Sfîntul Constantin a fost al 32-lea împărat al Imperiului Roman după August, iar întreaga sa viață a fost o luptă pentru eliberarea Bisericii creștine de sub prigoana păgînă
Astăzi, 21 mai, atît biserica ortodoxă, cît și cea romano-catolică îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sărbătoarea creștină de astăzi este marcată în calendar drept Sfinții mari împărați și întocmai ca apostolii, Constantin și Elena. Sfîntul Constantin a fost al 32-lea împărat al Imperiului Roman după August. Întreaga sa viață a fost o luptă pentru eliberarea Bisericii creștine de sub prigoana păgînă.
Cu acest semn vei birui
În timpul domniei sale, împăratul Constantin a aflat că Maxențiu, care împărățea pe atunci la Roma, îi chinuiește pe creștini și le dărîmă bisericile. Deși nu avea o oaste numeroasă, în anul 312 d.Hr., Constantin i-a declarat război conducătorului păgîn. El s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute în luptă pentru a-i elibera pe creștini. În una din zile, lui Constantin i s-a arătat pe cer o cruce mare, strălucitoare și înconjurată de stele, sub care scria hoc signo vinces - cu acest semn vei birui. Și-a dat seama că primise un semn de la Dumnezeu și imediat a poruncit tuturor soldaților să zugrăvească semnul Sfintei Cruci pe steagurile de luptă, pe scuturi și pe coifuri. L-a învins pe Maxențiu, și a fost primit cu bucurie la Roma, unde a fost încoronat împărat al Imperiului Roman de Apus. După ce a ajuns la cîrma imperiului, împăratul Constantin a dat poruncă scrisă ca toți credincioșii să fie lăsați să se manifeste liber. Acest act este cunoscut pînă astăzi sub numele de Edictul de la Milan (313) și conturează pentru prima dată noțiunea de libertate religioasă în întreaga lume.
Sfînta Cruce, slăvită în Constantinopol
Sub semnul Sfintei Cruci, împăratul l-a învins și pe Liciniu, unul dintre cei mai înverșunați tirani ai vremii, care domnea în partea de răsărit a imperiului. Împăratul Constantin a dus ultimul său război împotriva sciților pe care de asemenea i-a biruit cu semnul Crucii. După aceea, Constantin a mutat capitala imperiului în răsărit, în cetatea Vizanția, zidită de un grec pe nume Vizas. În anul 324, Constantin și maica sa Elena s-au stabilit în noua capitală pe care au numit-o după numele împăratului, Constantinopol. Ca semn de mulțumire lui Dumnezeu, Constantin a așezat în mijlocul cetății un stîlp înalt avînd deasupra Sfînta Cruce, iar în curtea palatului a fost ridicată o biserică impunătoare în numele Mîntuitorului Iisus Hristos. Domnia primului împărat creștin al Imperiului Roman a durat peste 30 de ani (306 - 337), fiind o mare binecuvîntare pentru Biserică - a fost momentul în care acesteia i s-a dat libertate, după o lungă perioadă de interdicție și persecuții. Constantin cel Mare a murit la 22 mai 337, în Duminica Rusaliilor, și a fost înmormîntat în Biserica Sfinții Apostoli, una dintre multele așezăminte religioase construite chiar sub conducerea sa.
Împărăteasa Elena a aflat crucea pe care a fost răstignit Hristos
Cu aceeași credință în Dumnezeu ca a fiului ei, Elena, mama lui Constantin, s-a dus la Ierusalim, în fruntea unei sfinte solii, pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos și pentru a descoperi locul în care Mîntuitorul a fost îngropat. Și nu a abandonat căutarile pînă cînd, la 14 septembrie 326, nu a adus Sfînta Cruce în fața credincioșilor din imperiu. Iar descoperirea locului în care Iisus a fost îngropat a fost cinstită prin ridicarea Bisericii Mormîntul lui Iisus (în anul 330), chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif de Aritmathia. De asemenea, Sfînta Elena și-a susținut fiul în toate realizările sale, una dintre cele mai mari fiind ctitorirea unei noi capitale a imperiului: Constantinopolul (orașul lui Constantin).
Inaugurat în anul 330, pe locurile fostului Bizanț (și ale actualului oraș turc Istanbul), Constantinopolul devine capitala creștină a imperiului, cu multe biserici și foarte pitoresc.
A consfințit duminica liberă
După Edictul de la Milan, împăratul Constantin s-a ocupat de îmbunătățirea vieții creștinilor. A desființat pedepsele necreștine ca răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-și vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor și bolnavilor, a aprobat înființarea justiției și instanțelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creștine, a generalizat ca zi de odihnă duminica, ziua Învierii lui Hristos. De asemenea, a inițiat construirea de noi biserici în toate zonele imperiului său, sau repararea celor existente.
Calendar popular
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă și că cine va împărți cruciulițe astăzi va ieși învingător din orice încercare. De asemenea, în ziua celebrării acestor sfinți, în calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor, deoarece păsările își învață puii să zboare. Pentru a preîntîmpina distrugerea holdelor și a strugurilor de către păsările cerului, nu se lucrează în această zi, iar celor ce vor lucra în aceasta zi li se vor arde bucatele pe cîmp.
Peste 50 de Constantini și Elene în Brașov
Peste 50.000 de brașoveni își sărbătoresc onomastica. Din datele furnizate de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov (DJCEP), 35.209 doamne din tot județul vor fi serbate azi. Directorul coordonator al DJCEP Brașov, Gabriela Ungureanu, spune că cel mai des întîlnite nume sînt cele de Elena, Lenuța sau Ileana, 33.729 de brașovence fiind numite așa. Nu lipsesc însă nici cele de Constanța, Constantina sau Costina, 1.480 de femei din tot județul avînd aceste nume. Tot azi vor fi sărbătorite și 18.279 de persoane cu numele de Constantin, Costin, Costică sau Costache. Tuturor celor ce poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena, Monitorul Expres și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor le urează un călduros La mulți ani! (M.P.)
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!