De Florii se mănîncă pește, fiind a doua dezlegare din postul Paștelui, după cea din ziua Bunei Vestiri
Creștinii prăznuiesc Intrarea Mîntuitorului participînd la Sfînta Liturghie și împodobind cu ramuri de salcie sfințită icoanele, ușile și ferestrele gospodăriilor lor
Creștinii ortodocși prăznuiesc duminică Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele, rememorînd intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii orașului și întîmpinat cu frunze de palmier. În duminica a șasea din postul Paștelui, cunoscută în popor și ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătorește intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile deschid săptămîna cea mai importantă pentru pregătirile de Paște, așa-numita Săptămînă Mare, de după cele 40 de zile de post. De Florii se mănîncă pește, fiind a doua dezlegare din postul Paștelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Duminica Floriilor este și prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brîndușa, Lăcrămioara ori Margareta.
Sfințirea ramurilor de salcie
Ortodocșii sărbătoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu înțelegerea faptului că zilele ce urmează, din Săptămîna Mare, sînt unele ale tristeții. Intrarea lui Iisus în Ierusalim este relatată de toți cei patru evangheliști, Ioan, Luca, Matei și Marcu. În Noul Testament se scrie că apostolii au întins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a așezat Mîntuitorul. Acest gest a fost interpretat ca fiind mărturisirea faptului că învățătura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pămînt. Hainele Sfinților Apostoli simbolizează, astfel, noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfîntului Botez. După modelul mulțimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întîmpinat pe Mîntuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rînduit ca, după săvîrșirea Sfintei Liturghii, să se sfințească ramurile de salcie aduse de credincioși. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfințire a salciei, ținînd în mîini aceste ramuri înmugurite, cu lumînări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare. Creștinii prăznuiesc Intrarea Mîntuitorului participînd la Sfînta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfințită icoanele, ușile și ferestrele gospodăriilor lor și păstrînd rînduiala postului. Aceste ramuri sfințite se păstrează peste an, fiind folosite cu credință la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obișnuiesc și să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le așeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar și renașterea vegetației, amintind totodată de ramurile cu care a fost întîmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.
Obiceiuri și tradiții de Florii
Denumirea populară a sărbătorii de Florii vine de la zeița romană a florilor, Flora, peste care creștinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lîngă sărbătoarea creștină a intrării Mîntuitorului în Ierusalim, au apărut și nenumărate obiceiuri și tradiții, atît în mediul rural, cît și în cel urban, cele mai multe de sorginte păgînă. De exemplu, de Florii se obișnuiește să se facă de ursită, astfel ca fetele să afle, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărțișorul purtat pînă în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sînt folosite în farmece pentru noroc în dragoste și sănătate. De asemenea, la miezul nopții, se fierbe busuioc în apă, iar dimineața fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos și strălucitor. Ce rămîne se toarnă la rădăcina unui păr, în speranța că băieții se vor uita după ele ca după un copac înflorit. În popor se mai spune că cine îndrăznește să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descîntată și sfințită riscă să albească. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice.
Oamenii înghițeau mîțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrînele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista obiceiul ca părinții să-i lovească pe copii cu nuielușa de salcie cînd veneau de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți.
Sîmbăta lui Lazăr
Duminica Floriilor este precedată de Sîmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos își arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulțimile strînse la porțile cetății l-au întîmpinat cu flori și l-au aclamat pe Mîntuitor, la intrarea în Ierusalim. Sîmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută și ca Moșii de Florii, cînd se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!