• Istoricii au descoperit cã, înainte de Columb, pe continentul nord-american au trecut grecii, romanii, chinezii, mongolii, egiptenii, vikingii ºi chiar triburi carpato-danubiene
Mîine este Ziua Independenþei. Se împlinesc 234 de ani de la formarea Statelor Unite ale Americii. La ºcoalã, elevii învaþã cã Lumea Nouã a fost descoperitã de Columb (foto) în 1492, cã istoria colonizãrii continentului începe de aici. În realitate, numele primului european care a pãºit pe þãrmul Americii rãmîne un mister, existînd dovezi cã, mult înaintea lui Columb, au mai fost ºi alþi exploratori care au traversat Atlanticul. Unii proveneau din Asia, alþii din Africa. Mai mult, unele ipoteze aratã cã America nu era deloc necunoscutã civilizaþiilor antice, printre primii colonizatori fiind consideraþi chiar strãmoºii noºtri carpato-danubieni.
„Þara Vinului“
Columb a murit crezînd cã a descoperit un nou drum cãtre Indii, nu ºtia cã a ajuns, de fapt, pe un continent necunoscut. La un an dupã moartea sa, în 1507, cartografii germani Martin Waldseemuller ºi Matthias Ringmann au numit noul continent America, în cinstea italianului Amerigo Vespucci, care ºi-a dat seama cã predecesorul lui descoperise chiar douã continente noi. Dar, mai devreme de acest eveniment oficial, America a fost cãlcatã de vikingi care au ajuns în Golful Sfîntului Laurenþiu. Aceastã cãlãtorie se petrecea în 1003, cu cinci secole înaintea lui Columb.
Primul care a deschis calea colonizãrii a fost Eric cel Roºu, iar fiul sãu, Leif Eriksson (foto), a ajuns primul pe coastele Canadei de azi. A navigat apoi spre sud descoperind un þinut pe care l-a botezat Vinland sau „Þara Vinului“, dupã viþa de vie cultivatã din belºug. Deºi normanzii fãceau negoþ cu bãºtinaºii, se pare cã, pînã la urmã, veneticii au fost alungaþi. Au rãmas în urma lor, însã, coloniile întemeiate, în care au trãit mai departe albii europeni. Istoricii au stabilit cã vikingii puteau strãbate uºor distanþa Europa-America cu ambarcaþiunile de care dispuneau la acea orã ºi talentul lor de navigatori vestiþi. În plus, s-au descoperit urme ale unei aºezãri vikinge în situl arheologic de la L’Anse aux Meadows, în insula Newfoundland, Canada.
Cu mult înainte de Columb
Francezul Robert Charroux stabileºte chiar mai multe expediþii care au precedat istorica descoperire columbianã. În timpul regelui Minos, navigatorii cretani au atins teritorii care au fost identificate drept cele ale Mexicului de astãzi. Acum 2.850 ani, Badezir, regele Feniciei, ar fi ajuns în Brazilia, dovadã stînd o inscripþie gãsitã în aceastã zonã. În secolul XI, a avut loc expediþia aventurierilor descrisã de geograful arab El Edrisi, cãlãtori care ar fi ajuns tot pe continentul american. Existã dovezi care atestã cã, în 1121, Eric Gnupsson, episcopul Groenlandei a ajuns în recent descoperita Vinland. În 1362, în America ar fi pus piciorul opt suedezi ºi douãzeci ºi doi de norvegieni, dupã inscripþia runicã descoperitã de Olaf Ohman din Salem. În 1473, o altã expediþie, comandatã de cãtre germanii Pining ºi Pothorst, ºi formatã din marinari portughezi, danezi ºi norvegieni, ar fi atins coastele Lumii Noi. Iar în 1488, cartograful francez Jean Cousin din Dieppe, a ajuns la gurile Amazonului. În sprijinul acestor afirmaþii stau hãrþi ºi jurnale de bord, descoperiri arheologice care atestã prezenþa europenilor pe acest continent. S-au gãsit inscripþii în ebraicã ºi în alfabetul celþilor, datînd din perioade precolumbiene.
Mongolii sau chinezii?
Profesorul Sumiya Jambaldorj e convins cã primii în America n-au fost nici vikingii, nici chinezii, nici Columb, ci mongolii. Lingvistul a descoperit în Alaska peste 20 de denumiri de rîuri ºi locuri de origine mongolã. Plus cuvîntul „haagan“ (strãmoº), identic în ambele limbi.
O controversatã ipotezã este cea a amiralului chinez Zeng He (foto jos). El a atins în anul 1421 coastele estice ale celor douã Americi. Ipoteza se bazeazã pe o hartã de 59,6 cm x 41,7 cm, care conþine reprezentarea Americilor, cu California desenatã ca insulã. Harta a fost întocmitã cu 70 de ani înainte de Columb. Dupã moartea amiralului ºi a împãratului Zhu Di care i-a sponsorizat cãlãtoriile, urmãtorul împãrat a sistat aceste cheltuieli inutile. Harta conþine ºase caractere chinezeºti care vorbesc despre populaþia noului continent astfel: „Culoarea pielii acestei rase este neagrã-roºiaticã ºi niºte pene sînt înfãºurate în jurul capului ºi a ºoldului locuitorilor“. Se pare cã experþii au stabilit cã harta este un fals. Dar Rowan Gavin Paton Menzies, fost comandant britanic de submarine, crede încã în autenticitatea ei, pe care o susþine ºi cu alte dovezi istorice în controversata carte „1421: Anul în care China descoperea Lumea“.
Ce hãrþi l-au inspirat pe Piri Reis?
Un alt explorator celebru l-a precedat pe Columb, descriind în 1271 strîmtoarea Bering. Harta lui Marco Polo a fost contestatã, dar nu s-a putut dovedi cã e un fals. Misterioasele hãrþi ale amiralului Piri Reis (foto) atestã ºi ele faptul cã Americile erau cunoscute de pionerii navigaþiei înainte de Columb. Descoperitã în anul 1929 în arhivele palatului Topkapi din Istanbul, harta dateazã din 1513 ºi conþine detalii despre coasta esticã a Americii de Sud. Dar nu aceasta este cea mai ºocantã descoperire, ci faptul cã documentul conþine o inscripþie care precizeazã cã este o copie dupã o altã copie a unei hãrþi din vechime. Ca sã nu mai vorbim de Antarctica, continent descoperit abia în 1820. Fiindcã harta lui Piri Reis conþine detalii incredibil de exacte despre lanþuri muntoase, insule, fluvii ºi platouri, s-a emis ipoteza unei cartografieri aeriene. Oricum, harta seamãnã izbitor cu una modernã, ba, mai mult, Oficiul Hidrografic Naval al SUA ºi-a corectat propriile hãrþi dupã cea a lui Piri Reis, consideratã mult mai precisã. Datã fiind vechimea originalului dupã care s-a inspirat amiralul turc, specialiºtii presupun cã l-a ghidat chiar pe însuºi Columb.
Ipoteza colonizãrii egiptene
Existã teorii care susþin cã primii sosiþi în Lumea Nouã au fost africanii. Civilizaþia olmecã (actualul Mexic) ne-a lãsat celebrele capete de piatrã reprezentînd oameni cu trãsãturi africane.
Istoricul Ivan van Sertima susþine cã, atunci cînd a pãºit pe pãmîntul Lumii Noi, Columb ar fi aflat de la bãºtinaºi cã pe-acolo au trecut cu mult timp în urmã niºte cãlãtori cu pielea neagrã. În sarcofagele egiptene s-au descoperit frunze de tutun ºi coca, argument ce susþine ipoteza contactelor între egipteni ºi populaþii precolumbiaene. Ba chiar ºi piramidele, tip de construcþie comunã celor douã civilizaþii, ar putea fi o dovadã a interferenþelor culturale. Acum 40 de ani, norvegianul Thor Heyerdahl a ajuns din Maroc în America de Sud cu ajutorul unei corãbii de papirus botezatã Ra II, ambarcaþiune identicã cu cele folosite în Egiptul Antic. Istoricul american Frank Joseph, în cartea „Comoara pierdutã a regelui Juba“, aminteºte cã pe la anul 40 î.H., conducãtorii unui regat din nordul Africii au navigat pînã pe coastele Americii, unde s-au ºi stabilit. Descoperiri recente au arãtat cã statuetele ºi obiectele de cult gãsite în Illinois nu aparþin culturii ameridiene, dar seamãnã izbitor cu cele din Africa, din aceeaºi perioadã. În anul 1914, în timpul excavãrii unor ruine Maya din oraºul Acajutla, Mexico, s-au gãsit douã statuete de origine egipteanã, reprezentînd zeitãþile Osiris ºi Isis (foto).
Exploratorii din Carpaþi
Una dintre cele mai longevive teorii ºtiintifice referitoare la popularea celor douã Americi susþine cã, la finalul unltimei glaciaþiuni (acum circa 10.000 de ani), populaþiile siberiene au trecut prin strîmtoarea Bering (la acea vreme, continetele erau unite de o fîºie de pãmînt) pe continentul nord american, avansînd treptat cãtre America de Sud. Descoperirea recentã în Virginia a unor vîrfuri de suliþã din silex, identice cu cele din Europa, aratã cã acestea ar putea avea o vechime de 17.000 de ani. În Pensylvania au fost descoperite urme ale aceleiaºi culturi preistorice, vechi de peste 19.000 de ani. Poate cea mai extravagantã teorie e cea a locuitorilor din spaþiul carpato-danubian care s-au stabilit în America, acum 8.600 de ani. Triburile care locuiau pe teritoriul României de azi au cucerit Asia ajungînd pînã în Insulele Japoniei. Apoi, au traversat Beringia, pãºind astfel în Lumea Nouã. Aceºti carpato-danubieni se vor rãspîndi apoi pe tot continentul. New York Times, pe 2 mai 2000, publica un articol nãucitor despre originea genomului uman, în care se spunea cã 20% din populaþia amerindienilor nord-americani îºi au originea maternã undeva în spaþiul nord-estic carpato-dunãrean! Conform acestor teorii, se pare cã Americile au fost descoperite cu mult înainte de Columb. Sau poate cã niciodatã n-au fost necunoscute, ci doar uitate, din cine ºtie ce raþiuni pe care istoria lumii, ºi-aºa plinã de lacune, încã nu le-a identificat.
Monede ºi epave romane în America
• Grecii ºi romanii, cunoscuþi navigatori ai antichitãþii, ar fi ajuns ºi ei în cele douã Americi. În Venezuela au fost descoperite monede romane, iar în Oklahoma, monede cu profilul regelui Nero. În anul 1966, s-a descoperit o piatrã inscripþionatã în alfabetul folosit în Creta anticã. O frescã din oraºul roman Pompei a fost descrisã de cãtre specialiºti ca avînd carcateristici ale artei sudamericane. În 1933, arheologul José García Payón a descoperit un cap sculptat într-un cimitir din Calixtlahuaca, Mexico. Mai tîrziu, a fost catalogatã ca aparþinînd ºcolii greceºti din anul 200. În anul 1886, a fost descoperitã o epavã tipic romanã în Golful Mexic.
Legenda omului alb din Guatemala
• Legendele mayaºe spun cã regatul lor a fost fundat de mult, de cãtre un mare conducãtor venit din Est, un om alb numit Votan sau Wotan. Îl descriu ca un bãrbat înalt, blond, cu ochi albaºtri, însoþit de un grup de camarazi. Legenda vorbeºte de aºezarea grupului Votan pe malurile rîului Usumacinta din Guatemala, cam cu 1.000 de ani înainte de apariþia creºtinismului.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
