Rusaliile sau Pogorîrea Duhului Sfînt încheie ciclul sărbătorilor închinate activității Mîntuitorului Iisus Hristos pe pămînt
Rusaliile sau Pogorîrea Duhului Sfînt încheie ciclul sărbătorilor închinate activității Mîntuitorului Iisus Hristos pe pămînt, nu înainte de pregătirea ucenicilor pentru venirea Celei de a treia Persoane a Sfintei Treimi, Mîngîietorul, Duhul Adevărului care le va spune lor toate (Ioan 16,13). Acest mare eveniment, care a avut loc la 10 zile după Înălțarea Domnului la ceruri, este evocat de Sf. Ev. Luca în cartea numită Faptele Apostolilor.
Voi turna Duhul Meu...
Ucenicii fiind adunați la un loc toți împreună (F. Ap. 2,1) fără de veste s-a făcut din cer un sunet ca o suflare de vînt vijelios, deasupra fiecăruia dintre ei pogorîndu-se ceva, sub forma unor limbi de foc; din acel moment fiecare a început să vorbească în alte limbi decît cea pe care o cunoscuse pînă atunci. Erau de față la această minune locuitori din părțile Asiei, Pontului, Egiptului, Libiei, dar și din părțile Frigiei, Cretei sau Romei. Fiind îmbrăcați cu puterea de sus a Duhului Sfînt (Luca 24, 49) ucenicii au început să vorbească despre Mîntuitorul Iisus Hristos, această propovăduire marcînd și întemeierea Bisericii Creștine văzute. Primul care a vorbit mulțimilor a fost Petru, apoi Ioan, dar și ceilalți 10 care erau cu ei (F. Ap. 14). Cuvîntul Sfîntului Ap. Petru făcea referire la împlinirea unor proorocii mai vechi făcute de proorocul Ioil care vorbind despre momentul Pogorîrii Duhului Sfînt spunea: Voi turna Duhul Meu... și vor prooroci fiii voștri și fiicele voastre... și voi arăta minuni în cer și jos pe pămînt și semne (1 Ioil 3.1), trimitere directă la semnul sunetului vijelios și începutul vorbirii în limbi.
Prima comunitate creștină
După ce Petru a explicat ascultătorilor săi că toate cele ce s-au întîmplat au fost rînduite să se petreacă datorită Mîntuitorului Iisus care a fost răstignit, dar care a înviat, acum ucenicii umpluți de puterea Duhului Sfînt propovăduiesc învățătura Dumnezeului celui Adevărat care trebuie ascultată, crezută și urmată, deoarece zice Petru nu putem să nu grăim cele ce am văzut și am auzit (F. Ap. 4, 20). Fiind fapte îndeobște de toți cunoscute, ascultătorii Sf. Ap. Petru, convinși că cele ce au văzut sînt adevărate, nu s-au mai întrebat ce să credem sau cum a fost posibil așa ceva, ci au spus: Bărbați frați, ce să facem? (Fap. Ap. 2,37). Răspunsul Sf. Ap. Petru a fost clar și fără echivoc: Să vă pocăiți și fiecare dintre voi să se boteze în numele lui Iisus Hristos spre iertarea păcatelor primind darurile Duhului Sfînt (Facere 2,38). Urmarea acestei prime predici a făcut ca la 3.000 de suflete să se convertească, prima comunitate creștină trăind într-un cuget (Fap. 2,1) și avînd în centrul vieții sale religioase Taina Sf. Împărtășanii ca semn al comuniunii Divinitate-Om.
Înaintea lui Dumnezeu, a vă asculta pe voi?
Acest eveniment nu a trecut însă neobservat de mai-marii vremii de unde chemarea lui Petru și Ioan în fața reprezentanților templului. Pe drum însă, Petru și Ioan fac ei înșiși o minune în numele Mîntuitorului Iisus Hristos: vindecă un olog. În aceste condiții ei au fost supuși unui interogatoriu dur, comisia de judecată fiind prezidată de Ana, Caiafa, Ioan și Alexandru care le cer celor doi apostoli imperativ să nu mai vorbească despre Mîntuitorul Iisus Hristos și minunea pe care au făcut-o. Dacă pînă acum ucenicii Mîntuitorului au fost niște oameni simpli și necărturari (Fap. Ap. 4,13), cu frică de stăpînirea romană și de mai-marii templului, din momentul Pogorîrii Duhului Sfînt ei devin fără de frică cu o judecată și logică deosebită care-i pune în încurcătură pe mai-marii templului. Apostolii îi întreabă pe judecători: Judecați de este drept înaintea lui Dumnezeu a vă asculta pe voi mai mult decît pe Dumnezeu (Fap. Ap. 4,19).
Biserica va dăinui
Luați prin surprindere, aceștia au poruncit ca ucenicii Mîntuitorului să fie eliberați pentru o scurtă perioadă de timp, după care au dat din nou ordin să fie arestați; la această ultimă judecată a participat și marele rabin Gamaliel, cel care-l avea ca ucenic pe Saul - cel devenit, după convertire, Apostolul Pavel. Gamaliel propune Sinedriului o soluție ingenioasă dar în același timp și pe măsura credinței lor: Nu vă legați de oamenii aceștia, lăsați-i, căci lucrul acesta sau planul acesta, de este de la oameni, se va risipi, iar de este de la Dumnezeu nu-l va risipi. Păziți-vă ca nu cumva să fiți luptători împotriva lui Dumnezeu (Fap. Ap. 5,38). Cuvîntul acestui rabin iubit și respectat de popor s-a adeverit; creștinismul și Biserica întemeiată de Iisus Hristos au fost lăsate de la Dumnezeu durînd pînă în ziua de astăzi drept cale a Adevărului și a Vieții.
Să ne rugăm în această zi a Pogorîrii Duhului Sfînt pentru noi și toți frați noștri: Împărate Ceresc, Mîngîietorule, Duh al Adevărului care pretutindenea ești și pe toate le împlinești, Vistier al bunătăților și Dătătorule de viață, vino și te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mîntuiește sufletelor noastre!
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!