În toate bisericile și mănăstirile se face astăzi sfințirea Apei celei Mari, numită în popor Agheasma Mare
Astăzi, creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care corespunde cu a șasea zi a creației biblice, a șasea zi din calendarul creștin ortodox. Boboteaza, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, reprezintă botezul - scufundarea de trei ori în apa Iordanului a Mîntuitorului Iisus Hristos de către Sfîntul Ioan Botezătorul. În toate bisericile și mănăstirile se face astăzi sfințirea Apei celei Mari, numită în popor Agheasma Mare și considerată de creștinii ortodocși miraculoasă.
Apa făcătoare de minuni
Agheasma Mare se face numai o dată pe an, Agheasma Mică, oricînd este nevoie. Numai preotul are harul de a transforma apa obișnuită în apă sfințită. Se spune că agheasma nu se strică, are efecte binefăcătoare și poartă noroc. Ea protejează casele credincioșilor și are puteri tămăduitoare asupra bolnavilor. În fiecare dimineață, credincioșii trebuie să bea din apa sfințită, pe nemîncate, vreme de opt zile. Trebuie rostită și o rugăciune. Agheasma Mare se păstrează în casă, putînd fi consumată la necaz, în posturi și la marile sărbători ortodoxe. Se spune că mulți bolnavi care s-au stropit sau au băut Agheasmă Mare s-au tămăduit.
Acesta este Fiul Meu cel iubit
De Bobotează are loc prima Teofanie, adică arătarea Sfintei Treimi, de la venirea în lume, ca om, a Fiului lui Dumnezeu. În acea clipă, cerurile s-au deschis, Duhul Sfînt în chip de porumbel a stat deasupra Mîntuitorului, iar glasul Tatălui Ceresc s-a auzit zicînd: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit, iar Fiul primește botezul pocăinței de la Ioan, în Iordan. Sărbătorirea Botezului Domnului se mai numește, după un termen grecesc, și Epifanie, adică Arătarea Domnului. Se zice că în această zi, o dată cu sfințirea apei de către preot sînt sfințite toate apele pămîntului. De aceea, femeile nu spală rufe în următoarele opt zile, pînă la sfîrșitul praznicului. Sărbătoarea Botezului Domnului (sau Iordanul) este urmată de ziua cinstirii lui Ioan Botezătorul.
Tradiții de bobotează
Oamenii se duc de Bobotează la biserică, iau agheasma, își stropesc gospodăria și păstrează ce a mai rămas. După liturghie, în unele zone ale țării, mai ales la sate, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, rîu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Cînd începe slujba, vînătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Dacă este destul de frig, se pregătește o cruce de gheață pentru a marca locul slujbei, iar la sfîrșit preotul aruncă în apă o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele. Se zice că atunci cînd preotul aruncă în apă crucea, dracii ies din apă și o iau la fugă pe cîmp. De Bobotează se colindă, se sorocește vremea și belșugul holdelor în următorul an. Ca alimente rituale, de Bobotează sînt specifice piftia și grîul fiert.
Iordănitul femeilor
La riturile creștine de sfințire a apei, de botezare a credincioșilor, de scufundare a crucii în apă, poporul a adăugat numeroase practici de purificare: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa rîurilor sau lacurilor, strigături și zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor și a anexelor gospodărești.
În satele din nordul țării se păstrează încă o tradiție veche numită Iordănitul femeilor. Femeile se adună în grupuri mari la cineva acasă, unde aduc diverse alimente (ouă, făină, carne) și băutură. După ce iau masa, spunînd că se iordănesc, ele cîntă, joacă și chiuie toată noaptea. Dimineața ies pe stradă, unde iau pe sus bărbații care le apar întîmplător în drum, ducîndu-i cu forța la rîu și amenințîndu-i că-i aruncă în apă dacă nu se răscumpără.