483 de ani de cînd Braşovul a fost pus pe hartă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Johannes Honterus a făcut prima hartă care menţionează Braşovul (1532)

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 16.10.2015

• Prima hartă a vreunui teritoriu românesc a fost realizată de braşoveanul J. Honterus
• De-a lungul timpului, Braşovul a apărut sub mai multe denumiri în hărţile ungureşti, austriece, germane, ruseşti, româneşti şi americane

Istoria se scrie şi prin hărţi. Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au reprezentat spaţiul la scară mică. Unele dintre aceste hărţi au rămas şi se constituie în izvoare istorice extrem de valoroase, care vorbesc despre politică, geografie, dar şi despre imaginaţia şi talentul cartografilor. Cea mai veche hartă a României a fost realizată la Braşov, de Johannes Honterus. Chiar dacă prezintă doar o parte a ţării noastre, Transilvania, este importantă pentru braşoveni pentru că menţionează şi Cetatea Braşovului. Această hartă are aproape cinci secole. De-a lungul timpului, Cetatea Braşovului a fost plasată pe sute de hărţi imperiale sau ale călătorilor şi geografilor străini şi români. Să ne aruncăm o privire pe aceste crîmpeie de istorie, în care Braşovul, chiar dacă a fost denumit în multe feluri şi a fost plasat cînd dincolo, cînd dincoace de graniţa cu România, a rămas totdeauna un reper important al Europei.

Harta lui Honterus

Harta Transilvaniei, „Chorographia Transylvaniae Sybembürgen“, a fost publicată de Honterus în anul 1532 în Basel, Elveţia. Studii recente asupra hîrtiei pe care a fost tipărită arată că de fapt harta a văzut lumina tiparului doar în 1539. Oricum, este prima hartă a unei părţi din România, respectiv a Transilvaniei, realizată de un locuitor al acestui colţ de Europă, iar acesta era braşovean. Harta, publicată în atlasul Rudimenta Cosmographica (1542), a fost alcătuită pe baza cercetărilor personale ale autorului. În 1533, Honterus a adus modificări şi completări ale hărţii, pentru a fi cît mai precisă. Cert e că acest izvor istoric a stat la baza următoarelor hărţi ale Transilvaniei, desenate de străini încă vreo 200 de ani. Harta lui Honterus a supravieţuit într-un singur exemplar original, în custodia Bibliotecii Naţionale Széchényi din Budapesta. A fost realizată prin tehnica gravurii în lemn, meşteşug pe care Honterus l-a deprins la Basel, unde a lucrat între anii 1530 şi 1532 ca lector, corector şi consilier literar al tipografiei şi editurii Insingrin. Harta a fost publicată în mai multe ediţii şi a circulat în toată Europa, ca un veritabil material promoţional despre români.

Corona din Siebenburgen

Harta lui Honterus menţionează 219 nume de locuri, scrise în germană sau latină. Localităţile importante sînt trecute cu majuscule. Oraşul natal, Braşovul, este menţionat doar în latină: Corona. Transilvania lui Honterus este împărţită în şase regiuni: Ţara Bîrsei (Burzeland), Ţara Oltului (Althland), Ţara din faţa pădurii (Land vor dem Wald) cu centrul la Alba Iulia, sediul episcopiei catolice, Ţara Vinurilor Tîrnavele (Weinland), Ţara Năsăud (Nösnerland), Ţara Secuilor (Ciculia). Lucrarea lui Honterus precizează împărţirea administrativă, formele de relief, apele, aşezările. Munţii sînt nişte movile, ale căror părţi luminate sînt haşurate, iar zonele cu vegetaţie sînt schiţate prin pîlcuri de copaci. Munţii Făgăraş se numesc „Alpes“. Cele şapte cetăţi (Siebenburgen) desenate de Honterus-Bistriţa, Braşov, Cluj, Mediaş, Sebeş, Sibiu, Sighişoara - sînt mai mult decît puncte de reper, învăţatul sas a reprodus, iniţial în alb-negru, chiar contururile zidurilor acestora, astfel că harta devine un veritabil prim album ilustrat al Transilvaniei. Prin modul de redare plastică a reliefului, aceste hărţi puteau fi citite şi înţelese nu numai de învăţaţi şi funcţionari, ci şi de negustorii interesaţi de comerţul în Transilvania. Versiunea publicată la Braşov, în 1542, reuneşte teritoriile celor trei ţări româneşti în Dacia, mărginită de Ungaria, Macedonia, Bosnia, Dalmaţia, Thracia şi Bulgaria.

Cronstadt, pe Tabula Hungariae

Braşovul, întemeiat la 1234, conform Catalogului Ninivensis, a apărut în hărţi şi înainte de Honterus, dar nu erau lucrări de talia celei întocmite de marele umanist sas. Astfel, Tabula Hungariae realizată de Lazar Deak în jurul anului 1528, menţionează Braşovul sub numele Brassa-Cronstadt. La sud de Transilvania e Walachia Magna, iar la nord-est, Moldauia Meta. Bucureştiul se numeşte Bocaretz. Tabula Hungariae sau harta Lazarus este prima hartă imprimată a Ungariei. A fost tipărită la Ingolstadt, în tipografia lui Petrus Apianus. După Honterus, Transilvania a apărut în mai multe hărţi. Harta detaliată a Ungariei (1566), lucrată de Johann Sambucus, e inspirată din cea a lui Honterus şi a fost publicată în prima ediţie a atlasului Theatrum orbisterrarum (1570). Sambucus a descris teritoriile româneşti cu mai multă acurateţe. Harta menţionează ţinutul Burzeland (Burcia), adică Ţara Bîrsei, şi Corona Stephanopolis Cronstatt, Braso H.

Coroana, munţii şi caprele

Sebastian Münster a publicat mai multe ediţii ale hărţilor Europei, în care a menţionat şi Braşovul. Astfel, în cea din 1588, harta „Die Siebenburg so man sunst auch Tranassylvaniam nennt“ a apărut la Bassel şi este una dintre cele mai detaliate hărţi ale Transilvaniei secolului XVI. La 1560, acelaşi Münster a publicat harta intitulată „Ungariae & omnium partium eius unveralis descriptio“, în care Transilvania este reprezentată alegoric printr-un inel de munţi. La intrarea vestică în provincie este plasat semnul convenţional pentru păduri. Harta lui Münster din 1544, „Poloniae et Vngariae Nova Descriptio“, inclusă în Cosmographiae Universalis, a cunoscut 44 de ediţii între 1544 şi 1650. Tot în secolul XVI a apărut harta Zündt a Ungariei (1567), care cuprinde şi teritorii româneşti. Harta a fost realizată de Matthias Zündt, gravor şi bijutier din Nürnberg. Este un fel de vedere aeriană, pe care sînt punctate locaşuri de cult creştine şi musulmane, oraşe şi provincii. Există şi o roză a vînturilor, cu punctele cardinale deviate, astfel că Braşovul apare la nord de Făgăraş. Animalele, păstorii, cîinii, casele, călăreţii, minele ilustrează viaţa economică. De asemenea, sînt precizate evenimentele militare ale veacului, însoţite de scurte explicaţii. Ţara Bîrsei este menţionată cu denumirea Wurczland (Barczafag), iar Braşovul e Corona Cronflat, însoţită de stema oraşului - coroana cu trei rădăcini, copaci, munţi înzăpeziţi, capre.

Primul plan al cetăţii

„Blaeu Atlas“ a apărut întîi în 1635. Ediţia în limba latină, în patru volume, a fost publicată de către Willem Janszoon şi Joan Blaeu începînd din 1645 sub denumirea „Theatrum orbis terrarum, sive, Atlas novus“. Braşovul apare pe harta din primul volum, inspirată din harta lui Honterus, la care s-au adăugat explicaţii referitoare la bogăţiile naturale ale Transilvaniei: aur, argint, cupru şi sare. În dreapta jos este desenată stema Transilvaniei, cele 7 turnuri reprezentînd cetăţile, flancată de două personaje feminine, simbolizînd credinţa şi înţelepciunea. La picioarele lor sînt ghirlande din frunze şi fructe. Braşovul este Brassa şi, conform hărţii, aparţine Walachiaei. Wurtzland este Ţara Bîrsei. Unele localităţi, nu nepărat cele mai importante, sînt marcate cu bulină roşie. În anul 1699, inginerul imperial de origine italiană Giovanni Morando Visconti a întocmit primul plan al cetăţii Kronstadt. Ajutat de asistenţii lui, printre care şi arhitectul braşovean Staphang Welzer de Corona, el a realizat nouă hărţi şi patru gravuri ale Transilvaniei. Acestea sînt primele planuri ale oraşelor din Transilvania. Pe vîrful Tîmpei, se poate observa o cruce. Acest lucru este confirmat de autorul sas Thomas Tartler, care preciza: „era o cruce mare cu un crucifix, deoarece papistaşii au numit Tîmpa Dealul Crucii“.

Burcelandia Saxones

La 1683, cartograful Moses Pitt a plasat pe hartă şi el Braşovul (Corona) în Burzenland. Harta Homann (1752), cuprinzînd teritoriul actual al României, a fost realizată de germanul Johann Baptist Homann, unul dintre cei mai proeminenţi cartografi ai secolului XVIII. În 1715 a devenit membru al Academiei regale de Ştiinţe din Berlin, iar firma pe care a fondat-o a continuat să publice hărţi pînă în anul 1848. Multe dintre hărţile Homann au fost publicate postum. Una dintre ele prezintă teritoriile Ungariei, Transilvaniei, Valahiei, Moldovei, Balcanilor şi nordul Greciei. Braşovul este menţionat cu trei denumiri: Cronstatt, Corona, Brassaw. Homann publicase şi o hartă a Transilvaniei (1716), „Principatus Transilvaniae in quinque Nationes earum’que Regiones es comitatus cum finitimis vicinorum Statuum Provinciis accuraté divisus“. A fost pregătită pentru ediţia din 1720 a Atlasului Grosser. Harta este împărţită în mai multe regiuni atribuite celor cinci naţiuni care o populau: unguri, saşi, secui, valahi (3 regiuni) şi moldoveni (4 regiuni). Ţara Bîrsei este Burcelandia Saxones, iar Braşovul este ortografiat Brassow-Cronstatt. O altă hartă Homann (1730) foloseşte alte denumiri, Borzerland şi Cronstadt, şi precizează şi planul cetăţii.

Harta peşcheşului

Secolul XVIII este bogat în reprezentări cartografice ale Transilvaniei şi Ţărilor Române şi, implicit, ale Braşovului. În Harta Chiquet (1719), cuprinzînd teritoriul actual al României şi denumită „Le Royaume de Hongrie ou se trouvent La Transilvanie, La Moldavie, La Valaquie, L’esclavonie, La Bosnie, La Servie et la Bulgarie“, Braşovul e Cronstatou, unica hartă în care apare cu această denumire. Harta este densă în localităţi, iar pentru cele trei provincii româneşti este indicată suma pe care fiecare trebuia să o plătească drept tribut sultanului. În harta lui Guillaume de l’Isle, geograf al Academiei regale de ştiinţe (1703), Braşovul din Burzeland este Cronstat, Brassow şi Corone. Autorul spune că s-a inspirat din hărţi vechi, imprimate şi manuscrise, corectate cu ajutorul observaţiilor contelui Marsigli, reprezentantul habsburgilor în comisia de trasare a frontierei cu Imperiul Otoman. Harta este presărată cu notiţe interesante despre localităţi. Astfel, sînt arătate cele cinci intrări, dinspre Ungaria, în Transilvania, ţară înconjurată de munţi, precum şi două trecători dinspre Valahia. Despre Buchoreste (Bucureşti) scrie că este „reşedinţa hospodarului Valahiei“. O altă hartă a aceluiaşi autor, din 1717, prezintă Braşovul drept Cronstat din Burzland, lîngă Comte de Fogaras.

Braşovul pe harta lui Cantemir

La 1736, a apărut Harta Herman Moll, numită „Transilvania şi Ungaria“, Valahia, reprezentată ca vecin al Ungariei şi Transilvaniei, este împărţită în două entităţi, una austriacă (Oltenia, făcînd parte din imperiu între 1716 şi 1739) şi una turcească. Dimitrie Cantemir menţionează şi el Braşovul pe o hartă „Tabvla Geographica Moldauiae“, publicată prima dată în 1769, în Magazin für die neue Historie und Geographie, ediţia în limba germană a Descriptio Moldaviae. Braşovul este Cronstat. Harta domnitorului menţionează oraşul Cronstadt, vecin cu Marienburg (Feldioara). Pe harta din 1788, gravată de Johann Michael Probst şi publicată în anul 1788 la Ausburg, sînt reprezentate itinerariile poştei şi principalele staţii de poştalion. Lîngă Braşov (Kronstadt) sînt două trecători către Ţara Românească: Türzburger Pass şi Possauer Pass. Într-o hartă din Atlasul Schreiber, de la mijlocul sec. al XVIII-lea, Cronstat aparţine ţinutului Das Burzenland, distinct de cel al saşilor, iar al doilea oraş ca mărime era considerat Rosenau (Rîşnov).

Amănunţitele hărţi iozefine

Ridicarea topografică iozefină (Josephinische Landesaufnahme) a fost primul proiect unitar de ridicare topografică a Imperiului Habsburgic. Au rezultat circa 4.000 de planşe desenate şi colorate de mînă. Au fost denumite după împăratul Iosif al II-lea, deşi cartografierea a început sub domnia Mariei Theresia. În prezent, hărţile sînt păstrate în Arhiva de război (Kriegsarchiv) a Arhivelor de stat ale Austriei. Hărţile sînt desenate la scara de 1 ţol vienez: 400 klafteri vienezi (aproximativ 1:28.800). Ridicarea topografică iozefină s-a realizat în perioada 1764-1785. O parte din ele reprezintă Transilvania. Braşovul (Cronstadt) este reprezentat stradă cu stradă, cu detalii impresionante, de la centrul istoric la cartierul Şchei şi localităţile învecinate, pînă la case izolate, chiar şi colibe, poteci, mori, cîrciumi, pajişti, ape minerale, mlaştini. Iniţial, setul de hărţi a existat în numai două exemplare, unul pentru împărat şi celălalt pentru conducerea militară. Ambele au fost ţinute secrete. În 1807, a apărut ridicarea topografică franciscană, realizată în timpul lui Francisc I al Austriei, cu scopul de introducere a cadastrului. Pe cadrul din partea dreaptă se pot observa anumite notiţe care se referă la numărul de militari şi de cai care ar putea fi adăpostiţi în zonele respective, precum şi informaţii despre parohii şi despre cei care conduc ţinutul respectiv.

Planul Braşovului, în primele ghiduri din lume

În secolul XIX, într-o hartă de la 1887, realizată de Rodolf Bergener şi reprezentînd România de atunci, deci fără Transilvania, Kronstadt face parte din Burzelnder. Harta a fost întocmită la cîţiva ani după Războiul de Independenţă, cuprinzînd modificările teritoriale care au urmat acestuia şi Tratatului de la Berlin (1878). Sînt redate şi majoritatea teritoriilor care aveau să facă parte din viitoarea Românie Mare. Apare şi judeţul dobrogean Silistria, cu capitala la Medgidia. Planul oraşului Kronstadt din 1880 sau Harta Baedeker este o hartă de referinţă în istoria cetăţii, mai cu seamă că a apărut în Ghidul Baedeker, unul dintre primele din lume. Merită să zăbovim asupra acestui ghid, ediţia din 1886, în care Braşovul e prezentat ca un oraş de mare importanţă turistică. Ghidul oferă informaţii utile despre mersul trenurilor din Ardeal, despre oraşe şi tîrguri, indică principalele hoteluri şi restaurante din regiune, cele mai bune fiind notate cu cîte o stea. Braşovul e inclus în Transilvania, tratată distinct, deşi administrativ fusese alipită Ungariei. Numai Braşovul şi Sibiul sînt prezente cu planuri ale oraşului. „Kronstadt (1.877 de picioare), ung. Brassó, rom. Braşov, cu 30.750 de locuitori, din care în jur de 9.000 sînt saxoni, cel mai important oraş comercial şi industrial din Transilvania, este aşezat într-un bazin încîntător, cu deschidere, pe o parte, spre cîmpia Bîrsei. Oraşul e format din patru cartiere: 1. Oraşul Interior, centrul afacerilor; 2. Oraşul vechi sau Ó Brassó, cel mai vechi cartier, dar acum modern şi lipsit de importanţă; 3. Blumenau, ung. Bolonya, cartierul de lîngă gară, locuit mai ales de industriaşi; 4. Cartierul de Sus sau Cartierul Românesc (Şchei), asemănător unui sat, locuit preponderent de români, despre care se spune că a fost fondat în 1392 de muncitori bulgari (de aici numit şi Bolgárszeg), care au venit aici pentru a construi Biserica Neagră“.

Hărţi americane, hărţi sovietice

Ca urmare a înfiinţării unor instituţii specializate (secolele IX-XX), hărţile au început să arate altfel. Modul pictural al reliefului a fost treptat abandonat şi înlocuit cu noi sisteme grafice ce corespundeau mai bine tendinţei de redare cît mai exactă a realităţii terenului. Cele mai minuţioase erau cele militare din prima jumătate a secolului XX, aşa numitele planuri directoare de tragere. Oraşul a crescut, sistematizările oraşului se făceau tot mai des şi de fiecare dată se întocmeau alte hărţi (planuri) ale Braşovului: 1900, 1920, 1933, 1950 (Oraşul Stalin-hartă realizată de armata americană), 1956, 1975 (hartă elaborată de URSS). În zilele noastre, cea mai accesată hartă este cea oferită de Google Maps. Putem vedea tridimensional orice clădire sau stradă din Braşov, ca şi cum am fi acolo. Cu toate acestea, hărţile de odinioară ale Braşovului au farmecul lor. Nu pot fi privite fugitiv, se cer admirate, fiindcă înglobează talent, multă muncă şi cunoştinţe temeinice despre istoria şi geografia acestei cetăţi.

(Sursă hărţi: https://nelucraciun.wordpress.com/tag/harti-vechi/)

Cartografie braşoveană de top

- Kurt Lang (foto), cartograful oficial al statului american Alabama, s-a născut în Braşov şi a emigrat în SUA în 1950. S-a stabilit la Birmingham în 1951. A studiat cartografia în Germania şi Austria. În perioada cît a lucrat la München, a contribuit la dezvoltarea tehnicii de cartografiere 3D, folosită azi în toată lumea.
- Cel mai mare cartograf montan din România a fost braşoveanul Nae Popescu. A scris zeci de cărţi în domeniu, a realizat mai multe hărţi ale masivelor Parîng, Retezat, Şureianu, Vîlcan, Bucegii. A parcurs cu piciorul peste un milion de km, atingînd toţi cei 66 de masivi muntoşi din arcul carpatic românesc. A lăsat 34 de caiete cu însemnări valoroase, 70 de albume foto alb-negru, ordonate şi adnotate pe ani, masivi şi acţiuni, mii de diapozitive.
- Cel mai mare institutut cartografic din România interbelică a fost la Braşov. Institutul Cartografic „Unirea“ din Braşov a fost înfiinţat în 1919 de generalul în rezervă Constantin Teodorescu, împreună cu fiii săi, Nicolae şi Constantin. Institutul se ocupa cu executarea hărţilor geografice şi a planurilor de oraşe, fiind cea mai dotată instituţie particulară din România. După naţionalizarea din 1948, a fost redenumit Institutul cartografic „Republica“. Astăzi, pe locul institutului se află o clinică particulară.

Fragment din Ghidul Baedeker - 1896

„Împrejurimile Braşovului merită în mod special o vizită. Cererile pentru ghizi şi alte asemenea trebuie făcute către Clubul Carpatic Transilvănean.
Bani: cei austrieci.
Paşapoarte: nu sînt necesare în Transilvania.
Gara principală (restaurant): se află la o milă şi jumătate est de gara locală de la Bertalan (numai pentru trenuri spre Zărneşti, la capătul oraşului vechi), o milă şi jumătate la nord de oraşul interior. Omnibusele hotelurilor (25 de coroane) aşteaptă trenurile. Birjă pînă în oraş, 60, noaptea 80 de coroane.
Hoteluri: În oraşul vechi: *Hot. Bukarest, comercial; Grüner Baum, *Central No. 1, ambele cu grădini. În oraşul interior: Union, pe Schwarzgasse, cu grădini şi un mic teatru în aer liber; Europa, pe Klostergasse; *Baross, pe Purzengasse. În gara principală: Weisses Ross, fără pretenţii.
Restaurante: Concerthaus (cu teatru), pe Hirschergasse; Fleischer, pe Purzengasse; Gewerbevereins-Garten; Bräuhaus; Hauptquartier Versailles, pe Waisenhausgasse, lîngă Concerthaus; Weisser Hahn, pe Purzengasse, Golden Birne, pe Schwarzgasse; Schwarzburg, pe Spitalgasse (vin bun la ultimele patru); Schwater Bierhalle (Villa Kertsch), pe Promenada de Jos, colţ cu Purzengasse; Schützenhaus, cu vin bun.
Cafenele: Redoute, la Concerthaus; Drechaler Kornzeile; Transylvania, în clădirea Poştei; Café Promenade“

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: