Tradiții strămoșești de ziua celor 40 de Mucenici din Sevastia
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
09.03.2018
În ziua Mucenicilor, părinții dăruiesc tinerilor căsătoriți cîte 40 de nuci frumoase, în coajă, pentru ca urmașii lor să aibă o căsnicie frumoasă, iar membrii familiei să fie mereu sănătoși
În a noua zi de martie, îi serbăm pe cei 40 de Mucenici din Sevastia. Gospodinele pregătesc mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paștelui. Conform tradiției, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale moșilor, care durează pînă în 17 martie.
Ofrandă în bucate
Mucenicii pe care îi gătesc astăzi gospodinele sînt o ofrandă adusă sacrificiului întru credință a 40 de ostași creștini. Se mai numesc măcenici, sfințișori sau bradoși în unele colțuri ale țării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copți în cuptor, în formă de opt sau de om, glazurați cu miere sau cu sirop de zahăr. Pentru că sfinții martirizați au fost mai întîi aruncați în lac, mucenicii din aluat se prepară, în alte părți ale țării, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierți sau copți, se dau de pomană de sufletul morților.
Legenda celor 40 de sfinți
Potrivit unei vechi legende, de ziua Sfinților 40 de Mucenici nu este bine să muncești și nici să-i pui pe alții să muncească pentru tine. Legenda spune că, în vremuri de demult, de ziua Sfinților, un țăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut și i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor și le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult cînd s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, și-a semănat cîmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinții l-au pedepsit și i-au dat 40 de săptămîni de boală.
Obiceiuri strămoșești
La noi, românii, sărbătoarea celor 40 de Sfinți a dat naștere mai multor obiceiuri frumoase, creștine, dar și precreștine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocțiului de primăvară. Pentru ca să fie îmbelșugat anul agricol abia început, țăranii aveau obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncau un ou, semn al rodirii. În multe sate ale țării încă și astăzi se adună în mijlocul curții gunoiul din ogradă și din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriți de rele și de boli tot anul. Cenușa este pe urmă presărată în jurul copacilor și în grădină. În ziua Mucenicilor, părinții dăruiesc tinerilor căsătoriți cîte 40 de nuci frumoase, în coajă, pentru ca urmașii lor să aibă o căsnicie frumoasă, iar membrii familiei să fie mereu sănătoși.
Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin
Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin, la începutul anului agrar, este o reminiscență a sărbătorilor bahice ale Antichității. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă, de-a lungul anului, în sînge și putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puțin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinților Mucenici din Sevastia.
Alungarea gerului și norocul pescarilor
În unele părți ale Moldovei, și mai ales ale Munteniei există obiceiul ca tinerii să iasă în ziua celor 40 de Sfinți și să bată cu botele sau cu maiul în pămînt ca să intre gerul și să iasă căldura, zicînd: Ieși căldură din pămînt / Intră tu frig în pămînt!. Se spune că, pe vremuri, imediat ce Sfinții băteau cu botele în pămînt nu numai că înceta gerul, ci și gheața începea să se topească și să se ducă pe ape. În Bucovina, se obișnuiește ca oamenii să bată cîte o mătanie pentru fiecare sfînt, sau, după cum spun unii, chiar cîte 40 de mătănii pentru fiecare sfînt, ca să fie sănătoși tot anul și, mai ales, pentru ca să afle bani ascunși în pămînt. Tot în Bucovina există obiceiul ca în ziua celor 40 de Sfinți bărbații să meargă la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de pești și va reuși să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins pește. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinți e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi și să mănînci 40 de peștișori sau chitici.
40 de martiri pentru credință
Cei 40 de Mucenici, care au trăit la sfîrșitul sec. III î.Hr., în Asia Mică, pe vremea împăratului Dioclețian, erau 40 de ostași creștini ce mărturiseau și predicau oamenilor despre credința lor. Pentru că nu au vrut să se lepede de Christos, ei au fost osîndiți. Mai întîi au fost loviți cu pietre. Însă, din voia Domnului, pietrele își greșeau ținta și se întorceau asupra celor care le aruncau. Pentru că n-au reușit să-i omoare cu pietre, cei 40 de ostași au fost aruncați goi în lacul înghețat al Sevastiei. Legenda spune că, după o noapte în care au rezistat în apa rece ca gheața, ei au fost scoși vii din lac și au fost uciși în chinuri groaznice, zdrobindu-li-se oasele picioarelor. Pentru a nu mai rămîne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un rîu din apropiere. După trei zile, episcopul Petru, din acea cetate, a mers noaptea pe malul rîului împreună cu alți creștini și au adunat de acolo toate oasele sfinților, căci erau luminoase, astfel încît puteau fi văzute și în întuneric. Ele s-au păstrat pînă în ziua de astăzi, părticele din moaștele celor patruzeci de mucenici găsindu-se în multe locuri ale lumii și chiar și în țara noastră, în cîteva biserici, unde credincioșii ortodocși li se închină cu evlavie.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!