Cine se ceartă de Blagoveștenii are necazuri tot anul
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Ana Pitiș,
23.03.2018
Duminică, de Blagoveștenie se sărbătorește vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil
Duminică, 25 martie, cinstim Buna Vestire, Blagoveștenia, ziua în care se sărbătorește vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil. Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care pînă la Crăciun, cînd Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sînt exact nouă luni. În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu pînă la 15 ani, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe fiul său și a primit înștiințare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit la rîndul său pe 26 martie. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămînii ar cădea aceasta.
Sfaturi din bătrîni
În trecut, Blagoveștenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului și rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strîngeau apa din zăpada topită pentru a o folosi în practicile de medicină și cosmetică populară. Cu zeci de ani în urmă, pe la sate, babele se spălau cu această apă din zăpadă topită pentru că erau convinse că, astfel, puricii nu se vor atinge de ele tot anul. Tot bătrînii spuneau că de Buna Vestire e bine să se pună pe pragul casei pîine și sare pentru hrana îngerilor. Se crede că acum, de Blagoveștenii, sosesc rîndunelele, iar cucul cîntă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune și Ziua Cucului. Cucul anunță sosirea efectivă a primăverii. Primul său cîntec trebuie să fie așteptat de toți oamenii în haine curate, cu stomacul plin și cu bani în buzunare. Căci orice cîntat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cîntă drept în față, e semn bun. Anul acesta însă, cum vremea e mult mai rece decît de obicei, sînt puține șanse să auzim vreun cuc. Legea nescrisă, din străbuni, spune că de Blagoveștenii nu avem voie să ieșim din casă flămînzi. În această zi e obligatoriu ca toți creștinii să mănînce bine, să nu simtă în nici un moment senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.
Ritualuri
La Blagoveștenie se făceau multe acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lîngă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămîie a clădirilor, curților, oamenilor și vitelor în Transilvania și Banat, producerea zgomotelor de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior, în satele din Transilvania, sau lovirea fiarelor în Banat, aprinderea focurilor în grădini și livezi. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică și amenințarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiați dacă nu rodesc. Tot astăzi este și dezlegare la pește, ceea ce înseamnă că, chiar dacă sîntem în plin post, ortodocșii pot să mănînce pește.
Dezlegare la pește
Tradiția mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă de Blagoveștenii are necazuri tot anul. În Bucovina nu se pun ouă sub cloșcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenință cu toporul și se stropesc cu țuică. Fiind dezlegare la pește, se spune că acela care gustă pește de Buna Vestire se va simți ca peștele în apă și va fi sănătos tot anul. Totuși existau oameni care nu aveau voie să mănînce pește; astfel, femeile gravide care mîncau pește se spune că nășteau copii băloși și mucoși, iar copiii care încă nu apucaseră să vorbească ar fi rămas muți ca peștii, dacă mîncau pește în general, nu numai la Buna Vestire.
De Buna Vestire nu se lucrează
Pentru a cinsti această sărbătoare, nici un creștin nu trebuie să lucreze de Buna Vestire, căci dacă va încălca interdicția și va păcătui în acest fel el va munci fără spor și nimic nu îi va ieși cum trebuie. În popor se spune că, dacă se macină porumb în această zi, și se va da mălaiul ca momeală la pești, aceștia vor muri dacă îl vor înghiți. De Blagoveștenii nu-i voie să tai pîinea și nici orice altceva pentru vitele ce merg la pășune, că le mănîncă lupii. În anumite zone ale țării, de Buna Vestire, vînătorii superstițioși merg la biserică, se spovedesc și iau anafură. Pentru a fi țintași buni peste an, ei pun anafura într-o scorbură de copac, o astupă și trag în ea. Dacă glonțul va nimeri direct în anafură, și va curge sînge, atunci va avea succes la vînătoare. De la Blagoveștenii înainte însă, poți lucra orice afară: poți toarce, poți să țeși, poți să dormi.
Junii tineri ies cu surla
În Schei, în ziua de Blagoveștenii, junii tineri urmează o tradiție cu vechime și urcă pe Coasta Prundului, unde trag din surlă anunțînd venirea primăverii. Etnograful și folcloristul Gheorghe Pitiș povestește cum se desfășurau evenimentele pe vremea sa (la sfîrșitul secolului XIX-începutul secolului XX): Trecuse de amiazi; lumea ospătată și veselă părea totuși că așteaptă ceva și trecînd în sus sau în jos pe vreuna din ulițele de Pe Tocile, ai fi putut auzi pe cîte cineva întrebînd: «au trecutu?», ori «n-au mai ieșitu?». Apoi ai fi auzit strigăte de: «iacătă-i, veniți de-i vedeți», chemîndu-și fiecare pe ai săi din casă, ca să vie să-i vadă. În același timp ai fi putut vedea în mijlocul cutărei sau cutărei curți vreo babă sau vreun bătrîn cu ochii stinși și plini de lacrimi și gîrboviți de ani, stînd cu fața spre Coastă, apoi făcîndu-și cruce și zicînd cu glas apăsat: «Mulțumescu-Ți Ție Doamne că m-ai învrednicit să mai aud odată sfînta surlă!». Anul acesta, gerul și zăpada ar putea fi o piedică serioasă în respectarea tradiției.
Grota Bunei Vestiri
Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naște pe Iisus este în prezent ocupat de o impunătoare biserică, Bunavestire din Nazaret. Aceasta este o biserică catolică modernă, construită pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. În această biserică se află o grotă, ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil că îl va naște pe Mîntuitor. Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de către comunități creștine din întreaga lume, inclusiv din România. Tradiția ortodoxă din zonă spune că de fapt Vestirea Mariei de către îngerul Gavriil că va da naștere lui Mesia s-ar fi petrecut la izvorul de unde aceasta lua apă. Astăzi, acest izvor se află în biserica ortodoxă greacă Sfîntul Gavriil, care se află nu foarte departe de Grota din Nazaret.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!