Record mondial pentru Braşov, Capitală culturală europeană

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 25.09.2015

• Pianistul AkCaroll promite să ducă Braşovul în Cartea Recordurilor cu un megashow de 111 ore, în care va cînta la 11 clape
• Deşi locuieşte în Craiova, el vrea ca Braşovul s-o ia înaintea oltenilor în cursa pentru titlul de capitală culturală europeană în 2021
Un pianist din Craiova a trecut prin Braşov, s-a îndrăgostit de oraş şi şi-a pus în gînd să facă ceva unic, să i se ducă vestea în lume vechiului burg. Proiectul lui AkCaroll este unul de Cartea Recordurilor şi, dacă va fi realizat, va propulsa Braşovul spre titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Vrea să facă imposibilul: să cînte la 11 piane, timp de 111 ore. Maratonul muzical va putea fi urmărit de toţi braşovenii şi va fi un show cu totul special, fiindcă alături de pianistul craiovean vor urca pe scenă şi mari artişti români şi din străinătate. Toate bune şi frumoase, numai că proiectul are nevoie şi de susţinere. Aflat în căutare de sponsori, AkCaroll speră că visul i se va împlini la Braşov, rivalul Craiovei în competiţia culturală. Presa străină a consemnat deja proiectul care i-a cam lăsat cu gura căscată pe muzicieni. Dar cine este pianistul care vrea ca numele Braşovului să răsune în toată Europa?

Inventatorul manelelor simfonice

„Sînt român din Craiova şi voi cînta simultan la 11 clape continuu timp de 111 ore, în mai toate stilurile muzicale. Sper ca România să sprijine şi să ajute această performanţă unică în lume. Show-ul se numeşte «Conflict final» şi este ultima mea strigare în muzică!“, anunţă AkCaroll pe contul lui de Facebook. Cine este acest muzician şi despre ce vorbeşte? Adrian Carol Chisăr, sau AkCaroll după cum îi e numele de scenă, este un artist nonconformist, talentat şi plin de imaginaţie. De cînd a urcat prima oară pe scenă şi pînă în zilele noastre, a căutat să fie cel mai bun, dar şi cel mai original. Nici nu se poate spune care este stilul lui muzical, abordează orice gen, de la simfonică, la muzică irlandeză, celtică sau populară românească, pînă la heavy metal, gothic, pop şi rock progresiv. Cea mai neobişnuită ispravă muzicală a artistului a fost să împace manelele cu muzica simfonică. Spre surprinderea tuturor, ceea ce a ieşit place şi fanilor de manele şi celor de muzică clasică. Într-un cuvînt, ideile lui AkCaroll atrag atenţia. Întregul show este unul de pomină, pianistul intră în priză, transmiţînd publicului un chef nebun de petrecere. Unii spun că e Andre Rieu de România, alţii că e un fel de Jean Michelle-Jarre, alţii nu ştiu cu cine să-l asemuiască fiindcă e un fenomen unic. Cert e că, dacă ne luăm numai după ce scrie în CV-ul lui, AkCaroll e un artist de top.

N-a vrut să se tundă şi a păţit-o

AkCaroll s-a născut în Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, într-o familie unde se asculta la greu AC/DC. A copilărit cu casete cu Queen, Jethro Tull, Led Zepelin, Iron Maiden, Judas Priest, trupe pe care le asculta ori tatăl lui, ori fratele mai mare. La şase ani a intrat la Liceul de Artă din Craiova, la secţia pian. Deşi vedea muzică de nota 10, nu a fost un elev model, astfel că, a fost transferat disciplinar la Liceul „Fraţii Buzeşti“ pe motiv că nu a vrut să se tundă. Era încă elev cînd a plecat cu părinţii la Strasbourg, unde a urmat şcoala de muzică Saint Thomas. A cunoscut un om de radio care l-a chemat în spectacole. Astfel, la numai 12 ani, a cîştigat primul lui premiu: cel mai bun showman, la Grand Prix Festival Strasbourg 1990. Peste doi ani, s-au întors în România. AkCaroll s-a trezit că diploma din Franţa nu e recunoscută, aşa că a repetat ultimul an, la Liceul de Artă, secţia percuţie. A rămas corijent la istoria muzicii şi a stîrnit din nou profesorii refuzînd să se tundă. Pînă la urmă, a renunţat de tot la şcoala muzicală şi s-a apucat să studieze clapa pe instrumentul primit de la o mătuşă. În 1993, a intrat în trupa Valhala cu care, un an mai tîrziu, a fost desemnat cel mai bun clăpar la Festivalul Rock de la Rîmnicu Vîlcea. A mai trecut şi prin trupele Agat şi Obscurum Noctis pînă cînd, în 1998, a fost chemat să facă prima înregistrare, cu formaţia Avatar.

Pe scenă, cu femeia de serviciu

În 2001, AkCaroll s-a gîndit că ar fi mai bine să se întoarcă la Strasbourg. L-a luat şi pe fratele lui, Răzvan Franko Nicolae, însă s-au oprit în Austria. Aici a dat ghinionul peste ei, au fost trimişi sub escortă la Budapesta. Bună ocazie să vadă concertele Manower şi Sting. Cîteva zile mai tîrziu, a cunoscut un compozitor care l-a sfătuit să participe la un festival de muzică de film. Pe care l-a şi cîştigat. Cu premiul de 100.000 de forinţi (cam 5.000 de dolari), a pornit din nou spre Strasbourg, de data aceasta prin Cehoslovacia, ascuns în podul trenului. La Praga, a cîntat o săptămînă într-un club şi a mai făcut nişte bani, dar pe drumul pînă în Germania, iar i s-a înfundat. A fost extrădat în România, cu interdicţie pe cinci ani pentru Germania, Austria, Cehoslovacia. S-a întors acasă fără paşaport, diplomă, caseta demo şi bani, pe care le pierduse în tren. În 2002, a cîntat cu trupa Acustic, apoi cu Fapt Divers, cu un sirian şi chiar cu femeia de serviciu de la clubul unde repeta. Cu această ocazie, a început să facă prelucrări simfonice şi din muzica populară românească. Astfel, a înregistrat albumul Pink Pong. Peste un an, a reorchestrat un album al manelistului Nicolae Guţă. L-a numit „Oriental Unpluged“ şi l-a înregistrat la Uniunea Compozitorilor sub numele de Art Manele, adjudecîndu-şi astfel titlul de inventator al neobişnuitului stil. Cu trupa Radical din Opt, a scos albumul Sensual Tears. Apoi s-a gîndit să-şi cînte singur compoziţiile pentru pian şi clapă, într-un concert pe scena Filarmonicii Oltenia din Craiova.

Muzică de film experimental

AkCaroll s-a apucat de modelarea manelelor şi astfel, „Of, viaţa mea“ şi „Zilele mele“ au ajuns să nu mai sune deloc a manele, ci a rock simfonic. Era să colaboreze cu Carmen Şerban, dar Leo de la Strehaia n-a agreat noul stil de manele. Rămînînd în Bucureşti, pianistul a făcut turul cluburilor pînă cînd a primit vestea că tatăl său a murit. Prăbuşit sufleteşte, a găsit puterea de a susţine un concert în 2005, în memoria tatălui lui. Apoi a acceptat colaborări în Paris, Milano, împreună cu Ramy, o solistă vocală de excepţie. În timpul unui show, AkCaroll a trecut printr-un moment de panică: brusc, n-a mai văzut nimic. Vreme de o lună a făcut un tratament special la Frankfurt, şi-a recăpătat vederea, dar acum trebuie să poarte nişte ochelari speciali. A revenit pe scenă cu muzică medievală, ambientală gotică, rock progresivă şi house, interpretată cu diverse trupe şi solişti. A semnat un contract cu o casă de producţie cinematografică din Frankfurt, unde a înregistrat muzică pentru coloana sonoră a filmului experimental „The Colour“. S-a întors în România şi, după un an, a plecat din ţară. La Amsterdam a cîntat într-o reţea de hoteluri, night cluburi şi a făcut spoturi publicitare. În 2007 a avut un concert jazz rock numit Caroll Live in Portugal. Tot în această ţară, a imprimat şi albumul „Perfect Place“.

Simfonie cu Salam

A vrut să ajungă în New York, dar a aterizat în Londra. Aici şi-a luat impresar şi a început negocierile cu Casa de Producţie Virgin. După mai multe concerte la Dublin şi Paris, a ajuns în Elveţia. O prietenă româncă l-a ajutat să-şi găsească un job la Zürich. Şi nu orice job, ci cel de manager artistic la un club. Apoi a fost chemat într-un turneu de o lună de zile cu albumul „Perfect Place“. Şi-a încheiat prezentarea albumului acasă, în Craiova. A urmat un album de colinde în decembrie 2008. Fiindcă rămăsese şi fără bani, şi fără instrument, AkCaroll şi-a închiriat apartamentul şi şi-a amanetat bijuteriile. După mai multe peripeţii financiare, şi-a cumpărat două clape şi s-a apucat de un nou album. A cîntat o lună în Atena, apoi în Budapesta. Întors la Bucureşti, artistul a început să lucreze cu Florin Salam, cu care a pregătit două piese pentru Eurovision, în registru simfonic şi pop-simfonic. Chiar dacă Salam nu s-a calificat, melodiile lui AkCaroll l-au ajutat pe Salam să obţină un contract pentru o serie de spectacole alături de Bregovic, Gipsy Kings şi Eric Clapton. Astfel, previziunile lui s-au adeverit, Salam chiar era un mare artist. AkCaroll a mai colaborat şi cu Adrian Minune, cu o prelucrare instrumentală după „Trandafirul de la tine“.

111 ore cu cafea, supă şi pian

Totul mergea bine, pînă cînd a trebuit să plece din nou din ţară. În Amsterdam, a primit 25.000 de euro din concerte, bani pe care i-a cheltuit pe clape, scule şi un studio profesional de înregistrări. Întors în Bucureşti, şi-a pus în gînd să intre în Cartea Recordurilor cu un show în care a cîntat la clape timp de 24 de ore continuu, fără a repeta nicio temă muzicală, trecînd prin toate stilurile, muzică irlandeză, house, trance, industrial, pop, rock, progresive, scena fiind deschisă pentru absolut toţi soliştii şi instrumentiştii profesionişti din România. Întîmplarea a avut loc pe 28 noiembrie 2011. Presa a scris pe larg despre eveniment, dar fiindcă organizarea n-a fost prea bună, recordul nu a fost omologat. Anul acesta, AkCaroll a fost prin Braşov, cu un contract muzical. Publicul braşovean i s-a părut foarte receptiv şi plin de viaţă, astfel că şi-a propus să reia maratonul muzical, de data aceasta de zece ori mai lung. În cele „111 ore nu de cîntat, ci de show total, muzică şi lumină“, va cînta la 111 clape, pe două rînduri. „La 24 de ore o să fac o pauză de 2-3 minute, ca să îmi schimb hainele, în rest nu îmi trebuie nimic“, spune el, convins că o să reziste, fără antrenamente sau condiţii speciale, doar cu cafea, energizante şi supă. Eventual, o să se mai descalţe din cînd în cînd. Iar ca să se dezmorţească, o să mai cînte şi din picioare. „Dumnezeu mă inspiră, îmi dă forţă, e mereu lîngă mine“, spune artistul.

Visează la un concert în Biserica Neagră

Pentru show-ul la care sînt invitaţi toţi braşovenii, dar şi cei de la Guiness Book, mai are nevoie şi de un scaun special, de fapt, un fotoliu foarte comod, pe care îl are deja. Nu poate performa în aer liber, „diferenţele de temperatură m-ar ucide“, deci totul trebuie să se petreacă într-o sală de spectacole. Vizitînd Braşovul, a pus ochii pe Biserica Neagră. I-a plăcut foarte mult impozanta construcţie şi speră că, într-o bună zi, va susţine aici un concert instrumental. Cît despre cei cu care ar vrea să cînte pentru recordul plănuit pentru Braşov, scena e deschisă pentru toţi artiştii români sau străini. Dar, dacă ar fi să aleagă, AkCaroll i-ar prefera pe Ian Anderson de la Jethro Tull, pe Brian Johnson de la AC/DC, pe Tina Turner, Rihanna şi Marilyn Manson. „Şi DJ Project, şi Felicia Filip, de ce nu?“ Cu unii ar improviza fără probleme, cu alţii, însă, spune că ar trebui să repete înainte de show, fiindcă pianistul pretinde ca muzica să sune cum ştie el. Depinde de vedetă. Cu Salam, Minune şi Loredana Groza nu mai e cazul de repetiţii, se cunosc şi cîntările le ies din prima. Cert e că pentru stabilirea recordului, îl va ajuta Joniece Jamison, o mare solistă pe care a cunoscut-o la Paris şi care a colaborat cu Eurythmics, Eric Clapton, Santana, Elton Jhon. Proiectul e măreţ, recordmen avem, megaspectacolul se anunţă unul cu totul deosebit, însă nu s-a găsit încă un organizator. AkCaroll speră că braşovenii îşi doresc să-l susţină şi îi vor face o ofertă. Mai ales că maratonul muzical va conta în competiţia pentru capitala culturii europene din 2021. Nu de alta, dar n-ar vrea să cîştige Craiova (Sursa foto: https://www.facebook.com/AkCarollOfficial?fref=ts).

AkCaroll, un artist nebun

- Are 38 de ani şi e în zodia taur
- Nu e căsătorit şi nu are prietenă
- Îi plac fetele frumoase şi care preferă să mănînce la restaurant în loc să gătească acasă
- Adoră pisicile pentru că sînt „onorabile, deştepte şi perfide“
- Ţine cu Universitatea Craiova, „cea de pe vremuri, nu cu cea de azi, creaţia Olguţăi Vasilescu“
- E un mare cinefil, cel mai mult îi plac filmele cu Robert de Niro, Dem Rădulescu, Gheorghe Dinică şi Toma Caragiu
- E foarte credincios şi are o poză cu părintele Arsenie Boca
- Una dintre cele mai mari calităţi ale lui este, după talent, loialitatea.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: