Lica Gheorghiu, fiica secretarului general al Partidului Muncitoresc Român, s-a căsătorit la Brașov cu directorul de la Steagul Roșu
În 1960, cînd Gheorghe Rădoi a fost numit director general la uzinele Steagul Roșu din Brașov, noul însărcinat cu destinele marii întreprinderi de autocamioane a venit însoțit de fiica lui Dej. Lica Gheorghiu avea să devină în cîteva zile tovarășa Rădoi, împlinindu-i-se astfel dorința mărturisită la Roma: Tată, acesta e omul la care am visat. Actriță cu firave evoluții pe scena teatrului și a cinematografiei, răsfățata Lica și-a petrecut cîțiva ani buni făcînd naveta între Brașov și vila din București. Fiica președintelui comunist n-a strălucit nici ca nevastă de director, în schimb Rădoi a adus uzina în perioada ei de glorie.
Bodnăraș, pețitor oficial
Predecesorul lui Ceaușescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut două fete: Lica (Vasilica) și Tanți (Constantina). Fetele au fost crescute de bunici, la Galați. Amîndouă au avut bărbații pe care și i-au dorit. Tanți, inginer chimist cu diplomă de Moscova, s-a măritat cu Cezar Grigoriu, unul dintre cei trei frați ai trio-ului Grigoriu, apoi cu actorul Stamate Popescu.
Lica a vrut mai mult decît statutul de soție, pe care l-a schimbat de două ori. A vrut și carieră în viața publică. Așa că tăticul a făcut-o actriță de cinema. A lucrat întîi la Institutul Economic, apoi a jucat în cîteva filme și piese de teatru. Nu avea nimic în comun cu actoria, dar asta n-o împiedica să se creadă talentată, mai ales că Dej a construit studiourile cinematografice de la Buftea, în care fiica putea să se creadă stea de Hollywood. Nici în viața personală n-a fost prea norocoasă. Primul soț i l-a ales conducerea de partid, respectiv ministrul apărării Emil Bodnăraș, care i l-a recomandat lui Dej de ginere pe juristul Marcel Popescu. Au avut trei copii: Sanda, Gheorghe și Mîndra.
Dej i-a torturat amantul
Căsnicia cu Popescu n-a mers, fiindcă, în 1958, Lica s-a îndrăgostit fulgerător de altul. Se pare că bărbatul cu care se întîlnea pe ascuns, Gheorghe Plăcințeanu, fratele celebrei regizoare Sorana Coroamă-Stanca, a fost iubirea vieții ei. Așa că, Popescu, devenit între timp ministru-adjunct la Camera de Comerț, a părăsit-o. Dar Plăcințeanu era o catastrofă pentru Dej, care s-a opus vehement unui ginere de origine burgheză. Prim-secretarul a aranjat ca Plăcințeanu să fie arestat, judecat și condamnat la cinci ani de închisoare, sub acuzația de complicitate la speculă. Fiindcă Lica era hotărîtă să-l aștepte, sentința a crescut la 15 ani de muncă silnică. La 1 mai 1961, medicul ortoped care-i furase inima fiicei președintelui a murit, la 36 de ani, în penitenciarul de la Rîmnicu Sărat. Distrusă de cruzimea tatălui ei și de pierderea iubitului, Lica și-a căutat consolarea în teatru. Timp în care Dej s-a gîndit la alt soț pentru feblețea lui. Întîmplarea a făcut ca, de data aceasta, preferințele lui să se suprapună cu ale odraslei.
Al doilea soț îi salvase tatăl
Dumitru Moise tocmai terminase facultatea și fusese repartizat ca tehnolog la Steagul Roșu. Brașoveanul a avut noroc să afle amănunte din viața cuplului Lica Gheorghiu-Gheorghe Rădoi de la o colegă de serviciu, inginera Oxana Butaliu, o apropiată a familiei Rădoi. Lucrurile s-au petrecut cam așa: pe vremea cînd Rădoi era atașat pe lîngă ambasada de la Roma, Dej și Lica au făcut o vizită la Vatican. Acolo, l-a văzut pe Rădoi, secretar III al ambasadei, și l-a plăcut. Era un bărbat înalt, bine făcut, creol, cu mustață. Lica era deja divorțată, așa că, atunci cînd i-a spus lui Dej că pe Rădoi îl vrea de bărbat, taică-su a fost de acord, povestește brașoveanul. Sau, poate că Dej l-a acceptat pe Rădoi în contul unor mai vechi datorii morale pe care le avea la acest băcăuan. Prin anii40, perioadă în care partidul comunist era în ilegalitate, Rădoi era un taximetrist cu 7 clase, la Bacău. Dej, Gheorghe Apostol și Chivu Stoica erau urmăriți și fuseseră depistați de securitate. Erau la un pas de a fi arestați, cînd Rădoi le-a salvat pielea. I-a dus cu mașina într-un cartier peste linii, unde au stat ascunși. Atunci, Dej i-a spus lui Rădoi, recunoscător: «Cînd vei auzi că partidul comunist va prelua conducerea, să mă cauți». Cînd Dej a ajuns prim-secretar al PRM, Rădoi l-a căutat, spune Moise.
În 24 de ore l-au divorțat
Dej l-a recompensat pe Rădoi. L-a băgat în școală și, în șase luni, a ajuns diplomat pe lîngă ambasadorul de la Tirana, apoi la Roma. Aici a întîlnit-o pe Lica, odrasla care-și însoțea întotdeauna tatăl în cele mai frumoase călătorii. Imediat ce prințesa a indicat bărbatul ales, Rădoi a fost revocat din funcție și adus în țară. Rădoi era căsătorit cu văduva unui colonel mort în primul război mondial și aveau un copil. În 24 de ore l-au divorțat. Pe urmă, l-au mutat în altă parte pe brăileanul Ghiță de la Steagu, ca să vină Rădoi director general. Într-un an, a ajuns absolvent de liceu, apoi de Institut Politehnic, Facultatea de Automobile și Tractoare. Eu l-am cunoscut, stăteam la ședințe la aceeași masă. A fost un director foarte bun, a ridicat uzina la întreprindere de prim rang. Era foarte priceput, operativ, dar și sufletist. Rezolva toate problemele oamenilor, mai ales cu locuințele, își amintește Moise, care l-a prins vreo patru ani director.
Își mai aduce aminte că Rădoi, probabil influențat de înclinațiile artistice ale Licăi, organiza concerte ale Filarmonicii de Stat în uzină. Ion Voicu a cîntat în sala de montaj general, spune el.
Din taximetrist, ministru revocat
Imediat ce s-a instalat la conducerea uzinei, Rădoi, proaspăt divorțat, și-a adus viitoarea soție la Brașov. S-au căsătorit discret, doar cu o masă între membrii de partid. Locuiau pe Șirul Livezii, într-o casă mare. Nu se știa nimic de ei, formau un cuplu reușit, dar adevărata armonie venea și din faptul că Lica își petrecea mai tot timpul pe la București. În Brașov, venea doar cînd erau petreceri la Dîmbul Morii. De altfel, drumul pînă acolo a purtat pe vremea aceea numele Aleea Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lui Ceaușescu nu i-a plăcut renumele zonei, așa că a evitat-o în protocol. La scurt timp după Brașov, Rădoi a devenit ministru al Industriei Construcțiilor de Mașini și adjunct al primului ministru. Și-a pierdut însă toate funcțiile politice după moartea lui Dej, în 1965. Pînă atunci însă, a divorțat de Lica, ceea ce l-a înfuriat pe Dej. Dar pe Rădoi nu s-a răzbunat, cum o făcuse cu Plăcințeanu, fiindcă îl considerase un ginere potrivit. Maurer spunea că, dacă ar mai fi trăit tata-socru încă vreo 5 luni, Rădoi ajungea premier, spune brașoveanul, fost șef al fiabilității și al CTC-ului la Steagu Roșu. După ce Dej a fost îngropat, Nicu l-a chemat pe Rădoi la el, pe la 1 noaptea, și l-a întrebat: «Nu ți se pare că ascensiunea ta s-a datorat cam mult lui Dej? Ți se iau toate sarcinile și rămîi la dispoziția Comitetului Central». A doua zi, Ceaușescu era în locul lui Dej. După șase luni, în care nimeni nu-l chemase pentru nimic, Rădoi aproape că murea de foame, povestește Moise.
A murit în aceeași zi ca tatăl ei
Rădoi era cel care organiza petrecerile de partid de la Ciolanu, în Munții Buzăului. Așa se face că, atunci cînd a ajuns în audiență la Ceaușescu, introdus de Chivu Stoica, Ceaușescu s-a înduplecat și l-a făcut director general la Autobuzul. Fabrica mergea prost, dar Rădoi a pus-o pe picioare. Drept pentru care, văzînd că se ridică, a fost din nou tras pe dreapta. A ajuns șef la instalațiile de clocit. Apoi, a vrut să revină în Brașov, să se angajeze la Întreprinderea de Reparații Auto de la Dîrste, dar a renunțat. Într-un cuvînt, Ceaușescu și-a bătut joc de el, numai fiindcă fusese însurat cu fata lui Dej, crede Moise. După venirea la putere a lui Ceaușescu, Lica a fost părăsită de toți cei ce o adulau pentru a obține favoruri de la Dej. Ceaușescu i-a cerut să-și justifice bogățiile, după care a scos-o din vila din Primăverii. A murit de cancer, în aceeași zi cu tatăl ei, dar la 22 de ani diferență, pe 19 martie 1987. Copiii ei au prins Revoluția. Sanda a fost economistă, a murit în 2005, Gheorghe-inginer, a decedat în același an, iar Mîndra e și azi notar public. Tanți a divorțat și de Stamate, rămînînd doar cu catedra de la Politehnica din București. Cezar Grigoriu, primul soț, cu care avusese două fete, a murit într-un accident de circulație, în condiții misterioase. Rădoi, născut în 1926, se pare că trăiește și azi, dar nu se mai știe unde. După moartea Licăi, s-a căsătorit cu coafeza acesteia pe care, ironia sorții, o chema tot Lica.
Actriță mică în roluri mari
Lica Gheorghiu a fost o actriță mediocră. Totuși, datorită tatălui ei, a primit roluri importante în filmele Erupția, Avalanșa, Soldați fără uniforme, Tudor Vladimirescu, De-aș fi... Harap Alb. A jucat în compania celor mai mari nume ale cinematografiei românești: George Vraca, Ștefan Ciubotărașu, Iurie Darie, Gheorghe Dinică, Colea Răutu, George Motoi, George Calboreanu. În Lupeni29 (regia Mircea Drăgan) a primit chiar rolul principal, pentru care, la primul festival al filmului românesc de la Mamaia (1964), a împărțit premiul de interpretare feminină cu Irina Petrescu. În același an, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, filmul a obținut două distincții. Tudor, în care Lica a jucat alături de Vraca și Emanoil Petruț, a obținut Crucea Sudului și Premiul Special al Juriului la Buenos Aires.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
-2010-05-29-0203.jpg)
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
