Braşovul, protejat de UE

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 11.01.2008

• 62% din suprafaţa judeţului, reprezentînd situri Natura 2000, va ajunge sub protecţie europeană

Intrarea în Uniunea Europeană ne-a adus şi şansa de a ne pune în valoare bogăţiile cu care ne-a hărăzit natura. Pe lîngă ariile protejate pe care le ştiam, României i s-a impus să inventarieze şi alte zone cu biodiversitate, astfel încît măcar 13% din suprafaţa ţării să fie integrată în reţeaua europeană a siturilor Natura 2000. După ce toate colţurile de natură care ar trebui ocrotite din judeţul Braşov au fost trecute în baza de date, rezultatul a fost uimitor: 62% din suprafaţa judeţului reprezintă situri care merită să poarte sigla Natura 2000. Cu alte cuvinte, după aprobarea Comisiei Europene, mai mult de jumătate din suprafaţa Braşovului va deveni arie de importanţă europeană. O performanţă cu care puţine judeţe se pot mîndri.

Natura, avuţia românilor

Natura 2000 este programul de salvare a florei şi faunei din Europa. Nu există stat membru UE care să nu-şi declare zonele care necesită un regim de protecţie special din partea UE. Abia intrată în Uniune, România a adus cu ea o zestre naturală importantă. Este singurul stat membru al UE cu cinci din cele 11 regiuni biogeografice existente în Europa. Adică, avem zonă alpină, continentală, panonică, pontică şi de stepă, ultimele două fiind exclusiv româneşti. Avem specii de plante şi animale ameninţate cu dispariţia la nivel european. Că natura e zestrea noastră cea mai de preţ nu e doar o vorbă. O demonstrează baza de date obţinută după doi ani de inventariere a zonelor care necesită măsuri europene de management. Dacă pînă în septembrie anul trecut, aveam 7% din suprafaţa ţării acoperită cu arii de importanţă naţională, acum au fost identificate şi altele noi, în total 273, suprafaţa totală dublîndu-se. Iar, după aprobarea Comisiei Europene, aceste zone vor fi mai mult decît arii protejate de Guvernul României, vor intra sub aripa ocrotitoare a UE.

Marca Natura 2000, pe judeţul Braşov

Braşovul nu este depăşit decît de judeţele Tulcea, cu Delta Dunării, şi Alba, cu Munţii Apuseni. În urma creării bazei de date naţionale, Agenţia de Protecţia Mediului Braşov a propus 17 situri de importanţă comunitară şi 7 situri de protecţie specială acvifaunistică. „Acestea se vor numi situri Natura 2000 şi vor intra în reţeaua europeană. Statutul lor este superior celor de arii protejate, măsurile de conservare ce se vor aplica vor fi în concordanţă cu normele impuse de UE. Pentru fiecare sit Natura 2000 se pregăteşte un plan de management. Vor exista anumite reguli pe care şi custozii, şi localnicii, şi turiştii vor trebui să le respecte“, explică Anca Ioaniţescu, inspector APM Braşov. Se pare că vom întîlni la tot pasul astfel de arii aflate sub protecţia UE, 62% din suprafaţa judeţului fiind acoperită de situri Natura 2000. Un motiv de mîndrie pentru braşoveni, dar şi unul de promovare a avuţiei naturale, deoarece declararea unei localităţi drept sit Natura 2000 este echivalentă cu o imagine de marcă.

Aninii de pe Tărlung

Poate ştiţi aceste locuri de cînd lumea, treceţi zilnic pe lîngă ele, dar nu ştiaţi ce importanţă deosebită au. De pildă, Aninişurile de pe Tărlung, primul în lista naţională a siturilor Natura 2000. Este vorba de un habitat de 122,5 hectare, de o parte şi de alta a rîului. Sînt păduri de anin negru şi frasin în care trăiesc buhaiul de baltă cu burta galbenă, tritonul cu creastă şi tritonul carpatic. Un alt sit important este situat în Bucegi. 47% din comuna Bran, 21% din Rîşnov, 16% din suprafaţa Moeciului de Jos şi 8% din Predeal sînt acoperite de acest sit. Adică 9.326,33 hectare, cuprinzînd Abruptul Bucşoiu, Mălăieşti şi Gaura. Din 1962, este declarat parc naţional. Aici găsim de-a lungul apelor, arbuşti de cătină, sălcii, tufărişuri alpine şi boreale, jnepeni şi Rhododendron, pajişti alpine şi subalpine, ierburi înalte higrofile de la nivelul cîmpiilor, pînă la cel montan şi alpin, fîneţe, mlaştini de turbă, grohotişuri silicioase, calcaroase, peşteri în care accesul publicului este interzis, păduri de fag, anini, frasin, pin, păduri dacice de fag, liliac cîrn, lupi, lincşi, urşi bruni, insecte (cosaşi, lăcusta de munte, croitor de fag) şi peşti ocrotiţi, dar şi plante rare: clopoţei, flămînzică, iarba gîtului. Într-un cuvînt, un paradis al animalelor şi vegetaţiei montane.

Ciucaş, un rai al biodiversităţii

O porţiune din situl Ciucaş este situat în aria localităţilor Săcele, Tărlungeni, Vama Buzăului. 13.505,14 de hectare de regiune alpină se află la cîţiva paşi de noi. Grohotişuri, versanţi stîncoşi, pajişti, păduri de fag şi conifere, tufărişuri, păduri virgine, acesta este peisajul oferit de zona Ciucaş. Lupi, urşi bruni, vidre, rîşi, liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun sînt cîteva dintre jivinele ocrotite de lege care mişună pe aici. Sute de plante rare şi foarte rare pot fi întîlnite pînă la altitudini de 1.944 de metri. Diversitatea este remarcabilă, abundenţa speciilor este de 210-250 ori mai mare faţă de media specifică fondului forestier naţional. 12 grupe de ecosisteme, 3 din cele 9 etaje fitoclimatice forestiere, 38 din cele 306 tipuri de pădure, 22, respectiv 24 % tipuri de habitate naturale protejate de interes comunitar, 3.347 specii de plante şi animale protejate, din care 115 specii sînt specii de animale şi plante care necesită o protecţie strictă. Acesta este inventarul comorii din Ciucaş.

Dealuri cu valoare ştiinţifică

Dealul Cetăţii Lempeş, Mlaştina Hărman ocupă 371,1 hectare. Înseamnă turbării, mlaştini calcaroase şi alcaline, păduri de fag, stejar, gorun, jugastru, tei, carpen, fluturi, orhidee, ciuperci. Situl este amplasat pe Dealul Lempeş, cunoscut şi sub numele de Dealul Cetăţii. Valoarea lui ştiinţifică este de necontestat. Mlaştina Hărman conţine numeroase specii de plante, unele cu valoare ştiinţifică mondială. De altfel, zona este declarată rezervaţie naturală botanică. Dealul Ciucaş-Dealul Viţelului, un alt sit Natura 2000 situat între Bod şi Hărman, are o suprafaţă de 101,9 hectare. Este regiune biogeografică de tip continental. Irisul este floarea ocrotită care creşte în această parte. De ce a fost propus pentru a fi protejat de UE? Pentru o curiozitate geografică: într-o regiune de dealuri înalte şi muntoase, trăiesc numeroase specii de stepă. Dediţelul, migdalul pitic, ruscuţa de primăvară, frăsinelul, negara au găsit aici condiţii prielnice de dezvoltare.

Tîmpa, muntele Braşovului

Putem să ne mîndrim că un munte întreg este declarat sit de importanţă europeană şi acesta se află în întregime la noi, chiar în inima Braşovului: Muntele Tîmpa. Ocupă o suprafaţă de 203,4 hectare şi atinge 947 de metri înălţime. E acoperit de păduri de fag, carpen, frasin, arţar, molid, pin şi larice, în care trăiesc urşi bruni, fluturele Rosalia alpina, buhaiul de baltă cu burta galbenă, dar şi specii de floră extrem de rară: papucul-doamnei, stînjenel, bibilica, crucea-voinicului. Sute de plante şi animale sălăşluiesc pe Tîmpa, dar mătăciunea are o poveste aparte. Dracocephalum austriacum a fost descoperită în anul 1883 de către J. Romer şi introdusă în ierbarul Facultăţii de Silvicultură. Timp de un secol a dispărut. Abia în 1994 a fost găsită şi colectată de un student, Mârzac Gheorghe. Astăzi, nu se ştie dacă au mai rămas exemplare din această specie. Pe versantul sud-estic apare o insulă de vegetaţie de stepă. Lumea animală este bogată şi variată, identificîndu-se 17 specii rare sau foarte rare de viespi.

Făgăraş, muntele pădurilor virgine

Comunele Drăguş, Hîrseni, Lisa, Sîmbăta de Sus, Şinca Nouă, Şinca Veche, Ucea de Jos, Viştea de Sus şi Zărneştiul sînt localităţile braşovene care au ieşire la Munţii Făgăraş, un alt sit Natura 2000. Pe teritoriul judeţului nostru se află 43.095,85 de hectare din acest sit. Este o regiune biogeografică alpină, cu floră şi faună specifică, multe specii find enumerate în lista celor ocrotite de lege. Au fost identificate 900 de specii de plante, din care 450 sînt flori. Dar importanţa Făgăraşului vine şi din peisajele de vis, singulare, care i-au dus faima în lume. Specialiştii consideră că masivul are cel mai înalt şi sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversităţii geologice, pedologice şi climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. Aici sînt încă păduri naturale virgine şi cvasivirgine, astăzi practic dispărute din Europa, ceea ce înseamnă avuţie naţională inestimabilă. Plus populaţiile de urs, lup, rîs şi capră-neagră. Din Munţii Făgăraş a fost capturată o femelă de capră-neagră apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume şi un exemplar de lup cotat ca record mondial.

Minunăţii botanice şi zoologice

Pădurea Bogăţii se întinde pe 6329,6 hectare. E o pădure de fag, stejar şi gorun, fiind una dintre cele mai reprezentative păduri de foioase din România. Aici, natura oferă o multitudine de curiozităţi geologice, botanice şi zoologice, peisaje pitoreşti, climat reconfortant. Pădurea Bogăţii este cunoscută şi ca o importantă arie cinegetică, cu o faună variată. Rocile bazaltice oferă stînci spectaculoase în imediata apropiere a şoselei care o străbate. Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fînaţului are o suprafaţă de 108 hectare şi este ocrotită pentru varietatea de exemplare din aceste specii. La fel ca şi Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăreţului, de 40, 2 hectare. Zona Leaota se întinde şi în judeţul nostru, la Fundata şi Moieciu de Jos, pe o suprafaţă de 520,66 de hectare. Aici trăiesc lupi, urşi, lincşi, salamandre în tufărişuri, stepe, păduri de conifere, pajişti alpine şi subalpine. Importanţa muntelui Leaota ca sit Natura 2000 este dată şi de prezenţa unor ierburi tipice zonei: azalee, smîrdar, afin, coacăz, ienupăr pitic şi părul porcului.

Mlaştini cu plante carnivore

La Prejmer se află un alt sit Natura 2000 reprezentat de mlaştinile eutrofe care se întind pe 356 de hectare. Este vorba de o rezervaţie complexă ce adăposteşte un ecosistem forestier şi altul de mlaştină în cadrul căruia s-au păstrat diferite rarităţi floristice şi faunistice, unele fiind monumente ale naturii: laleaua pestriţă (creşte numai în Braşov), Adenophora. Pădurea Prejmer constituie un biotop de excepţie prin prezenţa stejarului la limita de altitudine a acestuia în ţara noastră. În pădure, s-au conservat o serie de specii din perioada cuaternară, specii relicte de climă rece. Printre tufele de rogoz, putem găsi singura plantă carnivoră din judeţ, Pinguicula vulgaris. Creşte înaltă de 5-15 cm, are flori violete şi înfloreşte în perioada mai-iulie. Se hrăneşte cu insecte, în special furnici.

Piatra Craiului, un atlas geografic

Parcul Naţional Piatra Craiului ocupă în judeţul Braşov suprafaţa de 6171,92 hectare. Altitudinea maximă este de 2.222 metri, muntele prezentînd regiuni alpine şi continentale. Un dicţionar întreg de plante şi animale ar putea fi întocmit doar cu speciile din acest sit Natura 2000. În cadrul Carpaţilor româneşti, munţii Piatra Craiului sînt unicat datorită alcătuirii şi structurii lor geologice: calcare de vîrstă mezozoică, în poziţie verticală. Aici există peste 500 de peşteri. Nu există hărţi şi nu se cunoaşte amplasamentul exact pentru multe din ele. Lista florilor cuprinde 1.108 specii, dintre care Garofiţa Pietrei Craiului este monument al naturii, alături de altele 200. Acvilele, urşii, lupii, rîşii, liliecii, capra-neagră populează masivul. Din Piatra Craiului au fost descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru ştiinţă. Din cele 108 specii de păsări, 50 se regăsesc în convenţiile internaţionale ca fiind specii protejate. Piatra Mare, adică 4282,6 hectare de munte, este un alt sit Natura 2000 acoperit de rarităţi faunistice şi floristice.

400 de hectare de narcise

Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului este declarată rezervaţie naturală. De fapt, este o pădure de stejar rărită, unica dovadă că în Depresiunea Făgăraşului au fost cîndva păduri seculare de stejar. Are poieni mari în care, în mai şi iunie, înfloresc narcisele, din patru specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N. serior – florens. Este un spectacol unic care acoperă 395,8 de hectare. Muntele Postăvarul este şi el propus ca sit Natura 2000 pentru cele 1.280 de hectare de regiune alpină. Importanţa masivului Postăvarul este atît de natură ecologică (habitate de pădure: făgete, amestecuri, răşinoase valoroase şi nu numai, specii de floră şi faună protejate), cît şi de mare interes turistic. Tot pe teritoriulu judeţului mai avem şi o porţiune din situl Sighişoara-Tîrnava Mare, în dreptul localităţilor Buneşti, Caţa, Jibert, Rupea. Pentru Braşov, care înseamnă 18.011,49 de hectare. Este în atenţia specialiştilor pentru diversitatea sistemelor ecologice şi raritatea unor specii ameninţate cu dispariţia.

7 zone cu păsări protejate

Cele 7 arii de protecţie specială acvifaunistică situate în judeţul Braşov sînt: Avrig-Scorei-Făgăraş (1.551,61 ha), Dealurile Homoroadelor (16.356,47 ha), Dumbrăviţa-Rotbav-Măgura Codlei (4.219,26 ha), Pădurea Bogata (62.461,6 ha), Piemontul Făgăraş (53.803,79 ha), Podişul Hîrtibaciului (85.904,23 ha), Valea Rîului Negru (2.833,91). Dintre toate, cu renume în lumea ştiinţifică internaţională este Lacul Dumbrăviţa, unde s-au observat peste 200 de specii de păsări, multe dintre ele ocrotite. O adevărată Deltă între munţi, un paradis al celor mai multe înaripate din Transilvania. În Delta Braşovului, anual, poposeşte circa 1% din populaţia adultă clocitoare central-europeană de egrete mari. O minune a naturii care a dat multe recorduri. Însumate, siturile de importanţă comunitară şi cele de protecţie acvifaunistică din judeţul nostru, acoperă 228.518,87 de hectare. Ceea ce reprezintă 62% din suprafaţa totală. O performanţă cu care nu se laudă prea multe judeţe, dar nici prea multe zone din Europa.

Înaintea Franţei şi Austriei

• Reţeaua Natura 2000 include, în prezent, 20.000 de situri în ţările membre UE, ceea ce reprezintă aproximativ o cincime din suprafaţa acestora. România şi Bulgaria nu participă încă la aceste statistici, declararea oficială a siturilor ca fiind de importanţă europeană (SIC) urmînd să aibă loc după evaluare. Suprafaţa SIC propuse ajunge la 13,8% din întinderea României, ceea ce face ca ţara noastră să se situeze deasupra Finlandei (13%), Austriei (11 %), Lituaniei (10%), Cehiei (9%), Olandei (8%), Franţei (8%), Poloniei (4%). Ţările cu situri Natura 2000 care ne depăşesc sînt: Spania (23,5%), Danemarca (23,8%), Grecia (20,9%), Olanda (18,1%), Slovacia (18,3%), Portugalia (17,9%).

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: