Postul Mare începe în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai și ține șapte săptămîni
Luni începe Postul Mare, sau Postul Paștilor. Creștinii ortodocși se pregătesc prin post și rugăciune pentru primirea Sfintei Împărtășanii. Dintre toate posturile, cel al Paștelui (sau al Patruzecimii) este cel mai însemnat în religia ortodoxă, fiind și cel mai lung: șapte săptămîni. Oamenii se pregătesc să întîmpine curățați de păcate lumina Învierii. Vechile tradiții și obiceiuri, păstrate mai ales la sate, sînt ținute cu sfințenie și acum în anumite zone ale țării. Cei de la oraș se duc la biserică și se abțin de la păcate și anumite alimente.
Ziua Împăcării
Mîine este Duminica Lăsatului Sec de Brînză din pridvorul Postului Mare, care se mai numește tradițional și Duminica Iertării și Împăcării. Vecinii, rudele, cunoscuții se vizitează și își cer iertare unii de la alții, ca să intre curați în post. Tradiția spune că cel care se simte vinovat trebuie să aducă în semn de iertare ceva bunătățuri: prăjituri, cozonac, mere, nuci, găini rumenite. După amiaza, cei căsătoriți merg la nașul de cununie. Duminicile care vor urma reprezintă etape ilustrînd simbolic momente ale ultimei părți din viața pămîntească a Mîntuitorului.
Cel mai vechi post al Bisericii
Postul începe în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai, cînd se lasă sec de brînză, și se postește pînă în seara Sîmbetei celei mari, inclusiv. Acesta este cel mai lung post, de 40 de zile, fiindcă ține în realitate șapte săptămîni. Postul e o cinstire adusă lui Dumnezeu și amintește evenimente din istoria sfîntă a mîntuirii, prin care Domnul și-a mustrat poporul ales sau ne-a arătat cît de importantă este căința și credința. De ce 40 de zile? Pentru că Moise a petrecut 40 de zile pe muntele Sinai înainte să primească Legea, dar și pentru că Iisus Mîntuitorul a postit 40 de zile în pustiul Carantaniei înainte să-și înceapă marea propovăduire. La începutul creștinismului, postul a fost impus ca o perioadă de pregătire pentru catehumeni, pentru cei care urmau să intre în rîndul creștinilor. În timp a devenit un mijloc de desăvîrșire pentru toți creștinii, pregătindu-ne să întîmpinăm cum se cuvine sărbătoarea Paștelui. Este postul în care se spovedesc și se împărtășesc cei mai mulți dintre credincioși.
După pilda Mîntuitorului
Postul este una din practicile religioase cele mai importante și mai respectate în viața credincioșilor. În Postul Paresimilor, cum mai este numit Postul Paștelui, biserica ne îndeamnă să îmbinăm postul trupesc sau alimentar cu cel spiritual, care înseamnă dominarea patimilor și pornirilor rele, îmbunătățirea stării noastre sufletești. Un post alimentar fără transformare lăuntrică nu este unul autentic. Postul nu trebuie înțeles simplist, ca practică de igienă și dezintoxicare a organismului, deși este foarte folositor și sub acest aspect, ci ca un act de voință, de renunțare și de jertfă, un act de cinstire a lui Dumnezeu.
Cel mai aspru post
De ce se spune că Postul Paștelui este cel mai aspru post din an? Postul este o jertfă pentru Dumnezeu și aceasta nu poate fi decît grea și dureroasă. În acest post nu este îngăduit creștinilor ortodocși să mănînce carne, lapte, brînză sau ouă. Dezlegare la untedelemn și vin se face în toate zilele de sîmbătă și duminică și la sărbătorile mai mari. Dezlegare la pește este doar în zilele de Bunavestire (25 martie) și în Duminica Floriilor (17 aprilie). Biserica a rînduit ca în acest post să se săvîrșească Sfînta Liturghie doar în zilele de sîmbătă și duminică. În celelalte zile ale săptămînii, în Biserică se săvîrșește Liturghia Darurilor mai înainte sfințite. Aceasta este un ritual dezvoltat al împărtășirii ce avea loc odinioară spre seară.
Orice petrecere e păcat
Fiind o perioadă de întristare, în timpul Postului Mare nu sînt îngăduite nunțile, decît dacă episcopul locului își dă acordul. Sînt interzise petrecerile zgomotoase, aniversările și onomasticile, care prin veselie nu se potrivesc cu postul. Iar perioada postului nu înseamnă doar reținere la mîncare, ci este o vreme de pocăință, de smerenie și de întristare. Sfinții Părinți au atras atenția că postul înțeles doar ca efort alimentar nu are nici o valoare: De mîncare postind, suflete al meu, dar de pofte necurățindu-te, în deșert te lauzi cu nemîncarea... Ca un mincinos vei fi urît de Dumnezeu și demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănîncă pururea.... În viața creștinilor ortodocși, posturile care preced marile sărbători au o importanță cu totul deosebită pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, și anume împărtășirea cu Trupul și Sîngele Domnului.
Împărtășirea în post
A patra poruncă bisericească ne îndeamnă să ne spovedim și să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an sau cel puțin o dată pe an, în Postul Paștilor. Niciun creștin nu trebuie să rămînă neîmpărtășit în acest post. Respectarea postului este o datorie a fiecărui creștin. Sînt totuși și situații de excepție. Au iertare de a ține tot postul copiii, bătrînii și oamenii bolnavii. După rînduiala Bisericii, copiii care nu au împlinit șapte ani pot să mănînce orice fel de alimente în Postul Mare. Copiii pînă la vîrsta de 12 ani, bolnavii și bătrînii trebuie să postească doar în prima și ultima săptămînă. Pentru celelalte zile au dezlegare la pește, icre, ouă, lapte și brînză.
Recomandări medicale
Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentație bazată în principal pe alimente conservate, de origine animală, la o alimentație în principiu de origine vegetală, bazată pe oferta de primăvară, leguminoasă în special, care creează un aport de vitamine și minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară. Este recomandată o alimentație din care să lipsească carnea, ouăle, untul și laptele. O dată cu trecerea la alimentația de post are loc o scădere a aportului de proteine și grăsimi de origine animală. Acestea asigură o senzație de sațietate de durată mai mare, datorită digestiei mai greoaie. Astfel, poate apărea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic să se treacă la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmări o dozare adecvată a porțiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu apărea o supra/subalimentare.
Alimente care nu se mănîncă: ouă; lapte; brînză; carne; unt; smîntînă, toate produsele lactate.
Alimente care se pot mînca: orice produs din soia: carne de soia, lapte de soia, iaurt de soia; legume și fructe; halva; biscuiți; produse de patiserie fără ouă, lapte, brînză, unt sau carne; miere, dulcețuri; fulgi de orice fel: orz, ovăz, porumb; murături; mămăligă; zacuscă; măsline; fructe uscate.
Sfaturi de urmat în post
- Împăcați-vă și iertați pe toți cei care considerați că v-au necăjit și cereți-vă iertare celor cărora le-ați greșit.
- Nu postiți în scopuri revendicative, protestatare căci vibrațiile negative cu care vă înconjurați în asemenea situații vă afectează sănătatea.
- Nu gîndiți negativ, nu tînjiți. Păcatul săvîrșit doar cu gîndul, tot păcat este.
- Nu vă lăudați că postiți și nu vă exteriorizați chinurile trupului. Postul nu e o pedeapsă, ci o șansă de iertare a păcatelor.
Opriți-vă de la cele rele, potoliți-vă pofta după avere streină, feriți-vă de cîștigul nedrept, stingeți în inimile voastre iubirea de arginți! Căci ce folos dacă gura ta nu se atinge de carne, dar tu, prin răutatea ta, mănînci pe fratele tău?
(Sf.Grigorie de Nisa)
Postul adevărat constă în abținere de la faptele rele, a ne înfrîna limba, a ne stăpîni mînia, a alunga poftele trupești, a renunța la minciună și la jurăminte false. A ne lepăda de toate acestea, iată postul adevărat și plăcut lui Dumnezeu.
(din învățătura creștină)
Zici că postești ? Arată-mi aceasta prin fapte! Să postească și ochiul tău și gura ta! Să postească toată ființa ta.
(Sf.Ioan Gură de Aur)
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!