Marea sărbătoare se cinstește la 40 de zile de la luminatul praznic al Sfintelor Paști
Ziua Înălțării este ultima zi în care se mai pot roși ouă
Tot în această zi a Înălțării, sînt cinstiți creștinește și eroii căzuți de-a lungul vremii pentru dăinuirea Bisericii și a neamului
Creștinii ortodocși prăznuiesc astăzi, la 40 de zile după Înviere, Înălțarea Domnului, sărbătoare care poartă în popor și numele de Ispas. În anumite zone se țin Moșii de Ispas, casele și mormintele sînt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean. Se fac pomeni pentru morți, împărțindu-se mai ales pîine caldă, brînză, ceapă verde și rachiu. Sînt marcate vitele și se taie mieii. Ziua Înălțării este ultima zi în care se mai pot roși ouă și în care se mai folosește salutul pascal Hristos a înviat! Adevărat a înviat!, dar mai ales în forma adaptată: Hristos S-a înălțat! Adevărat S-a înălțat!. Tot în această zi a Înălțării sînt cinstiți creștinește și eroii căzuți de-a lungul vremii pentru dăinuirea Bisericii și a neamului, căci jertfa lor este următoare jertfei de Sine a lui Hristos, care s-a înălțat la ceruri la 40 de zile de la ridicarea Sa din mormînt de sub ochii ucenicilor și Maicii Sale, ca să stea de-a dreapta Tatălui.
Înălțarea de pe Muntele Măslinilor
Sfintele Evanghelii descriu simplu evenimentul Înălțarii Domnului. Iisus a adunat pe ucenicii săi în Betania, pe vîrful unui munte numit al Măslinilor. Timp de 40 de zile, de la Sfintele Paști, Iisus se arătase de mai multe ori apostolilor Săi și îi convinsese de realitatea Învierii Sale. Acum i-a încredințat că El este cu adevărat, cerîndu-le să verifice cu simțurile, că nu văd o nălucă și mîncînd o bucată de pește fript și o parte dintr-un fagure de miere (Luca 24, 42) și adăugînd: Și, iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu; voi însă ședeți în cetatea Ierusalimului, pînă ce vă veți îmbrăca cu putere de sus (v. 49). Sfîntul Evanghelist Matei este și mai precis privind trimiterea apostolilor la propovăduire: Iar cei 11 ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus. Și văzîndu-L, I s-au închinat, ei, care se îndoiseră. Și apropiindu-se de Iisus, le-a vorbit zicînd: Datu-mi-s-a toată puterea în cer și pe pămînt. Drept aceea, mergînd, învățați toate neamurile, botezîndu-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului Duh (Matei 28, 16-19). Cartea Faptele apostolilor adaugă faptul că, pe cînd Iisus se înălța la cer, doi bărbați îmbrăcați în haine strălucitoare au stat lîngă apostoli și le-a zis: Bărbați galileeni, de ce stați și priviți la cer? Acest Iisus care s-a înălțat de la voi la cer, astfel va și veni, precum l-ați văzut mergînd la cer (F.A. 1, 11). Acestea zicînd, Domnul S-a înălțat la ceruri, ținînd mîinile întinse peste ei, ca o ultimă binecuvîntare, iar un nor venind L-a ascuns de ochii lor.
Iată, Eu sînt cu voi pînă la sfîrșitul veacurilor
Deși prin Înălțarea Domnului, activitatea Sa pămîntească lua sfîrșit, Iisus a spus apostolilor chiar în momentul Înălțării: Iată, Eu sînt cu voi pînă la sfîrșitul veacurilor (Matei 28, 20), adică cu noi, toți cei botezați în numele Lui. El s-a înălțat pentru a trimite în lume pe Sfîntul Duh, așa cum promisese: Voi ruga pe Tatăl să vă trimeată un alt Mîngîitor ca să fie cu voi în veac (Ioan 14, 16) care vă va aduce aminte de toate cîte v-a spus (v. 26). Acest lucru se va întîmpla zece zile mai tîrziu, de Rusalii sau Cincizecime, cînd, prin pogorîrea Sfîntului Duh peste Sfinții Apostoli, aceștia s-au transformat din oameni timizi și simpli în misionari îndrăzneți și pricepuți care au răspîndit cuvîntul Evangheliei în toată lumea. Înălțarea Domnului ne întărește credința că Iisus va reveni iarăși, în glorie, așa cum au spus cei doi îngeri, așa cum L-au văzut Sfinții Apostoli înălțîndu-se și, apoi acoperit de nor; este norul din care a vorbit Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai, este norul care a învăluit pe Iisus și pe cei trei ucenici pe Muntele Taborului; este norul pe care va veni Dumnezeu pentru mărirea Sa să judece viii și morții la sfîrșitul veacurilor.
Astăzi este și Ispasul
Ispasul este sărbătoarea populară ce cade întotdeauna de Înălțare, sărbătoare dedicată personajului mitic cu același nume care ar fi asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor la cer. Ispas era un om vesel și de aceea credincioșii caută și ei să fie veseli în această zi. Asemenea marilor sărbători de peste an, de Ispas se săvîrșesc sacrificii sîngeroase (mielul), se taie părul din vîrful cozii la vitele cornute, se țin tîrguri (cel mai cunoscut fiind Tîrgul de fete de la Blaj) ș.a. De Ispas abundă obiceiurile legate de cultul morților: pomenile, curățirea și împodobirea mormintelor cu flori, pomenirea morților. De Ispas se crede că sufletele unor morți se pot rătăci în drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pămînt, care provoacă rele oamenilor și animalelor. De aceea, în noaptea de Ispas, se săvîrșesc numeroase obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun, nuc, paltin și se duc la sfințit, se lovesc vitele și oamenii cu leuștean, se sună din buciume pentru a nu se prinde farmecele și a nu se apropia relele, se duc ofrande bogate pentru îmbunarea spiritelor morților ș.a.
În Ziua de Ispas se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii și juncanii la pășunile montane și se însemnează mieii prin crestarea urechilor.
Moment de reculegere de Ziua Eroilor
Azi, de la ora 12.00 se vor trage clopotele, iar în instituțiile publice și în unitățile de învățămînt se va păstra un moment de reculegere, în memoria eroilor Revoluției. Iar începînd cu ora 13.00, manifestările comemorative vor avea loc la Cimitirul Eroilor Români de la Șprenghi. Ceremonii oficiale de Ziua Eroilor vor fi și în București, la Mormîntul Ostașului Necunoscut situat în Parcul Carol I, Cimitirul Eroilor Revoluției, Cimitirul Militar Ghencea, Cimitirul Israelit Filantropia, parcela de onoare din cimitirul Reînvierea, Monumentul Eroilor Patriei din fața Universității Naționale de Apărare, Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cișmigiu, Monumentul Pompierilor din fața hotelului Mariott și Parcela Eroilor de pe D.N. 1 în fața Academiei de Poliție. Reprezentanțele diplomatice și comunitățile românești din străinătate îi vor comemora pe cei 130.000 de eroi români îngropați în 30 de state din Europa și Asia.
Paștele Cailor
Tot în ziua de Înălțare, în popor se spune că este și Paștele Cailor sau Joia Iepelor. Conform unei legende populare, la nașterea lui Iisus în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blînzi și liniștiți, dar caii și-au cam dat în petic. Atunci, Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu fie sătui decît în ziua de Ispas sau Înălțare, adică în joia din săptămîna a șasea de după Paști. În vechime, această sărbătoare era o zi a soroacelor, termen limită cînd se încheiau diferite înțelegeri și afaceri. Însă, datorită datei diferite de celebrare (a șasea zi de joi după Paște), importanța sărbătorii s-a diminuat treptat, denumirea de Paștele Cailor căpătînd, cu timpul, un înțeles peiorativ: zicala populară la Paștele Cailor înseamnă a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a amîna la nesfîrșit, a nu te ține de cuvînt.
Obiceiuri de Ispas
Se poartă foi de nuc la brîu, pentru că și Hristos și-a pus cînd s-a înălțat.
Se crede că cine moare de Ispas ajunge în cer
În ziua de Ispas nu se dă foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inimă rea în casă ca focul; și sare nu se dă, pentru că vacile nu vor avea smîntînă.
Ce se seamănă după Ispas nu rodește
În ziua de Înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezîndu-se că în acea zi se înalță sufletele lor la cer și trebuie să aibă merinde de drum.
Femeile împart lapte dulce fiert cu păsat
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!