Superstiţii de Anul Nou

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex, 30.12.2014

•Pentru a ocoli necazurile, e bine să ţinem seama de superstiţiile rămase din bătrîni
• Forţa tradiţiei este atît de mare încît chiar şi cei care de regulă rîd de ,,prostiile băbeşti“ nu prea se încumetă să nu ţină cont de ele

Întotdeauna şi oriunde în lume ne-am afla, aşteptăm Noul An cu speranţa de mai bine. Tot din dorinţa de mai bine, de-a lungul vremii, tradiţia religioasă s-a împletit cu superstiţiile, reguli respectate în egală măsură, mai ales la sate. De la Craciun şi pînă la Bobotează, în 6 decembrie, cînd se încheie perioada sărbătorilor de iarnă, tradiţiile se ţin cu sfinţenie. Toată lumea ştie, sau vrea să creadă, că de felul în care păşeşti în Anul Nou depinde cum îţi merge pe parcursul acestuia. Pentru a ocoli necazurile, bătrînii s-au înconjurat de tot felul de superstiţii pe care le-au transmis cu grijă urmaşilor. De aceea, an de an, mai mult sau mai puţin conştienţi, repetăm ritualurile moştenite din generaţie în generaţie, chiar dacă unele s-au mai modificat, altele s-au adaptat timpurilor moderne iar semnificaţiile ne mai scapă. Forţa tradiţiei este atît de mare încît chiar şi cei care de regulă rîd de regulile băbeşti nu prea se încumetă să nu ţină cont de ele.

„Îngropatul Anului“

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit la români „Îngropatul Anului“, denumirea de Revelion aparţinînd timpurilor moderne. Timpul este „oprit“ după 365 de zile şi întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la capăt în ziua de Anul Nou. Sfinţii sînt aranjaţi în calendar în ordinea vîrstelor. Cei de la începutul anului sînt tineri (Sfîntul Vasile, Dragobete, Sîngiorz), la mijlocul anului sînt maturi (Sfîntul Ilie, Sfînta Maria), iar ultimii sărbătoriţi sînt, fără excepţie, bătrîni (Moş Nicolae, Moş Ajun, Moş Crăciun). Există, însă, şi excepţii: Moş Alexă şi Baba Dochia (1 şi 17 martie), celebraţi primăvara.

Ceapa şi meteorologia

Pe vremuri, în seara dinaintea Sfîntului Vasile se înşirau 12 foi de ceapă, pe care se presăra sare. Apoi se boteza fiecare foaie cu numele unei luni. Cea în care se aduna mai multă apă desemna luna cea mai ploioasă a anului următor. Unde sarea rămînea uscată, era semn de secetă mare. Un alt obicei prin care se stabilea rodnicia anului ce urma cerea să se spargă cărbunele dintr-un singur lemn (fag sau stejar) în bucăţi, fiecare dintre acestea primind numele unei cereale: grîu, orz, porumb, ovăz, secară. Se puneau bucăţile de cărbune în vatra încinsă, iar bucata care se făcea pînă dimineaţa scrum anunţa un an bun pentru recolta respectivă. Cărbunele ce rămînea neatins atenţiona asupra unui an slab. Se spune, de asemenea, că luna plină de Sfîntul Vasile prevesteşte un an bun, roditor.

De Sfîntul Vasile se ghiceşte ursita

În prima zi a Anului Nou, ziua Sfîntului Vasile, se cîntă colinde specifice şi se împart daruri, mai mult simbolice. Se spune că, în ziua de Sfîntul Vasile cerul este deschis, rugăciunile sînt mai eficiente, dar şi că magia are mai mulţi sorţi de izbîndă. Din aceste motive, în această zi li se prezice fetelor viitorul. În vechime se foloseau mai multe tehnici de ghicit, cele mai cunoscute fiind cea cu ajutorul cărţilor şi cea cu oglinda. Pentru ca fata să-şi viseze ursitul, ea trebuia să-şi pună sub limbă, înainte de a se culca, puţin busuioc. La sate se coace şi acum pîine pentru toată familia, şi se „citesc“ evenimentele din anul abia început (prin felul în care se rupea pîinea, prin studierea norilor sau a felului în care bate vîntul) şi se încearcă deducerea soartei rudelor şi prietenilor.

Ţine un ban în mînă la miezul nopţii

Se spune că acel obiect pe care îl ţii în mînă de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mîna imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Dacă ţii bani în mînă, vei merge bine cu banii tot anul, dacă îţi ţii iubita de mînă, îţi va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ţii paharul în mînă, va fi un an vesel. De asemenea, o dorinţă pusă la miezul nopţii de Revelion se spune că are toate şansele să se împlinească.

Cum alungi ghinionul?

Cercetătorii care au studiat fenomenul superstiţiilor au ajuns la concluzia că foarte puţine din cele care circulă astăzi nu vin din vechime. Una din aceste superstiţii noi este credinţa că dacă facem mult zgomot la miezul nopţii reuşim să alungăm spiritele rele. În ultimii ani, clopoţeilor le-au sărit în ajutor mai zgomotoasele petarde şi focurile de artificii. Dar, mai sînt gesturi de care trebuie să ne ferim. Aduce ghinion, de pildă, dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă sau să întorci fila de calendar înainte ca luna să se încheie. Aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar. Primul om care vă trece pragul în prima zi din noul an va influenţa tot anul. E bine de ştiut că persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, iar persoanele brunete aduc noroc. Prima persoană care vă sună sau vă bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită. Dacă prima persoană care vă intră în casă e femeie, va fi un an prost. Nu trebuie să aruncaţi nimic din casă în prima zi de an nou, nici măcar gunoiul! E bine ca ceva sau cineva să vă intre în casă în prima zi din anul nou, nu să iasă. Nu spălaţi nimic pe 1 ianuarie şi mai ales nu plîngeţi în prima zi a noului an. E semn rău dacă strănuţi în noaptea de Anul Nou. Nu înjuraţi şi nu folosiţi cuvinte urîte în ajun de An Nou. Şi mai e bine de ştiut că acela care va dormi de Anul Nou va dormi tot anul.

Mîncaţi struguri, linte sau fasole

Se spune că, la sfîrşitul anului, este bine ca tot omul să aibă datoriile plătite, pentru ca în anul care vine să nu fie nevoit să scoată mulţi bani din buzunare. Se mai spune, de asemenea, că în prag de an nou casa trebuie sa fie curată, oricînd gata să primească oaspeţi. Nici rufele murdare nu este bine să fie lăsate pentru după Anul Nou. Spălîndu-le înainte de intrarea în noul an, te fereşti de sărăcie şi de mizerie. Pregătirea bucatelor pentru seara dintre ani este învăluită şi ea în umbra superstiţiilor. Astfel, pentru noaptea dintre ani nu se găteşte mîncare din carne de pasăre, deoarece aşa cum găina scormoneşte în pămînt şi-l împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei. De pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească peştele care, mîncat în această noapte ne va ajuta să ne descurcăm împotriva „curenţilor“. Boabele de fasole, de struguri şi de linte sînt un potenţial factor de abundenţă. Prima zi din noul an trebuie să vă găsească în curăţenie deplină, deci e bine ca înaintea anului nou să faceţi curăţenie şi în cele mai ascunse unghere. Şi încă ceva: lăsaţi uşa, geamul, sau dulapurile deschise în noaptea de Anul Nou. Iar dacă puteţi, îmbrăcaţi ceva nou pe 1 Ianuarie. Anul Nou va fi luminos şi bun dacă se lasă o lampă sau o lumînare aprinsă în casă pînă la ziuă.

Întoarcerea spiritelor

Prin multe obiceiuri şi credinţe de Anul Nou, după miezul nopţii se exprimă optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul. Cele mai importante obiceiuri sînt: sacrificiul ritual al porcului, prepararea alimentelor rituale din grîu (colaci, turte) şi din carne de porc (piftie, cîrnaţi), credinţa că se deschid mormintele şi spiritele se întorc printre cei vii, abundenţa ospeţelor şi petrecerilor, periniţa, strigătul peste sat, bilanţ nocturn, în auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau rău în anul care se încheie şi colindele cetelor de feciori. Nu pot lipsi de la sate stingerea şi aprinderea luminilor în noaptea de Revelion, credinţa deschiderii cerului, arderea comorilor şi vorbitul animalelor, încercarea norocului, aflarea ursitei, întocmirea calendarului şi împăcarea pricinilor.

Superstiţii la masa de Revelion

* Cînd la masă se varsă piper e semn de ceartă
*Dacă se varsă ceai e semn bun
* Cînd un băţ de chibrit pîrîie mai lung în mîna cuiva e semn că acela va lua bani
*Dacă la masă sînt puse din întîmplare mai multe tacîmuri decît numărul persoanelor e semn că vor veni musafiri pe neaşteptate
*Cel care mănîncă cu lăcomie sau ceva greţos, trebuie să bată din palme, ca să nu i se aplece
*Cînd la masă se varsă vinul din pahar e semn de veselie
*Se îmbată repede cel ce bea vin sau rachiu cu mîna stîngă
*Cel care mănîncă mult trage a sărăcie
*Cel care va mînca sau va bea ceva dat peste fereastră poate să turbeze
*Cînd se varsă cafea e semn că respectiva persoană va primi bani
*Cînd la masă se varsă rachiu e semn de ceartă

Caesar a fost cel care a stabilit că anul începe la 1 ianuarie

Pînă în anul 46 i.Hr., cînd Caius Iulius Caesar a făcut reforma calendarului, romanii sărbătoreau începerea anului primăvara, la 1 martie, atunci cînd, o dată cu renaşterea naturii, erau înlocuiţi consulii şi alţi demnitari. Dacă schimbarea consulilor era amînată, poporul se răzvrătea, aşa cum s-a întîmplat în anul 54 i.Hr., cînd a izbucnit răscoala lutisarilor motivată de faptul că această schimbare a întîrziat cu 10 luni. În anul 46 i.Hr., Caius Iulius Caesar a alcătuit un calendar solar de 365 zile, grupate în 12 luni. Pentru că îi rămîneau şase ore, pe care le considera necesare pentru a completa anul real, Caesar a hotărît să adauge la fiecare patru ani o zi în plus, făcînd astfel ca ziua de 24 februarie să se numere de două ori. Tot Caesar a stabilit ziua de 1 ianuarie ca fiind prima zi a anului. Deşi acest calendar roman reformat a început să fie folosit o dată cu trecerea timpului, în anumite părţi ale lumii, în special în Asia şi Africa, numeroase popoare îşi păstrează vechile tradiţii, sărbătorind venirea Anului Nou primăvara.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: