La mulţi ani, municipiul Braşov!

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Foto: Bogdan Bălaş

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 13.02.2015

• De-a lungul secolelor, Braşovul a fost pe rînd un important centru comercial, meşteşugăresc, industrial şi turistic, cu statut de cătun, cetate, tîrg, district, oraş, comună urbană sau municipiu

Pe 16 februarie 1968, Braşovul a devenit municipiu. Printr-o lege a regimului comunist, acestui mare oraş românesc i s-a acordat astfel un rang superior şi recunoaştere deosebită în cadrul economiei naţionale. Braşovul s-a dezvoltat continuu, iar în prezent este zonă metropolitană. De-a lungul timpului, a fost cetate, tîrg, comună urbană, oraş, toate aceste denumiri administrative subliniind importanţa localităţii în cadrul regiunii, a voievodatului, a principatului, a imperiului, regatului, republicii. Monitorul Expres vă prezintă istoria rangurilor administrative şi a denumirilor pe care le-a purtat Braşovul în cele opt secole de existenţă, chiar dacă în acest an împlineşte doar 47 de ani de cînd e municipiu.

Cetate regală şi cătun

Despre primele aşezări de pe teritoriul de azi al Braşovului se ştie că aparţineau unor mari culturi neolitice (Noua, Tei, Schnekenberg). Mai tîrziu, au apărut cetăţi dacice în zona Pietrele lui Solomon, pe dealul Şprenghi, dealul Melcilor, Valea Cetăţii, Bunloc. Cea de la Pietrele lui Solomon (secolul II î.Hr.) avea ziduri groase de 6 metri şi era loc de refugiu pentru localnici, în caz de atac. Cetatea făcea parte din regatul lui Oroles, predecesorul lui Burebista. Unele cetăţi au fost distruse de romani, altele au dăinuit pînă în Evul Mediu, cînd cavalerii templieri şi apoi saşii şi-au aşezat cetăţile peste ruinele lor. Multe au fost deteriorate sau distruse de comunişti, în cadrul programului de sistematizare. Braşovul din epoca romană nu avea statut de municipiu, aşa cum erau Napoca sau Drobeta. Însă a continuat să fie locuit şi să se dezvolte, comunităţi importante fiind grupate mai ales în zonele Bartolomeu şi Şchei. Înainte de constituirea vechiului burg, în zona Şcheiului exista localitatea „Cutun“ sau „Cotun“, ai cărei locuitori erau apărătorii cetăţii de pe Tîmpa, Brassovia. Această aşezare (cătun) a continuat să existe şi după înfiinţarea cetăţii Braşov, dar după înălţarea zidurilor şi a bastioanelor (1455), a rămas în afara incintei.

Districtus Barcensis sive Coronensis

Tradiţia şi cronicile calendarelor braşovene consideră 1203 anul în care s-a început zidirea Braşovului, ca vatră a actualului oraş. În 1211, printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni au ajuns în Ţara Bîrsei. Ei au întărit cetatea Braşovia de pe Tîmpa şi au construit cel mai vechi edificiu din oraş, Biserica Sf. Bartolomeu (1260). În vremea de dinaintea cavalerilor teutoni, românii erau reuniţi în aşa numitele Universitas valachorum, tolerate parţial de autorităţile statului maghiar şi care au dispărut odată cu stingerea dinastiei regale arpadiene (1301). Braşovul era district, aparţinea comitatului Alba şi se numea Barcensis sive Coronensis. Cea mai veche referinţă despre Braşov datează din 1234, cînd abatele Fredericus cunoaşte „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona“. Acesta este şi anul pe care-l considerăm întemeietor al Braşovului. De fapt, cetatea a pornit de la o aşezare rurală care, favorizată de poziţia geografică, a cunoscut o puternică dezvoltare comercială, devenind repede oraş feudal, încă dinaintea năvălirii mongole din 1241. Ca dovadă că Braşovul era o localitate urbană cu economie puternică este şi faptul că, după invazia mongolă, s-a redresat rapid, în timp ce restul cetăţilor au rămas pustii multă vreme.

Cel mai mare oraş ardelean din secolul XVI

În Evul Mediu, principala formă de habitat din spaţiul românesc era satul, format din circa 50 de gospodării. Casele erau de chirpici, la Braşov erau din lemn. În această perioadă, însă, Braşovul avea statut de tîrg, dar cu organizare politico-administrativă. Cu alte cuvinte, era oraş, statut pe care puţine localităţi îl aveau. În secolul XIV, era un recunoscut centru meşteşugăresc (la sfîrşitul secolului XVI, aici se practicau circa 60 meşteşuguri). Străzile şi bastioanele purtau denumirea breslelor. Braşovenii erau nu doar meşteşugari şi negustori, ci şi profesori, medici, jurişti, scribi (dieci), călugări, birocraţi şi plebea (populaţia săracă) alcătuită din calfe şi ucenici. Urbea era condusă de un jude. Sfatul orăşenesc era ales anual şi cuprindea 12 membri: juraţi, consuli sau burgeri (de unde şi numele de pîrgari, venit prin filieră săsească). Locuitorii braşovului erau numiţi „cetăţeni“, adică locuitori ai cetăţii, care se bucurau de anumite drepturi. Începînd cu 1486, districtul Braşov a fost inclus în Universitatea Naţiunii Saşilor. A fost oraş crăiesc, cea mai mare aglomeraţie urbană ardeleană din secolul XVI, cu 10.000 de locuitori. Abia peste un secol, Clujul va avea 8.500 locuitori. În epoca Mariei Tereza, Braşovul se bucura de o largă autonomie internă, conducerea fiind deţinută de un număr restrîns de cetăţeni saşi înstăriţi. În secolul XVIII, pe teritoriul principatului Transilvaniei se găseau doar nouă localităţi cu statute orăşeneşti, printre ele şi Braşovul.

„Cel mai bogat oraş din Transilvania“

Secolul XIX a însemnat o perioadă înfloritoare pentru oraşul Braşov, aflat la confluenţa lumii occidentale cu cea orientală. Geograful maghiar Hunfalvy János descria astfel atmosfera din acest centru impozant al Transilvaniei: „Case frumoase cu pînă la două nivele cu acoperişuri înalte şi străzi curate, bine pavate, caracterizează Cetatea. Braşovul este cel mai mare, cel mai populat şi probabil cel mai bogat oraş din Transilvania. Un adevărat oraş al oamenilor activi, impozant, senin şi zgomotos. Pe străzile sale se desfăşoară o viaţă activă. Saşi şi germani în port franţuzesc, secui şi maghiari în pantalonii lor strîmţi şi haine împodobite cu şireturi, turci şi greci în portul lor pitoresc colorat, armeni în blănuri, boieri valahi în găteală turcească, evrei cu caftan şi haină lungă, ciobani valahi cu căciulile înalte şi cămăşile lor negre, ţigani murdari cu părul fluturînd sălbatic, ochi strălucitori se îmbulzesc pestriţ peste tot“. Din punct de vedere economic, profesorul Hunfalvy spune că Braşovul are o industrie „bine dezvoltată“, aici producîndu-se „mai ales multe postavuri şi covoare mari“. Acest veac a dat crema intelectualităţii braşovene, prin familii precum cea a Mureşenilor, Bariţ, Puşcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc şi liceul Honterus. Conform recensămîntului din 1850, populaţia Braşovului era de 21.782 de locuitori.

Zece ani de oraş Stalin

Braşovul a continuat să fie un oraş important şi al României Interbelice. Localităţile cu statut urban erau de două feluri: municipii şi comune urbane (echivalentul rangului de oraş de azi). Pînă la reforma administrativă din 1925, Braşovul a fost comună urbană, una dintre cele 180 ale Regatului. Dar avea rang de municipiu, cu o populaţie de peste 59.232 locuitori (1930). Existau 71 de judeţe. Odată cu Legea Administrativă din 1938, România a fost reîmpărţită în 10 ţinuturi, plus capitala, conduse de rezidenţi regali. Braşovul făcea parte din Ţinutul Mureşului. După mai multe reîmpărţiri administrative, în 1950 s-a aplicat sistemul sovietic, în regiuni cu raioane. Ruşii au denumit 14 oraşe din toată Europa după numele lui Lenin, printre care şi Braşovul. Se spune că a fost propus iniţial Sibiul, dar comuniştii au considerat că nu sună bine „Salam de Stalin“. Ca să nu se creadă că ruşii au impus acest lucru, s-a fabricat un document prin care muncitorii din Braşov cereau ca oraşul să poarte denumirea de Stalin. Pe 19 august 1950, cererea apărea în ziarul „Drum nou“, pe 22 august 1950 s-a emis decretul de schimbare al numelui. Pe muntele Tîmpa a fost scris din brazi numele lui Stalin. Treptat, scrisul s-a „şters“, prin amestecul natural al speciilor. După zece ani, în 24 decembrie 1960, Braşovul şi-a recăpătat denumirea originală.

În sfîrşit, municipiu

În 1956 şi 1968 au fost aduse două valuri de muncitori moldoveni în noile uzine, iar populaţia oraşului a crescut de aproape patru ori. Începînd cu 1950, au apărut primele cartiere de blocuri, Steagul Roşu, Tractorul, Rulmentul şi Triaj, avînd ca nuclee uzinele cu acelaşi nume. A fost un deceniu măreţ al industriei locale, dar următorul avea să aducă apogeul înfăptuirilor socialiste. Braşovul dădea 65% din producţia naţională de maşini (autocamioane şi tractoare). Anul 1968 este important în istoria Braşovului. Atunci s-a înfiinţat „Casa Mureşenilor“, fabrica de avioane a fost redeschisă sub numele ICA Braşov, a debutat festivalul „Cerbul de Aur“, iar Ceauşescu a uimit mapamondul opunîndu-se invaziei sovietice în Praga. Tot atunci, Braşovului i s-a acordat statutul de municipiu, prin Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. Aceasta după ce „pe baza orientărilor şi indicaţiilor conducerii partidului, Comisia judeţeană de partid şi de stat, alcătuită cu acest prilej, a stabilit dimensiunile optime ale municipiului Braşov, cuprinzînd şi comuna suburbană Ghimbav“.

„Cel mai mare oraş al R.S.R.“

Populaţia Braşovului ajunsese în 1972 la 192.205 locuitori, avînd în acel an de graţie cea mai mare natalitate a tuturor timpurilor: 24,9 născuţi vii la mia de locuitori. În 1981, municipiul Braşov avea 314.645 locuitori şi era considerat, „prin dimensiunea şi funcţiile urbane pe care le cumulează, cel mai mare oraş al ţării după municipiul Bucureşti“. Aşa a intrat şi în regimul post-comunist, ca municipiu de rang 0. Prin legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, s-a decis că „unităţile administrativ-teritoriale de bază se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înfiinţării de zone metropolitane aferente spaţiului urban“. Astfel, în 2005, a apărut Zona metropolitană Braşov, care cuprinde municipiul Braşov (253.200 locuitori) şi 16 localităţi (Codlea, Săcele, Ghimbav, Predeal, Rîşnov, Zărneşti, Cristian, Sînpetru, Hălchiu, Tărlungeni, Prejmer, Hărman, Bod, Crizbav, Vulcan, Feldioara), are 406.611 locuitori şi o suprafaţă de 1.700 kmp. În Regiunea Centru, municipiul Braşov este cel mai competitiv ca PIB/locuitor şi ca productivitate a muncii.

