Luminaţia, lumină pentru iertare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M. Ex., 30.10.2015

• În prima zi din noiembrie, în Ardeal sînt comemoraţi cei plecaţi din această lume
• De Luminaţie, aşa cum se numeşte sărbătoarea de duminică, toţi credincioşii merg la mormintele celor dragi ca să pună flori şi să aprindă lumînări

Cimitirele braşovene vor fi iluminate duminică seara de mii de lumînări şi candele aprinse în amintirea celor care odihnesc în morminte, pentru că, la fiecare întîi noiembrie, credincioşii catolici, reformaţi sau protestanţi îşi sărbătoresc morţii. La Braşov, ca în tot Ardealul şi Banatul, obiceiul a fost preluat şi de creştinii ortodocşi, aşa că în această zi specială, o mulţime de oameni se duc la mormintele celor dragi, pentru a le împodobi cu flori şi a aprinde lumînări. Cu toţii se roagă pentru mîntuirea sufletelor celor dispăruţi, pentru bucuria sufletelor lor şi iertare. Americanii au transformat această zi religioasă într-un prilej de distracţie şi carnaval.

Sărbătoare creştină cu rădăcini păgîne

Pe 1 noiembrie, pe înserate, peste cimitirele din Braşov coboară o ploaie de luminiţe. Luminaţia, cum mai este numită sărbătoarea, e o zi deosebită pentru creştinii din Ardeal. Sărbătoarea are origine catolică, fiind denumită „Ziua Tuturor Sfinţilor“ încă din secolul VII. În Transilvania, ea s-a transformat în „Ziua Morţilor“, dar se mai numeşte şi „Luminaţia“. În timp, obiceiul cinstirii celor trecuţi pe lumea cealaltă a fost adoptat şi de ortodocşi, de luterani, calvini şi unitarieni, fiind acum o sărbătoare care adună în jurul mormintelor toţi credincioşii. În calendarul catolic, şi ziua de 2 noiembrie este o sărbătoare dedicată celor dispăruţi, „Ziua tuturor sufletelor“. La originea Zilei Morţilor stă ceremonia celţilor de acum 2.000 de ani. Ei sărbătoreau pe 1 noiembrie Anul Nou, noapte în care credeau că fantomele se întorc printre cei vii.

Aşa s-a născut şi Halloween-ul

În anul 835, papa Gregor IV a decretat ziua de 1 noiembrie ca sărbătoare religioasă închinată sufletelor martirilor credinţei, în încercarea de a eradica complet serbările păgîne şi a-i creştina pe bretoni, irlandezi, englezi şi alte popoare de origine celtă. Tradiţia „laică“ a fost însă mai puternică, şi în cele din urmă, sărbătoarea a îmbinat atît elemente din vechile ritualuri, cît şi elemente creştine. Două secole mai tîrziu, în anul 1006, papa Johannes XVIII a decretat ziua de 2 noiembrie drept Ziua morţilor. În Marea Britanie, Ziua tuturor sfinţilor s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara de dinaintea ei, All Hallows Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’ E’en şi apoi Halloween, aşa cum a fost preluată de americani.

Să poată găsi drumul spre casă

În calendarul maghiar, Ziua morţilor (Halottak napja) cade de fapt pe data de 2 noiembrie, iar ziua de 1 noiembrie este „sărbătoarea tuturor sfinţilor“ (Mindenszentek), adică ziua în care sînt sărbătoriţi toţi acei sfinţi carora nu li s-a dedicat o zi specială în calendarul catolic. Se spune că luminile lumînărilor aprinse la cimitir ajută sufletele rătăcitoare să regăsească drumul spre odihna veşnică. În unele zone, oamenii pun un tacîm în plus la masa de seară, pentru că, se zice, sufletele morţilor ies din morminte şi colindă locurile dragi. Alţii lasă lumina aprinsă peste noapte, ca sufletul decedaţilor din familie să poată găsi drumul spre casă.

Cîte două lumînări, pentru fiecare suflet

Luminaţia este una dintre tradiţiile legate de cultul morţilor cele mai cunoscute în Transilvania, în ciuda faptului că nu este o sărbătoare religioasă propriu-zisă, consemnată în calendarele bisericeşti. Bătrînii spun că e bine să punem pe mormînt cel puţin cîte două lumînări, pentru fiecare suflet ridicat la ceruri. Restul luminilor şi florile le pune fiecare după ce posibilităţi are. Apoi, cînd totul e gata aranjat, trebuie să rostim o rugăciune sau pur şi simplu să depanăm amintiri dragi despre cei care nu mai sînt cu noi. În tradiţia populară se crede că astfel, Dumnezeu ne va auzi, iar sufletele morţilor se vor bucura.

„O zi în care toţi ne cinstim la fel moşii“

„Cred că sărbătoarea a fost preluată de la catolici, şi acum se ţine şi la noi, la reformaţi. Va veni şi preotul, să ţină o slujbă, acum, în această zi. Dar la noi nu se face pomană, chiar dacă asta e singura zi de pomenire a morţilor. Religia noastră este foarte simplă. Doar la înmormîntare se face slujbă şi acum, de Ziua Morţilor“, spune o bunicută care a venit de joi cu braţele pline de flori la cimitir pentru a pregăti mormîntul pentru sărbătoarea de duminică. Şi ortodocşii s-au grăbit să cureţe şi să împodobească mormintele celor duşi, în semn de respect, nu numai că aşa cere tradiţia. „Noi, ortodocşii, venim foarte des la cimitir, nu e aceasta singura ocazie. În prima sîmbătă din noiembrie este zi de pomenire a morţilor, o sărbătoare mare. Şi mai sînt moşii de toamnă, de iarnă sau de vară. Noi facem pomenire cu colive, cu colaci şi vin, cu de toate. Dar Ziua morţilor de pe 1 noiembrie e o zi în care toţi ne cinstim la fel moşii sau pe cei pe care i-am pierdut de tineri“, spune Viorel Constantinescu, un pensionar văduv, care are trei morminte de îngrijit în Municipal, cel al soţiei, al socrilor şi pe cel al părinţilor.

Nu-i nimic rău că ortodocşii îşi pomenesc morţii şi pe 1 noiembrie

În zonele în care ortodocşii au trăit alături de catolici sau protestanţi, aşa cum se întîmplă şi la Braşov, credincioşii s-au influenţat reciproc şi au ajuns să ţină obiceiurile împreună. În obiceiuri de acest fel nu este nimic rău. Dacă un creştin ortodox şi-a văzut vecinul catolic sau protestant plecînd la cimitir de 1 noiembrie să se roage pentru morţi şi să pună o coroniţă la mormînt, s-a dus şi el la mormintele rudelor sale. Este un obicei laic, frumos şi binevenit. De aceea, şi Sfîntul Sinod a fixat o zi pentru pomenirea morţilor, dacă laicii au preluat acest obicei la început de noiembrie. Prima sîmbătă din noiembrie este o „zi a morţilor“, în care se face pomenirea acestora cu deosebire. Biserica Ortodoxă a mai fixat o Sîmbătă a morţilor şi înainte de începerea Postului Mare şi în fiecare sîmbătă din posturi. Se pomenesc morţii şi în Joia Mare, şi de moşii de vară, şi în fiecare sîmbătă sau duminică, la liturghie, şi la soroacele de după înmormîntare.

Moşii de toamnă

Pomenirile pentru Moşii de toamnă, conform calendarului ortodox, se fac în prima sîmbătă din noiembrie. Biserica face pomenirea celor adormiţi în ziua de sîmbătă şi pentru că este o zi ce premerge duminicii - numită şi cea dintîi zi a noii creaţii sau a opta zi, ziua veşniciei. În ziua Moşilor de toamnă, clopotele parohiilor ortodoxe din aproape toate colţurile ţării îi îndeamnă pe credincioşi să aprindă la mormintele celor dragi o lumînare şi să se roage alături de preoţi pentru mîntuirea sufletelor lor.

Spunem cei „adormiţi“, nu „trecuţi în nefiinţă“

Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi“, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Ea nu vorbeşte de trecere într-o stare de nefiinţă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă. Hristos îi va dărui cuvîntului „adormit“, înţelesul care îl asociază cu Învierea. Cînd Mîntuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică de numai 12 ani abia murise, spune: „Nu plîngeţi; n-a murit, ci doarme“ (Luca: 8,52). Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă, stări date de modul vieţuirii pe pămînt (unit cu Dumnezeu sau despărţit de El). Creştinii se roagă pentru cei morţi, pentru că au credinţa că, prin rugăciuni, sufletul pentru care se roagă va ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decît aceea cu care s-a despărţit de trup. În zilele de Moşi, o persoană din fiecare familie vine la biserică cu o colivă, o sticluţă de vin, aprinde două lumînări (pentru că la morţi tot timpul trebuie să fie cu soţ), şi cere să fie pomeniţi morţii familiei respective.

Prescura reprezintă darul omului către Hristos

De Ziua Morţilor, în biserică, slujba începe cu Sfînta Liturghie şi continuă cu Parastasul, ce reprezintă o ierurgie specială, în care trupul mortului este simbolizat prin colivă. În pomelnicul însoţit de prescură şi de o lumînare este scris numele de botez al fiecărui mort. Prescura reprezintă darul omului către Hristos, care îl întoarce mai apoi prefăcut în Trupul său. La sfinţirea vinului şi a pîinii pentru împărtăşanie sau Proscomidie, aşa cum este cunoscută în termeni bisericeşti această parte din Liturghie, preotul scoate părticele din prescură şi le aşază pe Sfîntul Disc (este un vas care are aspectul unui taler, în care se pun părticele din prescură în timpul liturghiei, mai precis în timpul Proscomidiei), alături de partea care-L reprezintă pe Hristos răstignit. În vreme ce face acest lucru, preotul rosteşte numele celor morţi cu credinţa că pomenirea lor îndreptată spre Hristos Îl face şi pe Hristos să-i pomenească în faţa Tatălui.

Bobul de grîu este simbolul învierii trupurilor

În afara canoanelor bisericeşti ce se săvîrşesc în biserică, în casele credincioşilor, gospodinele trudesc pentru a face tot felul de bunătăţi ce vor fi date de pomană, dar mai cu seamă colivă. Aceasta reprezintă, în religia ortodoxă, o ofrandă adusă sufletelor celor plecaţi dintre noi. Coliva mai semnifică şi Biserica lui Hristos, unde cei vii, împreună cu cei morţi, se regăsesc în rugăciune. Bobul de grîu este simbolul învierii trupurilor. Acesta pentru a încolţi şi a rodi trebuie mai întîi semănat. La fel şi trupul, se îngroapă şi putrezeşte, pentru ca mai apoi să învieze întru nestricăciune.

Mai multe autobuze spre Cimitirul Central, în acest weekend

• Regia Autonomă de Transport Braşov anunţă că, în zilele de 31 octombrie şi 1 noiembrie, suplimentează capacitatea de transport pe tronsonul liniei 41 cuprins între capătul de linie Livada Poştei şi staţia „Cimitirul Central“. Modificarea este determinată de fluxul mare de călători ce se înregistrează în fiecare an în această perioadă pe tronsonul menţionat. Astfel, pe traseul liniei 41, sîmbătă şi duminică, vor circula mai multe autobuze, fiecare cu o capacitate de cîte 100 de locuri. În toate staţiile de pe traseu şi pe portalul R.A.T. Braşov, respectiv www.ratbv.ro, în secţiunea „Trasee şi orare“, va fi afişat programul de circulaţie pentru aceste două zile. Afişele vor purta menţiunea „Valabil pentru zilele de 31 octombrie şi 1 noiembrie 2015“.

Comerţ înfloritor

• Pentru vînzătorii de flori, veniţi chiar şi din comunele din jurul Braşovului, 1 noiembrie este chiar mai bună în vînzări decît 8 martie. În pieţe, la poarta Cimitirului Municipal, dar şi la intrarea la celelalte cimitire, coroniţele de brad costă între 10 şi 20 lei, în funcţie de cît sînt de frumoase sau bogat decorate. Crenguţele de brad sînt de la 2 la 5 lei, iar buchetul de crizanteme, cele mai căutate flori, costă între 5 lei şi 10 lei. Lumînările şi candelele, mai mici sau mai mari, din sticlă sau din plastic, s-au vîndut toată săptămîna ca „pîinea caldă“.

Festival de purificare la asiatici

• În China şi Japonia, oamenii sărbătoresc Halloween-ul în memoria celor dragi care nu mai sînt pe lume. Sărbătoarea se transformă într-un adevărat festival de purificare şi regenerare. În Anglia, „Guy Fawkes Day“, care are loc pe 5 noiembrie, se sărbătoreşte într-un mod asemănător Halloween-ului. Guy Fawkes a fost un englez acuzat că a încercat, în 5 noiembrie 1605, să arunce în aer Camerele Parlamentului. El a fost prins, spînzurat, înecat şi tăiat în patru. Un an mai tîrziu, acelaşi Parlament a declarat data de 5 noiembrie „Ziua Recunoştinţei“. Astăzi, copiii englezi pregătesc statuete ale lui Fawkes şi se aşază cu ele în mînă la colţ de stradă, cerîndu-le trecătorilor să dea „un penny pentru Guy“. În seara de 5 noiembrie, copiii le pregătesc adulţilor farse şi merg din casă în casă, la fel ca de Halloween.

Parada din Greenwich Village

• Una din cele mai spectaculoase manifestări în cinstea Halloween-ului este Parada din Greenwich Village, în New York. Parada se bucură de participarea a un milion de oameni în fiecare an. Iniţial, aceasta a fost doar o tradiţie a localnicilor, la care participau doar cîteva zeci de persoane, ce mergeau din casă-n casă, în anii ’70. An de an, numărul participanţilor a crescut, iar tema costumelor s-a diversificat, de la tradiţionalele vrăjitoare pînă la extratereştri, îngeri, creaturi ciudate, iar acum chiar politicieni. Celelalte două mari parade organizate de Halloween în Statele Unite au loc în fiecare an la San Francisco.

Germanii sărbătoresc „Walpurgis Day“

• În Germania, spiritele coboară pe pămînt ceva mai devreme, adică în luna mai. În 30 aprilie, la fel ca şi în 1 mai, în anumite zone ale ţării se sărbătoreşte Walpurgis Day. Se spune că vrăjitoarele sînt foarte active în aceste zile, la fel ca şi spiritele morţilor şi creaturile demonice din cealaltă lume. În Berlin, una dintre cele mai cunoscute şi mai populare tradiţii de Halloween este Marele Spectacol cu bostanii de la Muntele Verde. Marea atracţie sînt cele peste 1.000 de „lanterne“ create din dovleci scobiţi şi sculptaţi, în interiorul cărora se apind lumînări. Tradiţia „lanternelor“ este veche de sute de ani şi provine din vechile obiceiuri ale irlandezilor şi ale altor popoare de a scobi sfeclă sau alte legume şi de a fixa o lumînare aprinsă în acestea, simbolizînd sufletele celor care aşteaptă să ajungă în Ceruri. Tradiţia iniţială a fost schimbată, iar acum lumînările se introduc în interiorul bostanilor goliţi de conţinut, pentru că aceştia sînt mai uşor de scobit şi se găsesc din belşug.

„Prăjituri sufleteşti“

• Obiceiul copiilor de-a merge prin vecini îmbrăcaţi în stafii ca să adune dulciuri nu îşi are originea în tradiţiile celţilor irlandezi, ci într-un obicei european din secolul al IX-lea. De 2 noiembrie, de „Ziua tuturor sufletelor“, creştinii europeni mergeau din sat în sat, cerşind „prăjituri sufleteşti“, pregătite din cuburi de pîine cu dulceaţă. Cu cît mai multe prăjituri primea cerşetorul, cu atît se făceau mai multe rugăciuni pentru rudele moarte ale celui care cerea dulciuri. Credinţa spunea că, înainte de-a ajunge la ceruri, sufletele celor morţi rămîneau un timp în neant. Rugăciunile făcute de rude şi chiar de străini ajutau sufletul să ajungă mai repede în rai.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: