România figurează pe portalul Bibliotecii Digitale Europene cu 316 manele

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 13.01.2012

• Cine vrea să descopere Braşovul pe portalul Bibliotecii Digitale Europene va da doar peste nişte poze de acum 40 de ani, desene cu autocamioanele care nu se mai fabrică, vizitele lui Ceauşescu, cîteva icoane pictate la Sâmbăta de Sus, cîntecele ungureşti şi manelele lui Neluţu de la Braşov

Portalul Bibliotecii Digitale Europene, lansat în 2008 cu mare pompă, a rămas şi astăzi aceeaşi colecţie firavă de documente aşa-zis reprezentative. Comisia Europeană a investit în acest proiect cu pretenţie de enciclopedie digitală, iar rezultatul, cel puţin în ceea ce priveşte România, este jenant. În loc să etalăm tezaurul cultural, aşa cum fac toate statele membre UE, ne facem imagine cu documente puţine, nesemnificative şi greu de calificat drept ,,cultură“. Cine vrea să descopere Braşovul pe portalul Bibliotecii Digitale Europene, va da doar peste nişte poze de acum 40 de ani, desene cu autocamioanele care nu se mai fabrică de la Revoluţie, vizitele lui Ceauşescu şi cîteva icoane pictate la Sâmbăta de Sus, aflate în colecţiile muzeelor din Paris. Cireaşa de pe tort apare la secţiunea „sunete“. Melodiile care definesc Braşovul sînt: cîntecele ungureşti şi manelele lui Neluţu de la Braşov. Cum am ajuns în această postură înjositoare şi de ce dăm cu piciorul oportunităţii de a ne promova?

Braşovul de azi aproape că nu există

Acum mai bine de trei ani, după inaugurarea http://europeana.eu, portalul Bibliotecii Digitale Europene, patru europarlamentari au sesizat Comisia Europeană cu privire la imaginile defăimătoare la adresa României. Zeci de poze cu copii cu handicap sau bolnavi de SIDA, din 1990, erau asociate cu România. Se pare că situaţia a fost rectificată între timp, nu mai sîntem ţara copiilor bolnavi. Altele sînt acum imaginile din România: minerale din muzeele greceşti, dantele şi timbre din Slovacia şi, în sfîrşit, monumente, clădiri şi exponate din muzeele naţionale. La secţiunea video, găsim vizita lui Michael Jackson, filmări cu Ceauşescu, calamităţi, scriitori şi oameni de ştiinţă din impresionanta arhivă de dinainte de 1989 a TVR-ului. La secţiunea „sounds“, din partea României au fost postate 140 de melodii, restul Europei a contribuit cu 600. La fel se întîmplă şi în cazul lui Brâncuşi, onorat de francezi cu referiri de 26 de ori mai multe decît cele româneşti. O căutare după termenul Braşov ne dă trei imagini publicate din România şi 163 din arhiva land-ului Baden-Württemberg. Găsim poze cu Gina şi Gicu în Poiana Braşov şi multe altele cu saşi din anii ’40. Francezii au legat de Braşov nişte icoane pictate recent. Mai găsim şi nişte referinţe din industrie, dar nu cea recentă, în totalitate ruinată, ci de pe vremea cînd se produceau Dac-uri la „Întreprinderea de Automecanică Braşov“. Braşovul de azi aproape că nu există.

„Sînt şmecher/I’m so Cool“, de pe albumul „Mafia manelelor“

Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului este doldora de documente vechi preţioase, dar, pe portalul Bibliotecii Digitale Europene, singurele texte scrise referitoare la Braşov sînt manuscrise ale unor necunoscuţi, plus coperta unei cărţi despre mamiferele mari de pe vremea dacilor. Rezultatele se schimbă dacă tastăm „Braşov“. În varianta cu diacritice, găsim o mulţime de manuscrise legate de familia Mureşenilor, obiecte de patrimoniu istoric şi un singur film, cu vizita lui Ceauşescu într-o fabrică braşoveană. Oricum, o colecţie de imagini cu valoare culturală mult mai bogată şi mai reprezentativă pentru un oraş mare şi vechi cum e Braşovul. Dar ştiu oare europenii să tasteze litera s cu sedilă pentru „ş“? Surpriza vine la capitolul audio, unde de Braşov sînt legate cîntece tradiţionale ungureşti, postate de Academia de Muzică din Budapesta, dansuri populare prelucrate de Constantin Brăiloiu, afişate de Arhivele din Elveţia, şi o manea a lui Neluţu de la Braşov, intitulată bilingv „Sînt şmecher/I’m so Cool“, de pe albumul „Mafia manelelor“. Partenerul manelist al portalului european este un site german care promovează noutăţi muzicale de pe continent. În legătură cu România, a găsit potrivit să colaboreze cu un SRL care comercializează manele. Aşa că, în această clipă, căutînd muzică din România, vom găsi nici mai mult nici mai puţin de 316 manele. Iar impresionanta arhivă poate fi şi ascultată. Şi uite aşa, dacă acum trei ani aveam probleme cu orfanii bolnavi, acum ne dăm singuri în cap cu manelele. Nu reuşim nicicum să ne facem o promovare serioasă, fără controverse şi elemente de kitsch.

Avem biblioteci, dar nu virtuale

Cum s-a ajuns la această situaţie jenantă? Prin nu se ştie ce selecţie, partener oficial român al portalului Bibliotecii Digitale Europene a fost desemnată Biblioteca Judeţeană din Cluj. „Am trimis adrese la toate bibliotecile publice din ţară, dar n-am primit răspuns decît de la 12. Din partea Braşovului, lipsă de reacţie totală“, susţine Sorina Stanca, directorul bibliotecii clujene, care se declară mulţumită că România a reuşit să contribuie la Biblioteca Digitală Europeană cu peste 9.000 de documente. Asta, în condiţiile în care Polonia a postat 15.000 de referinţe lunar. „Problema e că nu avem un program de digitizare naţional. Bibliotecile nu au biblioteci digitale publice, deci fără taxe. În acest caz, tăcerea lor e explicabilă“, adaugă Sorina Stanca. Aşa că, neavînd cine şi cu ce să scaneze documentele, tezaurul nostru cultural nu poate fi făcut cunoscut. „Proiectul nu asigură finanţare, bibliotecile trebuie să solicite fonduri de la autorităţile judeţene. Singurii finanţaţi sîntem noi, colectivul coordonator, dar cu sume simbolice. Dar proiectul nu a fost abandonat, am stîrnit microbul, infuzia digitală continuă“, asigură clujeanca, dar referindu-se la proiecte viitoare. Cel despre care discutăm şi se vede, din păcate, pe internet s-a încheiat în 2010.

Braşovul a refuzat colaborarea pe un site îndoielnic

„Nu sîntem compatibili cu softurile cu care se lucrează în ţară. Al nostru e cu zeci de ani în faţa celorlalte. Nu ne-am băgat în chestiile mici, în schimb sîntem pe www.manuscriptorium.com, un site consultat numai de persoane avizate. Preferăm să lucrăm pe proiectele noastre“, spune Daniel Nazare, directorul bibliotecii din Braşov motivele pentru care Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu“ n-a intrat în această colaborare. Dar mai avem şi muzee care ar putea face Braşovul cunoscut, universităţi, instituţii culturale. Aceste instituţii nu au fost invitate la un parteneriat în proiectul încheiat pentru care a primit finanţare biblioteca din Cluj.
Proiectul este clar un eşec, cel puţin pentru Braşov, atît timp cît pe portalul cultural al Europei, România dă ,,din buric“ prin cele 316 manele cu pretenţie de patrimoniu cultural românesc.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: