Duminică, credincioșii ortodocși celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului
Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit și Duminica Stîlparilor
Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vestește Paștele, au loc cu o săptămînă înainte de acesta și celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului. În timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiței romane a florilor Flora, creștinii suprapunînd acestei figuri evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim. Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit și Duminica Stîlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetației. În Duminica Floriilor cei care țin post au dezlegare la pește, adică pot mînca pește și pot bea un pahar de vin.
Primire triumfală în Ierusalim
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viața Sa pămîntească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat.
Primirea triumfală ce I S-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare.
Astfel, toți cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simțind că însuși Dumnezeu a venit în lume, îl întîmpină cu ramuri de finic și de măslin, strigînd: Osana! Bine este cuvîntat Cel ce vine întru numele Domnului!.
Întîmpinat cu ramuri de măslin
În această zi, denumită și Duminica Stîlparilor, se sfințesc, prin rugăciune și stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creștinilor, iar slujitorii Bisericii le țin în mîini, cu lumînări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții.
Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și de măslin cu care a fost întîmpinat Mîntuitorul. Cu acestea, după ce au fost aduse la biserică spre a fi sfințite, creștinii împodobesc icoanele, ușile și ferestrele.
În tradiția populară există credința că însăși Maica Domnului a binecuvîntat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutînd-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui rîu.
Obiceiuri la Florii
Cel care se împărtășește de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își pune cînd se apropie de preot.
Cu ocazia Moșilor de Florii, femeile coc plăcintele pe care le dau de pomană săracilor ca să nu moară de dorul lor.
Acum se aerisesc hainele și zestrea.
Înaintea marii sărbători, fetele mari din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui sînt luate și le folosesc în farmecele de dragoste și sănătate.
Dacă cineva îndrăznește să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată și sfințită, riscă să albească.
Tradiția mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști.
Sărbătoriți de Florii
Duminică este și ziua celor care au privilegiul de a purta un nume de floare. Ce poate fi mai frumos, de exemplu, decît să te numești Delia, Lăcrămioara, Margareta, Crăița, Florica, Florina, Gherghina, Florentina, Narcisa, Iris, Viorica, Violeta, Camelia, Crina, Crizantema, Romanița, Anemona, Trandafira, Micșunica, Garofița, Panseluța? Cei mai mulți bărbați cu nume de flori se numesc Florin, Florentin, Florian, Crin, Mugurel, Trandafir, Narcis, Ghiocel sau Viorel. Lor li se adaugă și alții, cu nume de flori mai rar întîlnite sau al căror nume înseamnă o anumită floare, dar într-o altă limbă. Pentru toți aceștia, sărbătoarea Floriilor este una aparte. Primăvara le oferă prilejul de a se bucura de numele ce le poartă, de faptul că florile au pentru ei un simbol unic.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!