor răci după cîteva decenii de exploatare.
3. Uneori, sistemul geotermal poate fi mult prea mare pentru capacitatea de încălzire a solului în acea zonă.

„Casa Verde“ poate fi şi geotermală

• Programul „Casa Verde“, iniţiat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, continuă şi în anul 2012 cu oportunităţi pentru cei care doresc un sistem bazat pe energie regenerabilă. Finanţările care se acordă:
- pînă la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare
- pînă la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură
- pînă la 6.000 lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.
În acest an, fondurile alocate (150 de milioane de lei) vor fi cu 30% mai mari decît în 2011. Beneficiarii programului trebuie să nu aibă obligaţii restante la bugetul de stat sau bugete locale, să fie persoană fizică şi proprietar al unui imobil pe teritoriul României, să nu aibă dispoziţii legale privind încălcarea protecţiei mediului şi să nu sponsorizeze activităţi care dăunează mediului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: