În noaptea Sfîntului Andrei se fac vrăji de dragoste
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
29.11.2017
În noaptea premergătoare sărbătorii Sfîntului Andrei se mai practică încă ritualuri ciudate, din credința că astfel se pot găsi mai ușor protecția contra relelor și bunăstarea
Noaptea premergătoare sărbătorii Sfîntului Andrei este, se spune din bătrîni, cea în care duhuri precum strigoii, moroii și pricolicii capătă puteri mai mari decît în cursul anului. Este noaptea în care țăranii evită să iasă pe ulițele satelor, iar băieții și fetele se strîng și păzesc usturoiul. La sosirea Sfîntului Andrei în Dacia, strămoșii noștri au acceptat creștinismul, se spune, cu ușurință. Însă nu au renunțat total la vechile credințe și ritualuri. Au continuat să le cultive, înglobîndu-le în noua religie. Deși mult mai palide decît altădată și cu sensuri din ce în ce mai neclare, ele rezistă și azi. Astfel, străvechi ritualuri păgîne, încă mai însoțesc sărbătorile creștine, conferindu-le culoare. Un bun exemplu este noaptea de Sfîntul Andrei.
Semănatul grîului
În seara Sfîntului Andrei, toți ai casei, mai ales fetele mari și băieții, seamănă grîu în cîte o strachină sau glastră cu pămînt. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos și mai norocos căruia i-o răsări grîul mai bine și o crește mai frumos.
Cum își află fetele ursitul
În noaptea Sf. Andrei cele mai multe ritualuri sînt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfințit, se crede că se obține în vis imaginea ursitului. Tot în noaptea Sfîntului Andrei, fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline și le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apa din strachină. Dacă va mai rămîne pe fundul străchinii apă, fie și cîteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămîne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-și viziteze ursitul, fata își pune sub cap 41 de boabe de grîu și dacă visează că-i ia cineva grîul, se va mărita.
Colacul norocului
Unele fete își pregătesc un colac din pîine dospită, punînd în mijlocul lui cîte un cățel de usturoi. Colacul este așezat acasă într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămînă. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata știe că va fi un an cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează și spune că va fi lipsită de noroc. Unele fete merg în această noapte la fîntînă, aprind acolo o lumînare de la Paști și o afundă cu ajutorul găleții. Cînd fața apei este luminată bine, fata zice: Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în fața apei, Ca în vis să-l visez, C-aievea să-l văz!, Atunci, apa din fîntînă se tulbură și fata își vede, se spune, chipul ursitului. Unele își fac de ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuțite și o coasă, toate înfierbîntate în foc. După ce s-au înroșit, se scot afară, se sting în apă și apoi se descîntă.
Făcutul cu ulcica
Pentru atragerea ursitului este mult folosită și metoda făcutului cu ulcica. La miezul nopții, singură la gura sobei, tînăra întoarce cu gura în jos o ulcică nouă de lut, iar pe dosul vasului lasă să pîlpîie trei cărbuni. În timp ce rotește ulcica ușor, rostește o incantație menită să-l atragă irezistibil pe cel iubit. O altă metodă folosită pentru cunoașterea viitorului constă în a privi, la miezul nopții, între două lumînări aprinse, într-un pahar cu apă neîncepută, așezat pe cenușă. În mijlocul paharului este lăsată să cadă o verighetă care a fost deja sfințită de preot prin cununie religioasă și se crede că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens cîteva minute.
În ajun și ziua nu se lucrează în casă
Există superstiția că în această noapte, lupul își poate îndoi gîtul, își vede coada, devine mai sprinten și prada sa nu mai poate scăpa nicicum. Tot acum, spiritele morților favorizează divinația și toate actele magice. Este un timp nefast, în care strigoii ies din cimitire și pocesc oamenii, le sug sîngele, leagă sau iau potența bărbaților, strică taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu urșii și lupii. În ajun și ziua, este interzis să se lucreze în casă. Se spune că Sf. Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Nu este bine să mături, tot din cauza lupilor, nici să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic și nici măcar să nu dai de pomană. Cine lucrează de Sf. Andrei se îmbolnăvește de Ignat. Pentru a fi feriți de moroi și strigoi, gospodarii ungeau ușile și ferestrele cu usturoi.
