Păcală, mecanic de locomotivă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 01.04.2008

• Dumitru şi Constantin, doi Păcală din Braşov, amîndoi ceferişti, se ţin de păcăleli întocmai ca eroul din poveste

Pentru români, simbolul zilei de 1 aprilie este fără îndoială Păcală, eroul snoavelor populare care ne-au încîntat copilăria. Isteţ şi poznaş, fiul cel mic al moşneagului din basmul lui Creangă şi-a împrumutat numele mai multor braşoveni. Dar şi umorul şi curajul de a spune lucrurilor pe nume. Dumitru Păcală a ieşit la pensie, dar n-a încetat să se ţină de farse. La fel şi Constantin Păcală. Nu numai că îi cheamă la fel, dar amîndoi au avut şi aceeaşi meserie: mecanic de locomotivă.

Şi Păcală a fost păcălit

Sînt în Braşov cîteva familii Păcală. Numai să le pronunţi numele şi parcă-ţi vine să rîzi. Nu că ar fi un nume de batjocură, ci fiindcă te duce cu gîndul la îndrăgitul personaj din snoavele lui Creangă sau Slavici. Şi întocmai ca Păcală din poveşti, şi braşovenii care se numesc Păcală sînt cunoscuţi pentru umor şi isteţime.
Dumitru Păcală are 70 de ani şi a fost mecanic de locomotivă. El a condus prima locomotivă Diesel prin Dobrogea. „Toţi mă ştiau că-s bun de poante. Dar şi eu am fost păcălit. Cînd eram ucenic la Sibiu, m-a trimis maistrul cu o conservă la alt maistru să cer nişte ştrom. M-am gîndit eu, cum să pun curentul electric în conservă? Ştrom înseamnă curent pe nemţeşte. Dar, ce să fac, m-am dus, ca să nu mă certe. Maistrul m-a trimis la altul, şi tot aşa, dintr-unul în altul, mai aveam un pic şi ajungeam la depoul Şelimbăr“, povesteşte amuzat Păcală cel păcălit. Braşoveanul e originar din Sighişoara unde sînt mai mulţi Păcăleşti. Dar de unde vine numele ăsta, nu ştie.

„Păcală e-n satul lui“

Păcală nu s-a lăsat nici azi de păcăleli. Pensionarul, de cînd a rămas văduv, e ajutat la treburile casei de o vecină. Ştie că femeii nu-i place să răspundă la telefon. O sună dintr-o cameră într-alta şi o tot pune pe jar. Cînd îşi dă seama că e o farsă, izbucnesc amîndoi în rîs. Pe Păcală nu te poţi supăra. E mîndru de numele lui, care a apărut nu numai în poveşti, ci şi pe marile ecrane. „Ce-am mai rîs la filmul ăla! Cînd îl striga pe Păcală, eu răspundeam: «Prezent!»“, povesteşte el, pus pe şotii ca un Păcală veritabil. Dumitru mai are un tiz, tot mecanic de locomotivă, Constantin Păcală. Dar nu s-au cunoscut. „Sîntem mulţi cu numele de Păcală. Numai familia noastră din Braşov înseamnă eu şi soţul, două fete, un băiat şi trei nepoţei“, spune Victoria (foto medalion), soţia lui Constantin. Păcăliţa a ieşit la pensie de la Universitatea Transilvania unde a lucrat ca portar. „Vai ce-a mai rîs la telefon un instructor din Galaţi! M-a întrebat cum mă cheamă. I-am zis: Păcală! Şi pune-te pe rîs! Dar cele mai multe păţanii cu numele ăsta le-a trăit soţul meu. Acuma nu-i acasă, e la ţară, în Smirna, judeţul Ialomiţa. Păcală e-n satul lui“, rîde femeia, amintindu-şi că, pe cînd avea 18 ani, iar Păcală 26, „m-a păcălit şi m-a luat de nevastă“.

Scrie poveşti cu Păcală în Canada

Un alt braşovean şi-a legat destinul de celebrul Păcală, nu prin nume, ci prin creaţie literară. Şi nu în România, ci tocmai peste ocean, în Canada. El scrie în româneşte, pentru români, poveşti cu Păcală. Nick Sava (foto medalion) s-a născut în Braşov şi a absolvit Facultatea de Instalaţii pentru Construcţii. A emigrat în 1990 şi s-a stabilit în Canada. Din 2000, locuieşte în Vancouver. Debutul literar a fost cartea „În care Păcală...“, din 2002, în care a povestit snoave cu eroul şugubăţ, dar nu cele ştiute, ci unele inventate de el. Fiindcă a urmat şi cursuri de pictură în Braşov, şi-a ilustrat cartea cu 30 de desene realizate chiar de el. În noile aventuri neştiute ale lui Păcală, braşoveanul i-a păstrat personajului aceleaşi trăsături: naivitate, simplitate, inteligenţă, ironie usturătoare, îndrăzneală. „Am început să iubesc acest personaj. Îl redescoperisem. Poporul a început să povestească despre el încă de pe timpul fanarioţilor. Poate chiar mai înainte, unele scrieri îl duc chiar pe timpul lui Ţepeş! Şi totuşi, situaţia actuală din ţară, din lume aş putea spune, face necesară existenţa lui Păcală. Eu simt că el mai poate juca un important rol moralizator“, spunea braşoveanul într-un interviu, mărturisind că „Nu mă interesează nemurirea lui Nick Sava, ci a lui Păcală“.

Omul cu uşa în spate

• Păcală a ajuns şi în Australia. În 2006, în majoritatea staţiilor de autobuz din Sydney, au fost expuse, de mai bine de o lună, pe panourile destinate reclamei, nişte afişe enorme (aproximativ de 2,4 metri lungime pe un 1,2 metri lăţime) reprezentîndu-l pe „omul cu uşa în spinare“, adică pe Păcală. Autorul afişului este regizorul Călin Dan, român stabilit în Amsterdam.

Păcală, erou de film

• Păcală a apărut în snoavele lui Creangă, Slavici, Petre Dulfu, dar şi în filme. Celebră a rămas pelicula „Păcală“ (1974), în regia lui Geo Saizescu, avîndu-l în rolul principal pe Sebastian Papaiani. Filmul a făcut deliciul nu numai al copiilor, dar şi al adulţilor din România. Din păcate, „Păcală se întoarce“ (2006), regizat tot de Geo Saizescu, n-a mai stîrnit atît de multă simpatie.

Numai pînă la ora 12.00

• În vechiul calendar gregorian, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, oamenii au avut iniţial probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an pe 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau anul nou pe 1 aprilie au fost numiţi „April fools“ (nebuni de aprilie). Se pare că această obişnuinţă s-a perpetuat ca 1 aprilie - Zi a Păcălelilor. În Franţa, cel care cade victima unei păcăleli este numit „poisson d’Avril“ (peşte de aprilie), de aceea, azi, se dăruiesc felicitări cu peşti sau bomboane sub formă de peşte. Tradiţia spune că păcălelile trebuie făcute pînă la ora prînzului, pentru că după ora 12.00 aduc ghinion. Se mai spune că bărbatul care se însoară de 1 aprilie va fi sub papuc toată viaţa.

Farse mediatice

• Atît ziarele, cît şi televiziunile, obişnuiesc să facă farse de 1 aprilie, anunţînd ştiri false. Iată cîteva:
- În 1998, un ziar din Alabama a anunţat că s-a hotărît ca valoarea numărului Pi să devină oficial, prin rotunjire, 3.
- În 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.
- Acum cîţiva ani, anumite site-uri din China şi Coreea au anunţat că Bill Gates a fost asasinat.
- Google a anunţat că va dubla spaţiul de stocare pe Gmail.
- Pe 16 aprilie 2003, www.cnn.com a publicat necrologul vicepreşedintelui american Richard „Dick“ Cheney, aflat în viaţă şi azi.

„Undeva, p-aici, sub cerul scumpei noastre Românii, într-un sat, trăia - se zice - un moşneag ce-avea trei fii. Cel mic, suflet bun, dar mult poznaş. Ca să facă el vreun lucru cum se făptuieşte, aş! Toate le făcea sucite şi pe dos, de te-ncruceai. Un nătîng; un gură-cască îţi părea, cînd îl vedeai. Îi ieşeau la capăt însă toate-aşa de minunat! Că de fapta-i săvîrşită, locului stăteai mirat. O plăcere-avea: de lacomi, de neghiobi, să-şi rîză-n lege, şi ca el la gard prostia cine mai ştia s-o lege? «Năzdrăvan!» ziceau o seamă. Alţii: «Ba e un ţicnit!» Iar la urmă, toţi: «Păcală» oamenii l-au poreclit.“
(Isprăvile lui Păcală - Petre Dulfu)

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: