Astăzi, 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul
La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Sfîntul și marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici și numele prorocului - Ilie Tesviteanul. Tradiția apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Prorocului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era preot. Se spune că, la nașterea sa, tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, dîndu-i numele, i-au dat să mănînce o flacără, simbol al rîvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți. Încă din copilărie, ținea strict toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul și făcură din el modelul vieții mănăstirești.
Legenda biblică
A trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos. Pe vremea aceea, împărățea peste Israel împăratul Ahab, acesta urmînd în răutate celorlalți împărați închinători la idoli. Văzînd Ilie atîta rătăcire de la dreapta credință și atîta orbire și întunecare, s-a dus înaintea lui Ahab și, după ce l-a mustrat pentru nebunia și idolatria lui, l-a amenințat, atît pe el, cît și pe poporul cel orbit și înșelat de el, că vor fi pedepsiți cu mare grozăvie de către Dumnezeu: În acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie!. Odată cu aceste cuvinte, s-a încuiat cerul și s-a făcut secetă mare, încît nicio picătură de ploaie sau rouă n-a căzut pe pămînt timp de trei ani și jumătate. Apoi, a urmat nerodirea pămîntului, lipsa de hrană și foamete în tot poporul. Ahab l-a amenințat pe Ilie cu moartea. Din această cauză, prorocul Ilie a fost nevoit să stea ascuns pînă au trecut anii de secetă. Ascunzătoarea sa a fost mai întîi aproape de pîrîul Cherit. Acolo a fost hrănit de un corb care-i aducea zilnic pîine. A stat și în casa unei văuve, din Țara Feniciei. Și acolo a fost hrănit minunat, căci bruma de făină și ulei ce avea acea văduvă s-a ajuns tot timpul cît a fost găzduit Ilie la ea. Acestei femei, Ilie i-a înviat și copilul care-i murise. Spre sfîrșitul anilor de secetă, pentru cunoașterea adevăratului Dumnezeu, Sfîntul Ilie îi propune împăratului să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel și să se roage mai întîi prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal. El a reușit să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoți ai lui Baal nu au reușit să facă. Sfîntul n-a murit, ci s-a înălțat la cer într-un car de foc, pe 20 iulie, atunci cînd e prăznuit. Minunile pe care le-a făcut în timpul vieții sale l-au trecut în rîndul sfinților.
Sîntilie și dracii
Sfîntul Ilie, sfînt războinic al calendarului ortodox, a fost învestit de popor cu atributele zeilor tunetelor și fulgerelor. Ca și aceștia, el mînă un car de foc în timpul furtunilor și își trimite fulgerele către diavoli și păcătoși. La trăsura sa sînt înhămați doi sau patru cai albi, înaripați. Acolo, pe cer, Sfîntul Ilie aleargă printre nori, tună, fulgeră și trăsnește. Speriați, dracii se ascund pe pămînt: prin pomi, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar în corpul unor animale, în special cîini și pisici. Dorind să nu-i scape nici unul, trăsnește și arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care s-au ascuns dracii. Pentru a nu distruge lumea, Dumnezeu sau Maica Precista l-au lăsat ciung de mîna dreaptă, l-au asurzit sau i-au scos un ochi. Cu toate acestea, el continuă să alunge dracii și să-i omoare, lovindu-i cu biciul de foc ținut în mîna stîngă. Este bine ca în vreme de furtună, ferestrele și ușile caselor să nu fie lăsate deschise, ca să nu se poată strecura vreo spurcăciune de drac înăuntru și casa să fie trăsnită. În vreme de furtună, este bine să stai la luminișuri și mai bine să te plouă, căci la adăposturi toți dracii trag. Trebuie să-ți faci cruce des, căci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cînd i-a dat biciul în mînă: Ilie, în toate să dai, dar în cruce nouă să nu dai!
Miezul verii pastorale
Ziua de 20 iulie, ziua de cinstire a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, este numită și Sîntilie. În calendarul popular, ea marchează miezul verii pastorale, cînd ciobanii separă oile, iar pe munți se organizează vestitele Nedei și Sîntilii. Ca personaj profan, Sîntilie apare în tradițiile populare ca soldat, vînător, agricultor, crescător de animale, negustor de vite. Fiind ispitit și înșelat de drac, Sîntilie își omoară unul sau mai mulți membri ai familiei. Păcatele sînt ispășite de Sîntilie în diferite moduri. Scenariul ritual specific acestei zile conține descîntece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor, grindinei și ploilor torențiale.
Protectorul aviatorilor
Sărbătoarea prorocului Ilie Tesviteanul este și Ziua Aviației române, acest sfînt fiind considerat, începînd cu anul 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor. Acest fapt se datorează felului în care s-a săvîrșit din viață, fiind purtat în văzduh pe un car de foc.
Credințe și tradiții populare
Spun țăranii că Sfîntul Ilie se plimbă pe cer într-un car care, pentru a nu aluneca, are niște cuie pe roți. Aceste cuie găuresc cerul, iar apa se scurge pe pămînt sub formă de ploaie.
Alte credințe străvechi afirmă că Sf. Ilie este stăpînul unei ființe puternice, numită sorb. Acesta bea apele (uneori chiar le seacă), sau soarbe broaște și balauri. Așa explică poporul și ploile cu broaște.
Bunicile povestesc că acest sfînt așteaptă întotdeauna nerăbdător ziua sa, întrebîndu-l pe Dumnezeu cînd va fi aceasta. Domnul însă, știind că de bucurie sfîntul va plesni năpraznic din biciul sau neiertător, prăpădind omenirea, îl tot amăgește, spunîndu-i Va veni, Ilie, va veni.... După cîteva zile, Dumnezeu îi răspunde sfîntului că ziua sa a trecut deja, iar Ilie se supără și trimite pe pămînt ploi, trăsnete și fulgere.
La fel ca în toate sărbătorile populare importante, oamenii nu ar trebui să lucreze. Cum mărul este pomul Sfîntului, se duc mere la biserică și de-abia apoi se mănîncă. Tot acum se culeg plante de leac și se fac descîntece pentru a ține departe forțele naturii aflate în puterea lui Sîntilie.
În popor s-a păstrat credința că, dacă plouă și tună de Sîntilie, merele și alunele vor fi viermănoase.
În această zi, apicultorii încep să reteze stupii și să ia mierea.
3.500 de brașoveni cu numele Sfîntului Proroc Ilie Tesviteanul
Azi, cînd Biserica Ortodoxă îl celebrează pe Sfîntul Proroc Ilie Tesviteanul, aproximativ 3.500 de brașoveni își sărbătoresc onomastica. Directorul Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov (DJCEP), Gabriela Ungureau, spune că în bazele de date ale instituției pe care o coordonează, numele Sfîntului Proroc Ilie Tesviteanul este purtat mai mult de bărbați. 3.363 dintre sărbătoriții cu acest nume, din județul Brașov, poartă numele de Ilie, Iliuță sau Ilior. În schimb, doar 136 de doamne se numesc Ilinca, Ilioara sau Ilia. Tuturor celor care azi își sărbătoresc onomastica, Monitorul Expres și DJCEP Brașov le urează sănătate, bucurii și liniște sufletească. La mulți ani!
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!