Duminică, la împlinirea a 50 de zile de la Paști, creștinătatea prăznuiește Pogorîrea Duhului Sfînt asupra Apostolilor lui Iisus și, prin aceasta, a întemeierii Bisericii.
La sărbătoarea aceasta se preamărește momentul cînd asupra apostolilor care erau adunați la Ierusalim, împreună cu Maica Domnului, s-a pogorît "Mîngîietorul" lumii, făgăduit de Hristos: "Atunci, din cer, fără veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vînt, ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei, și s-au umplut toți de Duhul Sfînt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (Fapte 2, 2-4)". Venirea Duhului Sfânt oferă certitudinea că între Dumnezeu și om, prin Crucea Fiului omului, există de atunci un legămînt veșnic: Apostolii au devenit "martorii" de seamă ai Evangheliei lui Iisus. Suflînd Duh Sfînt peste ucenici, Hristos le-a dat să împlinească una dintre cele mai sfinte îndatoriri: să propovăduiască tuturor neamurilor, în numele Său, pocăința și iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim. De atunci, Biserica se numește Apostolică, pentru că este zidită pe temelia martorilor unici ai lui Iisus - Apostolii. Praznicului Pogorîrea Duhului Sfînt îi corespunde o veche sărbătoare populară - Rusaliile. Numele acesteia provine din latinescul "Rosalia", sărbătoare consacrată cultului morților. După tradiție, Rusaliile sînt ființe înzestrate cu puteri magice și au rolul să-i pedepsească pe cei care nu respectă sărbătoarea, muncind la cîmp, ca într-o zi de lucru. Cel care nu respectă această interdicție este "luat de Rusalii" și poate avea probleme de sănătate. În mediul rural, oamenii își împodobesc ușa, ferestrele și icoanele cu frunze de pelin, leuștean, tei și soc pentru a fi apărați de farmece. Dacă trebuie să muncească totuși în ziua de Rusalii, sătenii încă mai respectă datina străveche și poartă la brîu frunze de pelin și leuștean.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!