Accident sau atentat? Aceasta este întrebarea pe care și-o pun adepții teoriilor conspiraționiste care nu cred că prăbușirea avionului președintelui polonez a fost o întîmplare
Pe măsură ce zilele trec, ancheta privind cauzele accidentului de la Smolensk ar trebui să aducă tot mai multă lumină asupra a ceea ce s-a întîmplat sîmbătă, 10 aprilie. Dar noutățile nu fac decît să sporească misterul. Nici acum nu se știe de ce s-a prăbușit cel mai important avion al Poloniei, cine a fost de vină, de ce tocmai în locul unei tragedii similare de acum 70 de ani și, mai ales, nu se știe ce va aduce acest eveniment în relațiile ruso-polone: reconciliere sau ascuțirea cuțitelor?
Coincidență istorică?
În lipsa unui rezultat oficial al anchetei, se fac tot felul de speculații cu privire la catastrofa aviatică în care și-au pierdut viața președintele Poloniei, soția acestuia și 87 de înalți demnitari. Cu trei zile înainte, premierul Poloniei, Donald Tusk, participase la comemorarea de la Katyn. Dar, cu totul ieșit din comun, președintele Lech Kaczynski a plecat, la rîndul său, însoțit de aripa conservatoare a politicienilor polonezi, pentru o a doua ceremonie. Din cele două delegații, a murit cea nemulțumită de faptul că Rusia nu și-a cerut scuze oficial pentru genocidul de la Katyn. Dacă nenorocirea nu s-ar fi petrecut la un pas de locul în care oamenii lui Stalin au masacrat 22.000 de polonezi în 1943, dacă mărturiile de azi n-ar fi atît de contradictorii, iar probele atît de controversate, dacă n-ar fi fost vorba de două popoare care nu se înțeleg deloc de cîteva sute de ani încoace, probabil că nimeni n-ar fi luat în serios teoriile conspiraționiste. Dar, cu atît de multă apă la moară, nimeni nu poate contrazice încă ipoteza unui scenariu sinistru pus la cale de Moscova. Scenariu susținut din toate colțurile lumii, și chiar și din parlamentul polonez. Pe ce se bazează adepții atentatului care nu cred în coincidențe?
Treabă rusească în limba engleză
Conspiraționiștii sînt nemulțumiți că Vladimir Putin, acum premierul Rusiei, conduce ancheta și cred că, atîta timp cît rușii au fost primii la fața locului, este clar că au subtilizat probe și au plantat altele, astfel încît concluzia cercetărilor să fie ajustată și tot mortul să fie de vină. Deja au apărut în presa rusă declarațiile omului din turnul de control care spune că el vorbea rusește, pilotul englezește și nu s-au înțeles. În timpul unei anchete de asemenea anvergură, persoanele anchetate nu au voie să dea interviuri. Deci, acea înregistrare nu poate fi reală, iar dacă e o făcătură a rușilor, mai putem avea încredere în anchetă? Aviatorii știu că, indiferent de țară, controlorul de trafic folosește limba engleză. De ce cel de la Smolensk nu știa decît rusește? De ce, dată fiind însemnătatea specială a acestui zbor, Pavel Pliusnin era singur în turnul de control și lîngă el nu erau superiori, vorbitori, măcar ei, de engleză? Fie și în limba rusă, dialogul trebuia să aibă loc, fiindcă tînărul pilot polonez vorbea această limbă. Dacă a fost informat cu privire la condițiile improprii de aterizare, de ce să se fi încăpățînat să se joace cu moartea? Conspiraționiștii cred că datele transmise de la sol au fost eronate.
Trei specialiști au greșit inexplicabil
În carlinga avionului erau pilotul, copilotul și mecanicul de zbor. Profesioniști cărora li s-a încredințat misiunea transportării VIP-urilor Poloniei. Totuși, inexplicabil, aceștia au greșit. Nu numai că nu au nimerit pista coborînd mai devreme cu aproape 2 kilometri, dar nici măcar pe direcția bună nu erau, orientînd avionul pe o traiectorie paralelă, la 150 de metri de cea a pistei. Mai mult, nici înălțimea n-au nimerit-o. Ieșind din ceață la 8 metri de sol, s-au trezit brusc că văd copacii. Copaci care, în mod normal, nu sînt plantați în apropierea unui aeroport, zona trebuie să fie netedă ca-n palmă. Deci, toți trei au greșit. De ce? E un mister care rămîne imposibil de explicat în acest moment. Dar chiar și așa, cu o triplă eroare umană, accidentul putea să nu aibă loc. Un avion prezidențial are pilot automat și tehnologie de mare precizie care anunță orice abatere de la parametrii optimi ai manevrelor. Aparatele ar fi trebuit să țiuie, să clipească, să avertizeze. În cabină trebuie să fi fost un zgomot de nedescris. Pilotul Arkadius Protasiuk putea renunța la aterizare în ultima clipă. Dar n-a făcut-o. În loc să ridice avionul, s-a lăsat pe o parte, retezînd copacii. Și asta nu din cauza motoarelor, care au fost în funcțiune și după impact.