Premiere braşovene

1495: Ia fiinţă cea mai veche şcoală românească din Transilvania, pe lîngă Biserica Sf. Nicolae din Şchei.
1521: Scrisoarea lui Neacşu din Cîmpulung către judele Braşovului, prima scriere în limba română.
1539: Prima moară de hîrtie din Transilvania şi din
sud-estul Europei.
1543: Umanistul sas Honterus pune bazele primei biblioteci gimnaziale publice din Transilvania.
1559: Coresi a tipărit prima carte scrisă în limba română, „Întrebare creştinească“.
1681: Se tipăreşte prima lucrare de matematică, Compendium Arithmeticae Vulgaris, de Georg Muler.
1757: Dimitrie Eustatievici a tipărit prima gramatică românească.
1838: Apare „Gazeta de Transilvania“, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania.
1848: Andrei Mureşanu compune poezia „Un Răsunet“, cunoscută drept „Deşteaptă-te, române!“, care a devenit imnul de stat al României, în 1990.
1848: E pusă în circulaţie prima cursă de diligenţă rapidă românească, între Braşov şi Bucureşti.
1854: Se construieşte linia de telegraf Braşov-Bucureşti, una dintre primele din ţară.
1900: Chimistul şi inventatorul Nicolae Teclu a brevetat arzătorul care îi poartă numele.
1907: În Poiana Braşov s-a construit prima cabană turistică din România.
1909: În Poiana Braşov a avut loc primul concurs de schi din România.
1926: Începe fabricarea primelor avioane din ţara noastră la IAR Braşov.
1931: Inginerul Elie Carafoli construieşte primul avion monoplan cu aripă joasă, iar împreună cu Ion Stroiescu, prima suflerie aerodinamică din România.
1935: Aviatorul Alexandru Popană zboară la altitudinea de 11.631 metri, stabilind primul record aviatic mondial.
1937: Uzinele IAR Braşov fabrică primul motor românesc pentru avioane.
1947: Se realizează primul tractor românesc IAR 22, la Uzinele Tractorul.
1948: Se înfiinţează Institutul de Silvicultură şi Industria Lemnului din Braşov, singurul din România.
1949: Se fabrică primele prefabricate din România, la Trustul numărul 5 de Construcţii Braşov.
1951: În Poiana Braşov, a avut loc prima olimpiadă din România: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă.
1953: Se construieşte la Braşov avionul IAR 814, primul bimotor românesc, cu care s-a obţinut un record internaţional.
1954: Uzinele Steagu Roşu fabrică primele camioane româneşti (SR 101).
1969: Se inaugurează linia de cale ferată electrificată Bucureşti-Braşov, prima din România.

De unde vine numele Braşov?

• În documentele medievale, Braşovul apare sub mai multe denumiri: Corona (în scrierile lui Nicolae Olahus din 1536), Barassu, Brasu, Braso, Brasco, Braşov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336), Stepahopolis, Brassovia, Brassoviensis, Kruhnen, Krunen, Barscho, Braschou, Praetoria Augusta, Stephanopolis, Stephanopolitanus, Cornopolis (perioada fanariotă), Perava (ocupaţia otomană). Cert este că, începînd cu 1364, Braşovul a devenit un nod comercial de primă mărime, după ce a primit privilegiul pentru tîrg anual. Braşov este un cuvînt româno-slav. Slavonul baras înseamnă „cetate“ sau „adevăr“. Dar e şi cuvînt românesc, foarte răspîndit în Ţara Românească, Moldova şi Banat: rîul Braşovana din judeţul Neamţ, satul Braşoveniţa din Vaslui, Izvorul Braşovului şi Poiana Braşovului din Buzău, localitatea Braşoviţa din Ialomiţa şi numele Braşov al unor oameni din Timiş. Unii cercetători derivă numele de la cetatea Braşovia de pe Tîmpa. Într-un document din 1360, cronicarul şcheian Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia“, apă identificată cu pîrîul Graft. Fiindcă acesta venea din Şchei tulbure şi învolburat, i se mai zicea, în ungureşte, Bara-su (apă tulbure). Provenienţa termenului Braşov este o continuă controversă care provoacă etimologii şi istoricii.

Braşov: portret de municipiu

- Poziţie geografică: Braşovul se află în centrul ţării, în Depresiunea Braşovului.
- Suprafaţă: 267.32 kmp.
- Altitudine medie: 625 m. Înglobînd şi vîrful Postăvarul, Braşovul este oraşul aflat la cea mai mare altitudine din România. Poiana Braşov, staţiune climaterică de sporturi de iarnă de renume internaţional, este situată la altitudinea de 950-1.050 m.
- Floră şi faună: urşi, lupi, vulpi. Muntele Tîmpa este declarat rezervaţie naturală (203,4 ha). Braşov este singurul oraş din lume care include în teritoriul său administrativ o rezervaţie naturală, muntele Tîmpa, şi un vîrf muntos, Postăvarul.
- Climă şi precipitaţii: vara durează aproximativ 50 de zile, iarna 90 de zile. Temperaturi medii de vară: 22-27 grade C, temperaturi de iarnă între
-18 şi -2 grade C. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
- Populaţie: 227.961 locuitori (Recensămîntul din 2011). Structura etnică: români (91,3%), maghiari (7,1%), saşi: (0,5%), ţigani (0,4%), alte naţionalităţi (0,7%).
- Instituţii de cultură: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu“, Opera Braşov, Filarmonica „Gheorghe Dima“, Teatrul de păpuşi „Arlechino“, Centrul Cultural „Reduta“.
- Învăţămînt: 28 de şcoli generale, 8 colegii naţionale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri şcolare, o universitate de stat cu 16 facultăţi şi 4 colegii, o academie a forţelor aeriene, 6 universităţi private.
- Transporturi: Braşovul are peste 550 de străzi. Există 47 linii de troleibuz şi autobuz, teleferic, două telecabine, o telegondolă, 6 teleschiuri, cinci gări pentru transportul pe calea ferată şi trei autogări cu microbuze şi autobuze. Aeroportul Internaţional Braşov este în prezent în construcţie, în Ghimbav. În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucureşti-Braşov-Cluj-Napoca-Oradea-Budapesta.
- Oraşe înfrăţite: Tampere (Finlanda), Tours (Franţa), Musashino (Japonia), Gyõr (Ungaria), Rishon LeZion şi Netanya (Israel), Holstebro (Danemarca), Minsk (Belarus), Trikala (Grecia), Leeds (Marea Britanie), Nürnberg (Germania).
- Manifestări cu tradiţie: Defilarea Junilor Braşoveni, în prima duminică de după Paşti, Zilele Braşovului, Festivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc, Festivalul de Jazz şi Blues, Festivalul Muzicii de Cameră, Festivalul Teatrului Contemporan, Oktoberfest, concertele de orgă la Biserica Neagră, Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur“, cu ediţii în 1968-1972, 1992-1997, 2001-2005 şi 2009.
- Turism: Anual, prin municipiul Braşov trec circa un milion de turişti. Obiective turistice: Muzeul de Istorie Braşov, Casa Mureşenilor, Muzeul Primei Şcoli Româneşti, Muzeul Fortificaţiilor din Ţara Bîrsei, Muzeul-restaurant Cetăţuia, Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb şi Bastionul Graft, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Civilizaţiei Urbane Braşov, primul de acest gen din ţară, Biserica Neagră, Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Sf. Martin, Biserica Sf. Gheorghe, Sinagoga, Bastionul Ţesătorilor, Poarta Ecaterinei, Poarta Şchei, Troiţele din Şchei, Aleea După Ziduri, Piaţa Sfatului, Strada Republicii, Promenada de sub Tîmpa, Belvedere, Casa Negustorilor din Braşov, Strada Sforii, Parcul Nicolae Titulescu, Grădina Zoologică din Noua, Poiana Braşov, Tîmpa, Pietrele lui Solomon.
- Personalităţi: fotograful Brassai, umanistul Johannes Honterus, cantautorul Alexandru Andrieş, publicistul George Bariţ, compozitorul renascentist Valentin Bakfark, disidenta comunistă Doina Cornea, tipograful Diaconul Coresi, compozitorul George Dima, poetul Ştefan Octavian Iosif, pictorul Hans Mattis-Teutsch, fotbalistul Marius Lăcătuş, muzicianul Peter Maffay, profesorul Ioan Meşotă, gazetarul Andrei Mureşanu, şahistul Dieter Nisipeanu, cosmonautul Dumitru Prunariu, scriitorul Sextil Puşcariu, Miss Germania 2009 Doris Schmidts, filosoful Alexandru Surdu, chimistul Nicolae Teclu, tenismenul şi omul de afaceri Ion Ţiriac.
- Sport: fotbal (FC Braşov), handbal feminin (Corona Braşov), hochei (Corona Braşov), baschet feminin (Olimpia CSU Braşov), scrimă (Dinamo Braşov). În februarie 2013, Braşovul a găzduit Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European. În fiecare an se organizează Crosul 15 Noiembrie, „Braşov Challenge Cup“ la tenis şi Raliul Braşovului.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: