O afacere dulce

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 07.02.2009

• Alina Ferenţ din Prejmer face prăjituri de casă în locul gospodinelor care n-au timp sau nu se pricep

„Prepar prăjituri de casă la comandă, pentru diverse ocazii“. Aşa sună anunţul la mica publicitate postat de curînd de o prejmereancă. Mai în glumă, mai în serios, gospodina a vrut să vadă dacă priceperea ei în bucătărie i-ar putea aduce nişte bănuţi în plus. Şi, spre bucuria ei, deja au sosit deja cîteva comenzi serioase. Aşa că şi-a pus şorţul în brîu şi, pînă seara, tîrziu, face prăjituri. Cu cremă, cu dulceaţă, cu nucă, cu ciocolată. După pofta clientului. Dulciurile ei nu numai că sînt gustoase şi apetisante de-ţi vine să le mănînci cu ochii, dar sînt şi ecologice. Fiindcă sînt făcute numai din ingrediente 100% naturale, din gospodăria proprie.

O gospodină intră în afaceri

Alina Ferenţ adoră să stea la cratiţă. „Îmi place mult să gătesc, poate prea mult. Regret că nu pot sta decît două ore în bucătărie pe zi“, spune gospodina, care îşi împarte timpul între serviciul la o bancă şi familie. Se pricepe să facă ciorbe gustoase, tocăniţe şi tot felul de mîncăruri, dar specialitatea ei sînt deserturile. Prăjiturile, torturile, clătitele care ies din mîna ei sînt atît de gustoase încît nimeni nu rezistă doar să le guste. Soţul şi băieţelul ei, rudele şi prietenii, sînt înnebuniţi după ele. Aşa că au sfătuit-o să facă dulciuri de casă şi pentru alţii. Ca o mică afacere care i-ar putea aduce un ban în plus. „Prietenii mi-au spus: «Dacă tot stai toată ziua în bucătărie, de ce nu găteşti şi pe comandă?» Mi-am zis să încerc, şi acum văd că nu e o idee rea, deja am primit nişte comenzi. Mă bucur să pot ajuta oamenii făcînd ceea ce-mi place mie mai mult“, spune regina prăjiturilor din Prejmer.

Reţete de la străbunica

Cînd era mică, se prefăcea că face mîncare din frunze şi nisip. „Găteam lînă, sfoară, plante, tot ce găseam“. Prima oară cînd a preparat singură un produs de cofetărie a fost cam pe la 15 ani. „Îngheţata a ieşit cam moale, dar pînă la urmă s-a mîncat“, zîmbeşte ea. Apoi, a făcut o tartă cu fructe. Şi de-atunci, nu s-a mai oprit. Dacă nu zilnic, cel puţin o dată la două zile trebuie să-şi facă de lucru pe lîngă cuptor. Cu timpul, femeia a descoperit reţetele vechi, săseşti. „Am primit de la bunica un caiet cu reţete şi l-am transcris, că nu se mai vedea scrisul. Sînt reţete din Prejmer, aşa cum se făceau prăjituri pe vremea străbunicii mele“, explică Alina, răsfoind catastifele cu cele peste 300 de reţete „secrete“ de prăjituri. Bineînţeles că le-a încercat pe fiecare cel puţin o dată. Aşa că a trecut la cărţi de bucate şi la idei de pe Internet. Sau inventează chiar ea noi combinaţii de dulciuri. „Evident, le încercăm întîi pe noi. Soţul chiar îmi spune că fac experimente pe familie. Păi, pe cine altcineva?“, glumeşte ea.

Prăjituri ecologice

„Fiind o zonă de saşi, în Prejmer se preferă fursecurile cu nucă şi gem, care se păstrează în borcane mari. Sau bezele cu nucă. Dar şi prăjiturile Greta Garbo. Iar la nunţile de la noi, încă se serveşte ca aperitiv prăjitură cu dovleac sau vişine. Saşii mănîncă dulciuri un pic acrişoare, foile le fac cu amoniac, nu folosesc ouă multe, iar pe vremuri, o prăjitură adevărată se făcea cu untură, nu cu margarină. Eu mai folosesc untura“, mărturiseşte Alina. În plus, prăjiturile ei nu sînt grele, nu au aditivi şi sînt mult mai gustoase decît cele de cofetărie. Secretul? Ingredientele naturale. Laptele e muls de la vacă, ouăle le fac găinile ei, făina e din grîul ei măcinat la moară, nuca e din nuc. Pînă şi zahărul e făcut tot din sfecla părinţilor ei. Una peste alta, prăjiturile ecologice ies şi bune, şi mai sănătoase. Ştie să facă şi deserturi cu frişcă, dar încearcă să le evite tocmai pentru că nu-s recomandate de nutriţionişti. Nici clienţii nu le mai cer.

Dulciuri învăţate de la saşi

Cele mai cerute sînt aşa-zisele snickers-uri cu nucă. „Nu există comandă fără ele. Apoi, se caută «Îmbătata». Eu îi zic «Beţiva» fiindcă are rom mult, cacao, vanilie, cremă cu gem. Se mai caută tortul cu cremă de ness şi blat de cacao, tiramisu, dar eu nu-l fac ca în comerţ, cu blat, ci cu cremă de mascarpone. Tortul miresei de la Prejmer, care se mănîncă numai la mireasă acasă, e jumătate cacao, jumătate vanilie şi e îmbrăcat în nucă“, spune gospodina în timp ce „prăjitureşte“ un tort de mere. Cojeşte şi apoi scobeşte fructele. În mijloc pune dulceaţă, nucă şi zahăr. Bagă tava la cuptor o jumătate de oră, pînă ce merele se înmoaie. Între timp, pregăteşte blatul: bate 5 albuşuri, adaugă gălbenuşurile, praf de copt şi un praf de sare. Toarnă blatul peste mere şi lasă totul la foc mic 15 minute. Apoi scoate cratiţă şi o întoarce invers. Merele aburinde scot o nebunie de aromă. Tortul poate fi ornat cu frişcă. „Secretul e dulceaţa. La mere dulci-acrişoare, merge gemul de vişine sau căpşune, la cele dulci, dulceaţa de prune“, explică ea. Deliciosul tort va sta pe masa unor prejmereni care l-au comandat pentru musafirii din Germania.

Desert pentru 250 de nuntaşi

Prejmerenii au căutat-o pe Alina să le facă prăjituri pentru nunţi. Cea mai mare comandă a fost pentru 250 de persoane. A făcut cîte 13 feluri de prăjituri pentru fiecare nuntaş, în patru zile. N-a pus nimic de la ea, clientul a vrut să-şi aducă ingredientele lui. Dar tot a fost nevoită să folosească ouă din ograda ei, cele de magazin erau prea mici. „Cum fac eu prăjiturile, poţi să le mănînci şi după trei pahare de băutură. Sau să bei după ele“, spune prejmereanca. Bineînţeles că nu întotdeauna îi ies toate prăjiturile cum trebuie. „Pentru o nuntă, a trebuit să fac prăjitura Cabană. Am fost ferm convinsă că e perfectă. Şi totuşi, a început să curgă crema. Noroc că, de fiecare dată, la comenzi mari, fac şi două platouri de rezervă. Aşa că am dus la nuntă altă prăjitură, din rezervele mele. Altfel, îmi iese tot ce îmi pun în minte. Nu mă sperie nicio reţetă, oricît ar fi de nouă“, se laudă ea, mărturisind că a încercat şi reţete ciudate, cum ar fi prăjitura Petre Roman după o reţetă găsită pe Internet. „Am căutat şi prăjitură Ceauşescu, Iliescu, Năstase, dar n-am găsit“.

Orice prăjitură, la comandă

„Mă bate gîndul să fac un curs de cofetar-patiser“, mărturiseşte Alina, convinsă că are un har anume pentru arta prăjiturilor. „Sînt femei care încearcă, dar nu le iese. Altele n-au timp. Altora nu le place. Eu le pot ajuta pe toate“, spune ea. Cît despre preţuri, prăjiturile Alinei nu sînt scumpe, în comparaţie cu cele de cofetărie. O prăjitură are cam 1,5-1,8 kilograme. Snickers-urile, care au multe ingrediente, costă 33 de lei kilogramul. Iar dacă aduceţi de acasă ingredientele, manopera este 20 de lei. Poate pregăti orice fel de dulciuri, şi pentru copii, şi pentru adulţi. Şi pentru orice ocazie în care vreţi ca oaspeţii să mănînce sănătos şi gustos. N-o să ştie nimeni, puteţi spune că le-aţi făcut chiar dumneavoastră. Veţi cîştiga admiraţia tuturor. Dar trebuie să aveţi noroc să nu vă ceară nimeni reţeta.

„Zi şi noapte“

• Alina a învăţat multe reţete de post de la un călugăr. Îi place să le gătească la fel de mult ca pe celelalte. Dintre toate ne recomandă prăjitura „Zi şi noapte“. Ingrediente: 12 linguri de ulei, 14 linguri de zahăr, 14 linguri de apă, 18 linguri de făină, o linguriţă praf de copt sau două de bicarbonat de sodiu, două linguri de cacao, o cană de nuci măcinate, vanilie şi rom. Se amestecă uleiul, zahărul şi apa. Se adaugă vanilia, romul, făina cernută în ploaie şi praful de cop. Apoi, nuca. O jumătate de compoziţie se pune în tavă şi se dă la cuptor. Cealaltă jumătate se amestecă cu cacao şi se va pune deasupra celeilalte, după coacere.

Sfaturile Alinei

• - Cele mai bune checuri sînt cel cu iaurt.
- E mai bine să folosim telul. Mixerul face să nu mai crească aluatul.
- Cornuleţele cu nucă nu sînt bune fără cinci linguriţe de vin alb.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: