• Gospodinele preparã ºi dau astãzi de pomanã colãcei glazuraþi sau fierturã dreasã cu mirodenii
Astãzi, în a noua zi a babelor, este Sãrbãtoarea Sfinþilor 40 de Mucenici din Sevastia, zi în care femeile, dupã ce ies de la bisericã, dau de pomanã, pentru sufletul morþilor, mucenici, preparate specifice acestei zile. Sãrbãtoarea Mucenicilor este cea mai popularã sãrbãtoare a primãverii, înaintea Paºtelui. Conform tradiþiei, zilele ce urmeazã ar trebui sã fie zilele calde ale moºilor, care dureazã pînã în 17 martie.
Ofrandã în bucate
„Mucenicii“ pe care îi gãtesc astãzi gospodinele sînt o ofrandã adusã sacrificiului întru credinþã a 40 de ostaºi creºtini. Se mai numesc mãcenici, sfinþiºori sau bradoºi în unele colþuri ale þãrii. În unele zone se preparã sub forma unor colãcei copþi în cuptor, în forma cifrei opt sau în formã de om, glazuraþi cu miere sau cu sirop de zahãr. Pentru cã sfinþii martirizaþi au fost mai întîi aruncaþi în lac, mucenicii din aluat se preparã, în alte pãrþi ale þãrii, ca o fierturã. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele fãinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierþi sau copþi, se dau de pomanã de sufletul morþilor.
Legenda celor 40 de sfinþi
Potrivit unei vechi legende, de ziua Sfinþilor 40 de Mucenici nu este bine sã munceºti. Legenda spune cã, în vremuri de demult, de ziua Sfinþilor, un þãran semãna mazãre pe ogor. Mucenicii l-au vãzut ºi i-au cerut lui Dumnezeu sã-l pedepseascã. Domnul a fost însã îngãduitor ºi le-a cerut sã-l ierte, ba chiar sã-i sporeascã fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult cînd s-a trezit cã are de 40 de ori mai multã mazãre. În anul urmãtor, lacom, ºi-a semãnat cîmpul tot în aceastã zi. Însã, de data aceasta, sfinþii l-au pedepsit ºi i-au dat 40 de sãptãmîni de boalã.
Obiceiuri strãmoºeºti
La noi, românii, sãrbãtoarea celor 40 de Sfinþi a dat naºtere mai multor obiceiuri frumoase, creºtine, dar ºi precreºtine, cãci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocþiului de primãvarã (atunci cînd ziua este egalã cu noaptea). Pentru ca sã fie îmbelºugat anul agricol care a început, þãranii au obiceiul sã scoatã afarã plugul, peste care arunca un ou, semn al rodirii. În multe sate ale þãrii se adunã în mijlocul curþii gunoiul din ogradã ºi din casã, i se dã foc, iar tinerii sar peste el, ca sã fie feriþi de rele ºi de boli tot anul. Cenuºa este pe urmã presãratã în jurul copacilor ºi în grãdinã.
„Ieºi cãldurã din pãmînt“
În unele pãrþi ale þãrii, dar mai mult în Muntenia, existã obiceiul ca oamenii ºi mai ales copiii sã iasã în ziua celor 40 de Sfinþi ºi sã batã cu botele sau cu maiul în pãmînt ca sã intre gerul ºi sã iasã cãldura, zicînd: „Ieºi cãldurã din pãmînt / Intrã tu frig în pãmînt!“ Imediat ce Sfinþii bat cu botele în pãmînt nu numai cã înceteazã gerul ci ºi gheaþa începe sã se topeascã ºi sã se ducã pe ape. În Bucovina, se obiºnuieºte ca oamenii ºi în special tinerii sã batã cîtã o mãtanie pentru fiecare sfînt, sau, dupã cum spun unii, chiar cîte 40 de mãtãnii pentru fiecare sfînt, ºi aceasta pentru ca sã dobîndeascã mulþi ani, sã fie sãnãtoºi în decursul anului ºi, mai ales, pentru ca sã afle bani ascunºi în pãmînt. Tot în Bucovina existã obiceiul ca în ziua de 9 martie bãrbaþii sã meargã la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de peºti ºi va reuºi sã înghitã unul viu va avea noroc tot anul la prins peºte. Tot din acest motiv se zice cã în ziua celor 40 de Sfinþi e bine nu numai sã prinzi, ci chiar sã fierbi ºi sã mãnînci 40 de peºtiºori sau chitici.
Mucenici Moldoveneºti
• Pentru aluat: 1 kg fainã, 20 g drojdie, litri de apã (puteþi amesteca apa cu lapte) ºi un praf de sare. Pentru glazurã: 2 ouã, 1 canã zahar alb sau canã miere, 1 canã de apã ºi 250g nuci mãcinate.
Se face un aluat moale din fainã, drojdie ºi apã ( apa/lapte). Se frãmîntã 10 minute. Se lasã la crescut o orã. Apoi se modeleazã în forma de 8-uri de dimensiunea doritã (lungi de-o palmã ºi groase de 2 cm). Se lasã încã o jumãtate de orã la crescut în tavã. Se dau apoi cu ou ºi se bagã la cuptor. Se coc la foc potrivit pînã se rumenesc (cca 20 minute). Între timp se face pe foc un sirop din apã ºi zahãr (sau miere). Cînd mucenicii s-au rãcit se dau cu siropul cald. Se aºazã pe un platou, unde se toarnã restul de sirop peste ei ºi se presarã cu nucã macinatã.
Mucenici Munteneºti
• Pentru aluat: 1 canã fainã albã, liguriþã de sare, canã lapte. Pentru „ciorbã“: zahãr sau miere dupã gust, 3-4 litri de apã pt fiert, canã de nuci mãcinate, 1 linguriþã scorþisoarã ºi linguriþã coajã de lãmîie.
Din lapte, fãinã ºi sare se face un aluat care trebuie sã fie elastic. Se framîntã zece minute. Se lasã sã se odihneascã o jumãtate de orã la temperatura camerei. Modelaþi suluri lungi ºi groase de 0,5 cm. Faceþi apoi inele mici ºi rãsuciþi-le în formã de opt. Puneþi-le pe o tavã ºi uscaþi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit . Între timp pregãtiþi „ciorba“. Se pun la fiert 3-4 litri de apã la care adãugaþi zahãr dupã gust ºi coajã de lãmîie. Cînd fierbe, reduceþi focul la jumãtate ºi adaugaþi „8-urile“ din aluat. Amestecaþi cu grijã sã nu se lipeascã. Lãsaþi-le sã fiarbã 10-15 minute. Daþi la o parte de pe foc ºi doar apoi adaugaþi nucile ºi scorþiºoara. Se serveºte la temperatura camerei sau rece de la frigider.
Sfinþii 40 Mucenici din Sevastia
• Cei 40 de mucenici erau soldaþi creºtini, aflaþi în slujba împãratului roman pãgîn Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid ºi Domnos erau foarte pricepuþi în studiul Scripturilor. Aflînd despre credinþa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sã se închine idolilor. Refuzînd, au fost întemniþaþi timp de opt zile, bãtuþi cu pietre ºi ademeniþi cu daruri. Prin semne divine au fost însã întãriþi în dreapta credinþã. În cele din urmã, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheþare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat ºi a ieºit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însã locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încãlzit, gheaþa s-a topit ºi 40 de cununi strãlucitoare au pogorît asupra mucenicilor. În zori, au fost scoºi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor ºi au fost lãsaþi sã-ºi dea sufletele. Rãmãºiþele lor au fost arse, iar cenuºa aruncatã în lac.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!