Cum au intrat la apă costumele de baie

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 19.06.2010

• Privind moda de azi, cine şi-ar putea închipui că au fost vremuri cînd oamenii mergeau la plajă îmbrăcaţi, considerau că pielea albă este nobilă, iar baie făceau numai în nişte cabine, să nu cumva să fie văzuţi cu hainele ude?

Plaja este astăzi un loc al celor mai diverse mode, de la costume decente, pînă la mici petice care acoperă discret părţile intime. De la materiale simple, pînă la cele cu sclipici, cristale Swarowski sau croieli sofisticate. Oricît de originale ar fi, costumele de baie au toate au acelaşi rol, de a ascunde puţin şi de a expune razelor soarelui cît mai mult din epidermă. Privind moda de azi, cine şi-ar putea închipui că au fost vremuri cînd oamenii mergeau la plajă îmbrăcaţi, considerau că pielea albă este nobilă, iar cea bronzată a păturii sărace, iar baie făceau numai în nişte cabine, să nu cumva să fie văzuţi cu hainele ude? Vremea a trecut, costumele de plajă au intrat tot mai mult la apă, iar în unele cazuri, cel puţin pe bucăţi, au dispărut de tot.

La început a fost pudoarea

Încă din secolul XVIII, românii purtau costume de baie, dar nu făceau plajă. Mergeau însă la tratament în staţiunile balneoclimaterice, cele mai căutate fiind cele din Transilvania, Bazna sau Borsec. Dar nu erau amenajate ca stabilimentele de azi. Nu existau locuri de cazare, iar în afară de scăldatul în bazinele amenajate sub cerul liber, oamenii veniţi la băi n-aveau altceva de făcut decît să se plimbe, să croşeteze, să bea ceva la crîşmă. Cu toate că intrau în apă îmbrăcate, femeile se îmbăiau separat de bărbaţi. Iar pentru cei mai puţini pretenţioşi, existau „băile populare“. La modă era ca doamnele să aibă pielea albă. În consecinţă, costumele lor de baie erau nişte rochii foarte lungi, asortate cu mănuşi, pălărie şi umbreluţă. Atunci cînd mergeau la mare, aveau grijă, desigur, să stea la umbră. Iar ca vîntul sau valurile să nu le ridice poalele şi să li se vadă gleznele, îşi coseau în tivul „costumului de baie“ mici greutăţi. Practic, plaja era doar un loc de promenadă.

„Maşina de făcut baie“

Mai tîrziu, femeile şi-au dat seama că au nevoie de un costum adecvat pentru zilele petrecute la băi. Aşa că au renunţat la postav şi catifea şi au început să poarte materiale mai subţiri şi culori pastelate. Bărbaţii au renunţat şi ei la pantalonii călcaţi, pentru nişte şalvari tricotaţi din lînă. Ca să se scalde în mare, se foloseau de „maşina de făcut baie“, o căbănuţă care plutea pe valuri legată de un podeţ şi în interiorul căreia „locatarul“ putea face baie ferit de privirile indiscrete. Dar nici aici oamenii nu se dezbrăcau, rămînînd în costume negre, cu pantaloni pînă la genunchi, bluze cu mînecile bufante. La modă erau ciorapii negri cu buline care asortau perfect costumele de baie bărbăteşti. Problema e că, aşa încotoşmănaţi, bărbaţii nu puteau să înoate. Pentru femei era scandalos să încerce această actvitate strict masculină. Din cînd în cînd, mai săreau în apă, ţinîndu-se de o frînghie legată de o geamandură ancorată pe mal. Bărbaţii însă, ar fi vrut să taie valurile înot. Şi astfel, a apărut un costum de baie ceva mai lejer. La începutul secolului XX, costumul de baie s-a redus treptat la o singură piesă. Adică un fel de tricou lung, care acopereau slipul. La ciorapi însă nu s-a renunţat, iar femeile adăugau şi o fustiţă.

Ştrandul din Blumăna

În Braşov, la baia Flora din Şchei, era şi un bazin cu apă rece, în care copiii se bălăceau sub razele soarelui. Sextil Puşcariu povesteşte în „Braşovul de altădată“, că „scăldătoarea Braşovului era în dosul gimnaziului, la baia de aburi a Eforiei, ridicată de negustorii români din Braşov. Marţi era apă curată şi aburul proaspăt, căci luni stabilimentul era închis pentru curăţenie. Miercuri era pentru femei, vineri pentru cei din împrejurime, care veneau la tîrg, duminică pentru mulţimea ce nu avea vreme în altă zi, iar joi după prînz era rezervată pentru elevii de la şcoli“. Aici, plătitorii de bilet primeau şi masaj şi saună. Bazinul mare era pentru cei curajoşi să suporte apa rece de cel mult 12 grade Celsius, iar în bazinul mic apa era călduţă, dar şi mai murdară, fiind locul de îmbăiere al tuturor. Al doilea „ştrand“ era în Blumăna, numit „şcoala de înot“. „Avea bazine pentru înotători şi copii. La unsprezece fix, veneau bărbaţii la rînd. Cine sosea iute, mai zărea domnişoarele ce nu se îndurau să părăsească apa, cu căiţele de muşama galbenă în cap şi cu costumul lor decent, cu pantaloni de pînză pînă sub genunchi, cu încreţituri în partea de jos, şi cu un fel de bluze lungi, încinse cu un cordon peste mijloc“. Copiii se mai scăldau şi în lacurile de la Şprenghi.

Bikini, încă din antichitate

După primul război mondial, maiourile de baie uni sau în dungi se mulau nu numai pe trupurile bărbaţilor, ci şi pe cele ale femeilor cu forme subţiri, cele corpolente nu se dezbrăcau niciodată. Corsetul a fost preluat de designerii costumelor de baie, pentru a ascunde toate defectele. În 1946, au apărut primele modele de bikini, dar erau atît de provocatoare, încît niciun model nu a acceptat să le promoveze. Prima femeie care s-a încumetat să poarte bikini a fost stripteusa Micheline Bernardini. Costumul a fost botezat Bikini după Atolul Bikini din Oceania, unde s-au făcut în 1945 mai multe experienţe nucleare şi unde, din cauza climei, se purta ţinuta sumară. Bikini nu erau pe gustul Bisericii Catolice, fiindcă dezgolea pîntecele şi stîrnea bărbaţii, ba chiar au fost interzişi la „Miss World Contest“, din 1951. În anii ’50 slipul acoperea buricul, însă la începutul anilor ’60 talia a coborît, iar costumele au devenit din ce în ce mai sumare. Se foloseau nylon-ul sau bumbacul uşor, pînă la începutul lui 1960 costumele avînd fermoare care se încheiau la spate. Revoluţia sexuală din anii ’60 a decoltat şi mai mult costumele de baie feminine. Curios este că aceste costume sînt şocant de asemănătoare cu cele din vremea înfloritoare a Pompeiului. Există picturi murale care înfăţişează aristocratele romane în costume de baie formate din două piese.

Înapoi, la costumul bunicii

În anii ’80 a fost creat slipul tanga, inspirat din vestimentaţia tradiţională a triburilor din Amazon. Iar în anii ’90, pudoarea a dispărut şi creatorii de modă şi-au etalat cele mai năstruşnice idei, practic costumul de baie însemnînd orice vestimentaţie care dezgoleşte cît mai mult. Tot din această perioadă datează şi acceptarea generală a topless-ului. Înainte de 1989, braşovenii aveau la dispoziţie doar două ştranduri: Noua şi Cibo. Aşa că făceau plajă şi pe la linia ferată, pe Valea Timişului, prin parcuri, obicei care nu a dispărut nici azi, cînd avem complexuri acvatice moderne: Aqua Park şi Paradisul Acvatic. Plus ştrandul de la Codlea sau cel de la Perşani. Acum, că s-a deschis sezonul la plajă, braşovencele cutreieră magazinele în căutarea a ceea ce se poartă. Bărbaţii preferă slip sau boxeri, iar femeile costumul de baie în două piese, cu dungi sau cu accesorii (funde, panglici). La costumele întregi, cupele sînt cele mai importante, cele cu întăritor, tip mouse, asigurînd cel mai atrăgător decolteu. Indiferent cît de elegante sînt, braşovencele nu trebuie să uite că soarele nu e atît de prietenos, iar uneori, de dragul sănătăţii, trebuie să se acopere ca bunicile, purtînd rochii de plajă, care să le ferească de acţiunea dăunătoare a radiaţiilor ultraviolete.

Au şocat lumea în costum de baie

Vedete din lumea întreagă au purtat costume de baie, uneori cu mult înainte ca un model sau altul să primească aprobarea publică. Apariţia lor a fost sancţionată de părerile conservatoare. Iată care sînt vedetele care au şocat lumea în costum de baie:
- În 1907, înotătoarea australiană Annette Kellerman a fost acuzată de expunere indecentă pentru că a apărut pe o plajă din Boston îmbrăcată într-un maieu fără mîneci şi mulat.
- Costumul alb al legendarei Marilyn Monroe face şi acum valuri.
- Brigitte Bardot a devenit imaginea sexy a generaţiei ei, în bikini şi ochelari mari de soare, în filmul „And God Created Woman“.
- Raquel Welch a abordat un look de vară exotic: costum din epoca de piatră.
- Farrah Fawcett a îmbinat costumul de baie cu coafurile exuberante.
- Demi Moore, în „Îngerii lui Charlie“, a arătat că femeile trecute de 40 de ani arată mai bine decît cele de 20.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: