Maialul şagunistilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Manuela Negulescu, 02.06.2008

• La sfîrşitul celor patru ani de liceu, şaguniştii îşi iau rămas bun de la viaţa de licean cu o petrecere la Pietrele lui Solomon
• Maialul Colegiului „Andrei Şaguna“ s-a ţinut începînd cu anul 1853-1854 din iniţiativa protopopului Ioan Popazu

Spre deosebire de alţi liceeni braşoveni, „şaguniştii“, vegheaţi atent de profesorii lor, au ştiut să păstreze şi să transmită din generaţie în generaţie tradiţiile şcolii. Sărbătorile tradiţionale ale liceului sînt „Comanda“ şi „Maialul“. Dacă la începutul anului şcolar se organizează „Comanda“, pentru a le ura bun venit bobocilor, la sfîrşitul celor patru ani de liceu, sărbătoarea poartă numele de Maial şi este dedicată seniorilor de-a XII-a care-şi iau rămas bun de la viaţa de şagunist.

Tradiţia se păstrează

Cu deosebită solemnitate, desfăşurat după anumite reguli, Maialul Colegiului „Andrei Şaguna“ s-a ţinut începînd cu anul 1853-1854 din iniţiativa protopopului Ioan Popazu, unul dintre ctitorii învăţămîntului braşovean, primăvara, în dumbrava numită „Stejăriş“, mai apoi în Poiana Braşov, iar în prezent la Pietrele lui Solomon. Maialul era precedat de o defilare a foştilor elevi, urmaţi de toţi elevii liceului în frunte cu profesorii. Tradiţia s-a păstrat şi, în plus, în 2008 serbarea se încadrează în manifestările dedicate Anului „Andrei Şaguna“. „Prin Maial sărbătorim spiritul şagunist şi reconstruim solidaritatea şagunită. Serbarea se înscrie în Anul Şaguna şi, cu această ocazie, am invitat şaguniştii de ieri, şaguniştii de azi şi, de ce nu, şaguniştii de mîine să fie alături de noi“, a afirmat Mariana Ionescu, directoarea Colegiului „Andrei Şaguna“.

Şaguna - Litteris et virtuti

Sîmbătă, în ultima zi din mai, sute de şagunişti din toate generaţiile s-au întîlnit dis-de-dimineaţă în faţa colegiului pentru a porni spre locul tradiţional al Maialului. Cu mic cu mare, unii plini de voie bună, alţii cu lacrimi în ochi, au aşteptat răbdători semnalul de plecare. Serbarea a fost deschisă de un parapantist care a survolat zona purtînd un baner pe care se putea citi „Şaguna- Litteris et virtuti“, deviza permanentă a colegiului. Cunoscuta fanfară a liceului a mobilizat alaiul format din elevi, profesori şi foşti şagunişti. În drum spre Pietrele lui Solomon, şaguniştii au încins o horă românească în Piaţa Unirii şi au ascultat cu emoţie Gaudeamus Igitur. Apoi, mulţimea a pornit mai departe spre Pietrele lui Solomon, unde a început petrecerea cu grătare, muzică, întreceri sportive între elevi şi profesori şi alte concursuri.

„Cînd mă gîndesc că am terminat liceul, îmi dau lacrimile“

Şaguniştii au mărturisit la Maial că vor regreta tot ce a însemnat viaţa de licean, dar că le vor lipsi şi profesorii lor, oamenii care, vreme de patru ani, le-au fost cu adevărat părinţi spirituali. „Toţi profesorii au farmecul lor. Dar bineînţeles, în vîrful piramidei se află doamna directoare (Mariana Ionescu - n.r.) care ne iubeşte foarte mult, chiar dacă ne mai mustră cîteodată, iar domnul Tănăsescu (Mircea Tănăsescu, profesor de fizică - n.r.) este cel mai jovial. Ne place că profesorii ni se mai alătură la glume şi pot fi deschişi. Liceul va rămîne pentru noi cea mai frumoasă perioadă din viaţă, aproape de sufletul nostru. Cînd mă gîndesc că am terminat liceul, îmi dau lacrimile“, a spus Daniela Lupu, elevă în clasa a XII-a.

„Voi fi mereu mîndră că am fost şagunistă“

Şi profesorii se desprind cu greu de învăţăceii lor. Sînt mulţumiţi însă pentru că ştiu că i-au pregătit pe cei mai buni. „Să fii profesor la cel mai bun liceu din Braşov şi unul dintre cele mai bune din ţară este deosebit de important. Avem o responsabilitate faţă de aceşti copii. Sîntem mîndri de ei şi sperăm să ducă cît mai departe numele de Şaguna“, a spus Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“. Sărbătoarea de final a fost un motiv, şi pentru elevi şi pentru profesori, de a retrăi viaţa de şagunist. „Am mai participat şi în alţi ani la Maial, dar acum e ceva special. Este Maialul meu, este ultima serbare la care voi participa în calitate de elev. Îmi aduc acum aminte de tot ce s-a întîmplat în liceu şi retrăiesc totul cu nostalgie. Nu voi uita niciodată viaţa de licean şi voi fi mereu mîndră că am fost şagunistă“, a spus Cristina Bădrogan, o altă curînd absolventă.

Serbările şaguniştilor

• Comanda este o serbare de toamnă organizată în Poiana Braşov, care are ca scop „botezul“ şi iniţierea bobocilor în secretele şaguniştilor, iar Maialul este o festivitate de primăvară dedicată viitorilor absolvenţi, care îşi iau astfel rămas-bun de la viaţa de licean. Obiceiul este foarte vechi şi era practicat de elevii mai multor şcoli din Transilvania. Liceenii din Ardeal erau cunoscuţi, înainte de război, sub numele de „ştudenţi“. Aceştia erau băieţi „mîndri, harnici şi doritori de libertate. În şcolile româneşti din Ardeal, şi mai ales la liceul „Andrei Şaguna“, a existat totdeauna o organizaţie autonomă şi democrată a elevilor, alcătuită pentru a menţine disciplina în interiorul şcolii şi pentru a uşura în acest fel grija profesorilor. Chiar dacă mai puţin temeinic organizată situaţia se menţine şi astăzi, tradiţia fiind reînviată după 1990. Elevii liceului spun despre Comandă că reprezintă „pentru boboci o bătaie pe cinste şi pentru absolvenţi răzbunarea pentru bătaia pe care am primit-o şi noi la rîndul nostru.“

Ce înseamnă să fii şagunist

• Îi recunoşti dintr-o mie: serioşi, dar nu rigizi, cu simţul umorului, dar nu deplasaţi, bine crescuţi şi politicoşi. Aceştia sînt şaguniştii. Din afară, nimeni nu-şi dă seama ce înseamnă să fii şagunist. Doar cei care trăiesc viaţa de la Şaguna pot vorbi despre ea. „Activităţi cum este şi aceasta ne fac inediţi. Respectăm tradiţiile liceului aproape cu sfinţenie, iar manifestările culturale care se ţin în liceu întotdeauna ne mobilizează şi pe noi“, a spus Cristina Bădrogan, elevă în clasa a XII-a. Fiecare elev pleacă de pe băncile şcolii cu certitudinea că este un învingător şi că poate reuşi în orice domeniu, credinţă insuflată de profesori. „Iubirea de carte şi rezultatele deosebite pe care le obţin mereu elevii noştri îi deosebesc pe şagunişti de alţi liceeni. Dar şi tradiţia şi solidaritatea dintre ei. Noi le urăm succes în viaţă şi să ne reprezinte aşa cum ne reprezintă toţi cei care au învăţat la Şaguna“, a spus Mariana Ionescu, directorul Colegiului Naţional „Andrei Şaguna“.

Şcoala care a dat ţării 47 de academicieni

• În anul 1869 se înfiinţează la Braşov Şcoala Reală şi Şcoala Comercială Superioară Românească. Astfel, ia naştere gruparea „Şcoalelor Centrale Române“ ce îşi stabileşte sediul în actuala clădire a Colegiului Naţional „Andrei Şaguna“, a cărei construcţie a fost finalizată în 1854. Piatra de temelie a fost pusă la data de 17 septembrie 1851 de către episcopul Andrei Şaguna, considerat fondatorul acestei şcoli. În momentul înfiinţării şcolii s-a optat pentru un învăţămînt umanist în limba română. Începînd cu anul 1996, Liceul „Andrei Şaguna“ a obţinut titlul de Colegiu Naţional. De-a lungul timpului, liceul, care are o tradiţie mai veche de un secol, şi-a căpătat faima de care se bucură astăzi mai ales datorită reuşitelor absolvenţilor săi. Un important număr de profesori şi foşti elevi, pînă în prezent 47, au devenit membri ai Academiei Române şi ai altor instituţii similare din lume. Aceste „minţi luminate“ care au fost elevi sau profesori ai liceului braşovean pot fi „grupate“ în funcţie de domeniul în care au excelat. Printre literaţi se află poetul şi filosoful Lucian Blaga, scriitorul Eugen Jebeleanu, criticul şi teoreticianul literar Titu Maiorescu şi lingviştii Constantin Lacea, Emil Petrovici şi Sextil Puşcariu. Renumiţi oameni politici au ajuns Valeriu Branişte, politician şi jurnalist, Vasile Goldiş, profesor, publicist şi om politic. Precursorii lui Dumitru Stăniloaie, teologii Augustin Bunea şi Ilarion Puşcariu, au trecut şi ei prin Liceul „Şaguna“. Avînd în spate o istorie încărcată de atîtea nume celebre, colegiul care poartă numele mitropolitului Andrei Şaguna este considerat un liceu cu tradiţie, dascălii şi elevii de aici străduindu-se să o păstreze nealterată.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: