Supervăcuţele de la Stupini

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 27.03.2010

• Ferma de taurine Braşov are cele mai valoroase vaci de lapte din judeţ
• Recordul fermei îl deţine o vacă de 450 de kilograme, care dă 55 de litri de lapte pe zi

La o aruncătură de băţ de ultimele blocuri, în zona Stupiniului, cresc cele mai frumoase vaci din Braşov. Patru sute de joiane bălţate, cu ugerele pline de lapte, se plimbă mîndre pe păşunile din jurul fermei. Am putea crede că sînt animalele unui fermier cu stare, care a investit din greu să aibă asemenea văcuţe, sănătoase, hrănite ecologic şi campioane la producţia de lapte. Dar bovinele sînt ale statului, lucru curios, am putea spune, în condiţiile în care nu ne mai putem mîndri cu nimic din producţia de stat de odinioară. Contrar tendinţei generale, ferma de taurine de la Stupini se dezvoltă, văcuţele sînt tot mai productive, iar tehnicienii care le păstoresc şi le aranjează genele, tot mai mulţumiţi de Superbălţata Românească de Stupini.

De la faliment,la locul I pe ţară

Ferma de Taurine de la Stupini, aflată sub tutela Institutului de Cercetare a Cartofului şi Sfeclei de Zahăr Braşov, ajunsese, la sfîrşitul anilor ‘90, o umbră palidă a fermei de odinioară, gata să-şi închidă activitatea. Un inginer zootehnist tînăr, proaspăt stagiar, s-a încumetat să preia conducerea complexului şi să-l pună pe picioare. A durat ceva timp, dar, încet-încet, ferma a început să se învioreze, iar animalele să fie mai bine îngrijite şi mai productive. Astăzi, nici urmă din trecutul dezastruos, unitatea, fondată în 1960, a ajuns printre primele cinci din România. „În 1997, cînd am venit aici, ferma era falimentară, îşi pierduse statutul de fermă de elită. Mi-am format o echipă tînără, am muncit cu toţii şi, în 7 ani, am ajuns pe locul III în România la această rasă. În următorul an, am luat locul I. De-atunci, n-am mai ieşit din top 5“, povesteşte Emil Neacşa, şeful fermei de văcuţe. Astăzi, de cele 400 de vaci se ocupă 32 de angajaţi, de la îngrijitori, pînă la medic veterinar şi tehnicieni.

Şapte tone de lapte

Cu ce se laudă ferma de elită de la Stupini? Cu 400 de capete de taurine, din care 200 sînt vaci cu lapte, 30 sînt juninci, şi restul, tineret. Tot timpul anului, vacile fată viţei, aşa că ferma e compartimentată cu grajduri pentru tinerele mame, grădiniţe pentru cei mici şi ţarcuri în care animalele stau la soare, în aşteptarea zilei cînd vor ieşi la păscut pe pajiştile limitrofe. Programul lor e următorul: sînt mulse de două ori pe zi, tot de atîtea ori îngrijitorii evacuează gunoiul, le curăţă aşternuturile, le ţesală şi le hrănesc. Ce mai, văcuţele sînt curate şi sătule, cu o sănătate impecabilă, n-au niciun motiv să nu dea cantitatea de lapte aşteptată. Cifrele sînt incredibile, crescătorii de animale dau tîrcoale fermei, spionează ce şi cum se întîmplă şi, în final, îşi fac curaj şi-i întreabă pe zootehnişti care e secretul acestor supervăcuţe. „Le explicăm tot ce vor să afle, deşi, în gospodărie, nu se pot obţine aceleaşi rezultate. La noi, producţia pe cap de vacă în 2009 a fost de 6.800 litri de lapte. Peste 20 de litri, zilnic. Ceea ce e foarte bine pentru această rasă, care e mixtă, deci şi pentru carne“, spune Emil, şeful fermei.

Tabere de vară

Lumea întreabă ce mănîncă aceste vaci de li se umplu ugerele mai-mai să plesnească. În perioada de iarnă, stau în grajduri şi se alimentează cu nutreţurile produse la fermă în care predomină porumbul şi fînul de lucernă. Supervăcuţelor le mai place borhotul de bere şi, pentru o alimentaţie sănătoasă şi completă, mai primesc şi un concentrat de minerale şi vitamine. Vara, însă, văcuţele pleacă în tabără. Începînd de la 1 mai şi pînă la 1 octombrie, sînt lăsate libere pe pajiştile din preajma fermei. Aici se hrănesc singure, cu graminee perene, la care se adaugă şi suplimentul de borhot, un bun lactogen, şi concentratul natural produs la fermă. „O vacă mănîncă 100 de kilograme de masă verde şi bea în zilele toride şi 120 litri de apă. Trebuie să bea mult pentru că 87% din lapte e apă. În taberele de vară se asigură hrănirea, adăparea, mulsul mecanic, tratamentul şi igienizarea. Vacile sînt întreţinute liber, sînt sub influenţa favorabilă a factorilor naturali, n-au niciun fel de stres“, explică zootehnistul.

Proiect uitat de guvern

Singurul necaz e că actualul sistem al fermei nu permite asigurarea a ceea ce crescătorii de animale numesc triada „rasă-casă-masă“. Dacă rasa şi masa sînt asigurate la nivel optim, grajdurile învechite încă sînt o problemă, fiind proiectate astfel încît animalele să nu poată sta decît legate. Mult mai bine le-ar fi dacă ar fi lăsate libere. „Nefiind particulari, n-am avut voie să accesăm fonduri europene. Anul trecut, Ministerul Agriculturii ne-a promis fonduri pentru modernizare. Cam 600.000 de euro ne-ar trebui. Am făcut studiul de fezabilitate, dar proiectul a înţepenit la minister, s-a schimbat conducerea şi lucrurile au rămas tot cum le ştim. Păcat, ferma aceasta este un bun al statului, ar trebui mai mult interes. Cu bani, am putea face multe pentru animale, dar şi pentru fermieri. Un centru de consulting organizat şi bine dotat ar fi extrem de util pentru ei, în loc să le tot povestesc ce am văzut prin Germania“, mărturiseşte cu amărăciune şeful fermei. Chiar şi aşa, cu rigurozitate tehnologică şi cu treaba făcută cu drag de animale şi simţ de răspundere, producţia de lapte este de invidiat, iar văcuţele, superfericite. Aşa încît, se urcă lunar pe cîntar cu cea mai mare dezinvoltură, stau la muls, pozează pentru cărţile de specialitate şi afişe şi primesc laude pe la tîrguri de frumuseţe, ca nişte supervăcuţe sociabile ce sînt.

Tauri de Formula 1

Performanţele care au adus renumele fermei sînt mai cu seamă legate de materialul genetic perpetuat. Adică, de ştiinţa cu care acestor văcuţe li se asigură împerecherea cu tauri de elită, pentru a aduce pe lume fiice cu calităţi superioare părinţilor. Încă de la opt luni, vacile intră în călduri, dar nu sînt însămînţate decît la 27-30 de luni, ca să mai crească pînă la cel puţin 420 de kilograme. Fiecărei văcuţe i se programează un taur. Dar nu orice mascul, ci unul ales din cataloagele cu cei mai mari campioni ai lumii. „E ca la Formula 1. Taurii şi fiicele lor sînt urmăriţi vreme de cinci ani, în complexe speciale din Statele Unite şi Germania. Noi alegem pentru vacile noastre tauri din aceeaşi rasă, Bălţată, dar şi Holstein Red. Aşa încît, laptele urmaşelor e bun şi mult. Am condensat astfel la fermă un material genetic foarte valoros, perpetuat pe trei generaţii pe linie maternă“, spune Emil, precizînd că pedigree-ul taurului este cel mai important. Materialul seminal soseşte cu avionul, în containere pe care sînt precizate numele taurului şi codul lui de autorizare în România (foto dreapta jos). Cufundate în azot lichid, la minus 196 de grade Celsius, stau lojele cu paiete. Din fiecare paietă însămînţată artificial cu pipeta, după decongelare, va ieşi un viţel. Sau doi, dacă vaca are poliovulaţie, în urma tratamentului de fertilizare la care, vrea, nu vrea, trebuie să se supună, pentru a aduce pe lume viţeluşe frumoase şi bune de lapte.

Printre cele mai valoroase exemplare din România

„Obiectivul nostru este să producem lapte. După cinci lactaţii, animalele care şi-au încheiat cariera le vor înlocui pe cele din gospodării. Le vindem ţăranilor din Ţara Bîrsei pentru repopularea fermelor particulare cu material genetic valoros. Femelele le păstrăm, masculii îi vindem pentru carne. Iar ca lapte, de la noi ajung pe piaţa braşoveană circa un milion de litri de lapte pe an. Tot timpul anului însămînţăm, tot timpul e lapte. Pemanent circa 45% din vaci sînt gestante. Laptele acestor văcuţe conţine, în medie, 3,9% grăsime. Din el se prepară lactatele cele mai fine“, se laudă şeful fermei de la Stupini care e mereu în mijlocul lor, strigîndu-le „Hai, tată, hai!“.
Munca la fermă nu e uşoară, dar oamenii s-au obişnuit. Au cîte 40 de vaci în grijă şi mulţumirea cea mai mare e să le vadă sănătoase şi cu ugerele pline. Ca valoare genetică, cea mai ridicată din România, sînt mai bune decît cele din Austria şi la egalitate cu cele germane, meritîndu-şi din plin calificativul de Supervăcuţe.

55 de litri de lapte pe zi

• Recordmena fermei este o supervăcuţă de 450 de kilograme. Îngrijitoarea a poreclit-o „Recordista“ fiindcă de la ea colectează zilnic peste 30 de litri de lapte. Anul trecut, Recordista a dat 10.350 de litri de lapte în 305 zile, iar în ziua ei cea mai prolifică, 55 de litri, depăşind-o astfel pe vechea campioană, Cami, care a dat cu 5 litri mai puţin. Pentru însămînţarea unor vaci cu asemenea performanţe, ferma plăteşte 100 de euro pe paietă, dacă e din America, şi 30 de euro pentru cele germane.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: