Creștinii ortodocși se pregătesc să-l sărbătorească pe Sfîntul Apostol Andrei, cel dintîi chemat la apostolie de Mîntuitorul Lumii
Sfîntul Andrei este cel care i-a creștinat pe locuitorii de pe meleagurile țării noastre
Creștinii ortodocși se pregătesc să-l sărbătorească duminică pe Sfîntul Apostol Andrei, cel dintîi chemat la apostolie de Mîntuitorul Lumii. Sărbătoarea Sfîntului Andrei se cinstește în cea din urmă zi a lunii noiembrie. Făcînd parte din grupul celor 12 apostoli ai Mîntuitorului Iisus Hristos, Sfîntul Andrei este o personalitate impunătoare în creștinism, numele său fiind legat de răspîndirea învățăturii sfinte în Asia Mica, Peninsula Balcanică și teritoriile din jurul Mării Negre. Astfel, Sfîntul Andrei constituie principalul punct de reper pentru creștinismul românesc. Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărît în 1995 ca Sfîntul Apostol Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai ortodoxiei, iar din 1997 l-a proclamat drept ocrotitorul României. Ziua de 30 noiembrie, sărbătoarea Sfîntului Andrei, este cinstită ca sărbătoare bisericească națională a României.
Noaptea lupilor
Legat de această zi, credința populară înșiruie multe tradiții, pe lîngă cele cu însemnătate religioasă fiind păstrate și unele desprinse din sărbători mai vechi, precum dionisiacele cîmpenești ale tracilor sau saturnaliile romanilor. Unul dintre elementele care s-au propagat de pe vremea sărbătorilor romane și tracice este cel legat de lupi. Astfel, în sate din diferite zone ale țării, în ziua de Sfîntul Andrei oamenii nu mătură și nu aruncă nimic afară, pentru ca lupii să nu le mănînce vitele. Se spune că, în această noapte, lupii se adună și pot să vorbească, iar cel care îi aude va muri.
Și a strigoilor
Apariția celor doi sfinți-moși, Moș Andrei și Moș Nicolae, începutul iernii și punerea în mișcare a haitelor de lupi sînt semne evidente de îmbătrînire și degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, astfel că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, Noaptea Strigoilor, se ajunge la starea simbolică de haos, cea de dinaintea creației. Este noaptea de spaimă, întrucît spiritele morților ies din morminte. Prin unele părți se crede că strigoii iau coasele și limbile de meliță pe care le găsesc prin curțile oamenilor și se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă ca asemenea obiecte să nu fie lăsate afară. Se mai spune că ei dansează pe la răspîntiile drumurilor, pînă la cîntatul cocoșilor. Ei se bat cu strigoii vii, cu strigoii-oameni. A doua zi, aceștia se cunosc după zgîrieturile de pe față.
Păzitul usturoiului
O altă credință este aceea că, în noaptea de Sfîntul Andrei, strigoii vor intra în casele oamenilor dacă nu sînt opriți prin ungerea tocurilor ușilor cu usturoi. În general, usturoiul cu rol de apărare provine din cel cultivat cu un an înainte. Cea mai importantă acțiune ce se desfășoară în această noapte este păzitul usturoiului. Fetele și flăcăii veghează împreună și petrec pentru a înzestra usturoiul cu calitățile necesare. Forța magică cu care el va fi învestit în ajunul de Sfîntul Andrei îi va ajuta pe toți să depășească momentele de cumpănă de peste an.
Visele premonitorii
Însă cel mai des întîlnit și mai bine păstrat obicei în această noapte este cel legat de măritiș și de visele premonitorii. Fetele nemăritate trebuie să își pună la cap 41 de boabe de grîu, iar dacă visează că cineva le ia, atunci sigur se vor mărita. Obiceiul are caracteristici diferite de la o zonă la alta. În unele locuri, fetele își pun pieptănele sub pernă, iar în Ardeal apelează la forța magică a busuiocului. Tot acum, tinerele trebuie să fure făină din lada morii și să facă plăcințele, foarte sărate, cu apă neîncepută și măsurînd ingredientele în coajă de nucă. Le mănîncă înainte de culcare, iar în timpul nopții își vor visa ursitul în persoana celui care le va da apă să-și potolească setea.
Rugăciune din Acatistul Sf. Ap. Andrei
Ne bucurăm de Sfîntul Andrei și ne gîndim la numele lui care înseamnă bărbat și care ne îndeamnă la curaj, la statornicie în bine, la strădanie pentru calea noastră cea bună și a altora: Ca o vestire Evanghelia în mîini luînd, mult-lăudate Andreie, tot pămîntul l-ai îmbogățit de dumnezeiască propovăduire. Pentru aceasta cinstim pomenirea ta, împreună cu chinurile tale, cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia!
20.000 de Andrei în Brașov
20.000 de purtători ai numelui Sfîntului Andrei vor fi sărbătoriți duminică în tot județul Brașov. Datele Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov arată că în tot județul există 9.486 de femei care își sărbătoresc onomastica mîine, 5.226 de doamne și domnișoare purtînd numele de Andreea fiind domiciliate în municiu. Tot în județ, 9.583 de bărbați poartă numele de Andrei, dintre care 5.350 sînt cetățeni ai municipiului Brașov. Brașovul are și sărbătoriți care s-au născut pe 1 decembrie, 1.915 persoane din tot județul fiind născute de Ziua Națională a României.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!