Uite ceața, nu e ceața
Cu siguranță, descifrarea cutiilor negre va aduce mai multe informații. Dar două dintre ele au ajuns deja pe masa experților ruși. Pe a treia, au cerut-o polonezii. Dar au primit-o într-o stare deplorabilă, cu benzile scoase din suport. Sînt benzile originale sau unele aranjate? De ce avionul era prevăzut cu trei cutii negre?, se întreabă conspiraționiștii. Specialiștii au explicat însă că, fiind avion prezidențial, o astfel de cutie în plus era obligatorie. Tocmai pentru cazuri ca acesta. Se mai discută și despre ceața deasă pe care au anunțat-o rușii la momentul aterizării. Nu era nicio ceață, a spus un localnic rus unui post de televiziune britanic. Conform datelor făcute publice, ceață era, dar nu una care să pună probleme de aterizare, apreciază și aviatorii români. În plus, cu o oră înainte, ziariștii aterizaseră lejer pe același aeroport. S-a mai speculat că președintele Kaczynski i-a ordonat pilotului să aterizeze, fie ce-o fi. Să fi cedat comandantul presiunilor șefului de stat? Să fi uitat regula numărul 1 a profesiei lui, aceea că el este autoritatea care ia decizii pe aeronavă? Pilotul de 36 de ani și cu 2.000 de ore de zbor aterizase perfect pe acel aeroport, cu premierul Poloniei, Donald Tusk, cu trei zile înaintea tragediei. Se pare că a încercat de două ori să aterizeze și cu președintele. Ce l-a convins că a treia oară poate reuși? De ce controlorul de zbor susține că au fost trei încercări ratate, în loc de două, cîte arată cutiile negre?
Cercetări în stil rusesc
Imediat, la locul accidentului au sosit pompierii, militarii și, în scurt timp, însuși Putin. Dar și agenții secreți ai Rusiei care au recuperat o serie de documente poloneze confidențiale stocate în telefoanele și laptop-urile victimelor. Victime care au fost cei mai importanți oameni ai Poloniei, elita financiară, politică și militară. Artur Gorski, deputat din Partidul Lege și Ordine al Poloniei, acuză Rusia că a pus embargo total asupra informațiilor despre accident. Nimănui nu i-a fost permis accesul la epavă, iar ziariștilor care așteptau avionul li s-au confiscat înregistrările, s-a plîns el. Și totuși, în mod miraculos, ieri au apărut primele imagini de la fața locului, filmate de un amator. Un amator rătăcit pe un aeroport militar? În condițiile în care au fost zeci de filmări ale jurnaliștilor, deci dovezi incontestabile că existau condiții de vizibilitate? Nu e deloc de trecut cu vederea nici faptul că aeronavei prezidențiale i se făcuse recent revizia în Rusia. Nici faptul că armata rusă a recunoscut oficial că în 2008 a pus la punct arma electromagnetică, probată tocmai în zona Smolensk. Armă cu care atît de ușor pot fi perturbate aparatele de bord.
Profeții adevărate
Polonia a pierdut nu doar un președinte considerat eurosceptic și deloc prieten cu Rusia, ci și elita militară. Moartea șefului Statului Major și cel al serviciilor militare de informații echivalează cu o veritabilă decapitare a armatei poloneze. Armată care face parte din NATO și care va găzdui scutul anti-rachetă atît de incomod Rusiei. Kaczynski, pe vremea cînd era primar al Varșoviei, voia să numească o stradă Djohar Dudaev, comandantul cecen omorît de o rachetă, ghidată, se pare, de undele elecromagnetice ale telefonului mobil. Cînd Georgia a invadat Rusia în 2008, guvernul rus a acuzat Polonia că le-a dat arme georgienilor. Ceea ce era adevărat. Președintele rus Medvedev a declarat atunci: Nu vom uita astfel de acțiuni și le vom lua în considerare în cadrul politicii noastre. Georgia, în schimb, l-a declarat pe Kaczynski erou național. Mai mult, l-a avertizat pe președintele polonez că va fi ucis de agenții secreți ruși. Fostul prim-ministru polonez, Leszek Miller, care a supraviețuit în 2003 unui accident de elicopter, a prezis și el prăbușirea flotei prezidențiale. Au fost doar presupuneri sau s-a știut că un atentat va lovi conducerea Poloniei? Faptul că tragedia s-a produs tocmai la Katyn conduce automat la întrebarea: istoria se repetă sau e doar copiată?
Cine e de vină?
- comandantul aeronavei care a ignorat indicațiile turnului de control
- controlorul de trafic care a transmis date eronate
- rușii care au bruiat aparatura de bord, inducînd în eroare echipajul de zbor
- teroriștii care au de cîștigat din slăbirea credibilității Moscovei și din distrugerea inamicului pro Washington. Ipoteza s-ar putea confirma după ce se vor afla identitățile celor doi misterioși pasageri care nu se aflau pe listă, dar care au fost descoperiți printre victimele catastrofei.
Polonia, o viitoare superputere?
Politologul american George Friedman a prezis viitorul politic al planetei într-o carte apărută anul trecut. El vorbea despre o viitoare alianță formată din SUA, Marea Britanie, Polonia și China. În acest scenariu, Polonia va deveni o superputere, Rusia va tinde să-și recapete vechile frontiere și să se alieze cu Germania. Doar Polonia poate încurca Rusia și Germania. În acest scop, Polonia va obține finanțare de la Washington, polonezii vor construi din nou «imperiul secolului XVII», spune Friedman. Cît despre al treilea război mondial, acesta va purta mai degrabă denumirea de război polono-turc. Turcii vor cuceri Ungaria, vor obliga România să capituleze și vor bombarda Cracovia. Dar Polonia, avînd sprijinul forțelor americane, îi va învinge pe turcii aliați cu japonezii. Învingătoare, Polonia va obține porturile croate și își va asigura o prezență militară în Grecia și va începe propriul deceniu de aur. Presa militară rusă a ripostat față de acest thriller geopolitic, spunînd că Polonia și Turcia nu vor afecta niciodată și în niciun fel Rusia.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