Obiceiuri pentru protecție
Prin unele sate din Bucovina există și acum credința că în această noapte lupii pot să vorbească. Despre cei ce vor să audă vorbele lor se spune că află taine teribile, dar că vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vîrcolac. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele și cănile cu gura în jos. Scot din sobă cenușa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniștite să nu-și găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăștie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flămînde să nu caute prin cămări de-ale gurii. Împotriva vîrcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agățate la intrare și lasă aprinsă candela de lîngă icoane. Pentru protecția vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfințit sau li se toarnă cîteva picături de agheasmă în apă.
Prognoza meteo populară
Tot în noaptea de Sf. Andrei sînt practicate și predicții meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sînt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sînt lăsate acolo pînă în seara de Crăciun. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolțit luni favorabile recoltei. Dacă în noaptea de Sf Andrei este senin și cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig și ninsoare, se crede că acestea sînt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea.
Ziua Sfîntului Apostol Andrei, cel dintîi chemat
Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfîntul Apostol Andrei, Cap de Iarnă, cel dintîi chemat la apostolie de Mîntuitorul lumii. Făcînd parte din grupul celor 12 Apostoli ai Mîntuitorului Iisus Hristos, numele Sfîntului Andrei este legat de răspîndirea învățăturii sfinte în Asia Mică, Peninsula Balcanică și teritoriile din jurul Mării Negre. Astfel, Sfîntul Andrei constituie principalul punct de reper pentru creștinismul românesc. Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărît în 1995 ca Sfîntul Apostol Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei, iar din 1997 l-a proclamat drept ocrotitorul României.
Sfîntul Andrei, pe care Iisus l-a facut pescar de oameni, trăia în Betsaida, localitate de pe țărmul Mării Galileii, și era fratele mai mic al lui Simon Petru. A predicat Evanghelia în Scytia Minor, teritoriul de azi al Dobrogei. De aceea este socotit creștinătorul protoromânilor. Chemarea lui Andrei la apostolie este relatată de Sfîntul Apostol și Evanghelist Matei prin cuvintele: Pe cînd (Iisus) umbla pe lîngă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsînd mrejele, au mers după El (Matei 4, 18-20 și Marcu 1, 16-18). De acum, Apostolul Andrei era nelipsit de lîngă Mîntuitorul și el a fost martor al alegerii celorlalți apostoli (Matei IX, 9).
Lucruri interzise de Sfîntul Andrei:
- nu se nu mai țese la război și nu se toarce pînă la Crăciun
- nu se mătură toată ziua
- nu se aruncă gunoiul
- nu se face pomană
- nu se dă nimic împrumut
- nu se piaptănă părul
- nu se rînesc grajdurile
- nu se fac zgîrieturi
Peștera Sfîntului Andrei
Se crede că în pestera Sfîntului Andrei din Dobrogea a fost primul altar creștin de pe teritoriul românesc. Legenda locului spune că Apostolul Andrei ar fi locuit o perioadă de timp în această peșteră unde, într-o nișă, se află un fel de pat scobit în piatră pe care se spune că l-ar fi folosit Apostolul, iar pe pereți sînt scrijelite diverse cuvinte neinteligibile pentru profani, dar cu o încărcătură aproape mistică pentru credincioșii ce vin să-și spună păsul și să obțină vindecarea trupească sau sufletească. În apropierea mănăstirii izvorăște un fir de apă care, asemenea celui de la mănăstirea Dervent, potrivit legendei, ar fi fost scos la suprafață chiar de Sfîntul Apostol Andrei, cu o lovitură de toiag în piatra stîncii. Anual, mii de pelerini din întreaga țară poposesc în acest loc pentru a asista la slujbă și a se reculege.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!