Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Icoana Maica Domnului Rugãtoare

Dimensiune font:

Autor: M. Ex., 05.09.2014

• Învăluite uneori în legendă, dar întotdeauna privite cu pietate, Icoanele Făcătoare de Minuni au dat speranţe şi au atras fără încetare paşii pelerinilor

Învăţătura despre Maica Domnului este la fel de veche ca şi creştinismul. Locul pe care-l ocupă Maica Domnului atît în dogmă şi în viaţa liturgică, cît şi în inimile credincioşilor este recunoscut de Biserică, în special prin marea varietate de icoane închinate ei. Icoana Maicii Domnului ocupă locul imediat următor după icoana Mîntuitorului Hristos La început, cînd creştini veneau să se roage în catacombe, nu ştiau să citească. De aceea istorisirile biblice li se înfăţişau prin picturi, ajutîndu-i, astfel, să înţeleagă tainele mîntuirii lumii. Cea mai veche dintre reprezentările Maicii Domnului cunoscute nouă se află în catacomba Sfînta Priscilla din Roma şi se crede că aparţine veacului al II-lea. Poate una din primele şi cele cele mai cunoscute dovezi că Maica lui Dumnezeu este ocrotitoarea celor dreptcredincioşi a fost în anul 626 d.Hr.. Atunci, locuitorii Constantinopolului, ca ultimă speranţă a salvării lor, au plimbat pe meterezele marii cetăţii asediate de avari icoana Maicii Domnului, făcînd astfel zidurile inexpugnabile. Nenumărate mărturii au vorbit apoi despre minunile făcute de-a lungul vremii de icoane ale Maicii Domnului.

Frescele din catacombele Romei

Cele mai vechi şi cele mai numeroase fresce reprezentînd-o pe Maica Domnului s-au descoperit în catacombele Romei, care erau folosite de creştini la începuturi pentru a-şi îngropa morţii, în cimitirele obişnuite interzicîndu-li-se acest lucru. Alte reprezentări ale Maicii Domnului s-au descoperit şi pe pereţii catacombei Domitillei (proorocul Isaia şi Fecioara cu Pruncul - secolul al III-lea), pe pereţii catacombei Sfinţilor Petru şi Marcelin (Fecioara cu Pruncul, încadrată de doi magi - secolul al III-lea) şi pe pereţii Cimitirului Ostrian (Fecioara Orantă cu Pruncul - secolul al IV-lea). Cel mai des, Maica Domnului era reprezentată singură, ca Orantă (rugătoare). Pe numeroase vase liturgice, găsite în catacombe, erau reprezentaţi alături de ea şi Apostolii Petru şi Pavel sau mama ei, Sfînta Ana. În secolul al Vl-lea, icoanele Maicii Domnului deveniseră foarte răspîndite. Este vorba dse reprezentări ale Sfintei Marii, cum este Fecioara Orantă (rugătoare) din cimitirul „Sf. Agnes“ din Roma şi din biserica „Sf. Maria Maggiore“ sau de pe porţile Sf. Sabina. O astfel de icoană se află la Muntele Athos, la Mănăstirea Vatopedu sau Iviron.

Sfîntul Evanghelist Luca, primul iconograf

Prima reprezentare în icoană a Maicii Domnului aparţine Sfîntului Evanghelist Luca. Părintele Adrian Dinu, a cărui lucrare de doctorat s-a referit la cultul Maicii Domnului, a explicat că potrivit Tradiţiei, sînt trei icoane ale Maicii Domnului pictate de Sfîntul Apostol şi Evanghelist Luca, după Pogorîrea Sfântului Duh: Maica Domnului Odighitria - „Îndrumătoarea“, în care este reprezentată cu pruncul în braţe, amîndoi stînd cu faţa spre cel care priveşte la icoană; Maica Domnului Eleusa - „Mîngîietoarea“ (dulce-iubitoare). Pruncul este strîns lipit cu faţa lîngă obrazul Maicii Domnului, pe care o îmbrăţişează. Chipul mamei este îndureraţ prevestind suferinţele viitoare ale Fiului. A treia icoană este Maica Domnului Oranta - „Rugătoarea“, fără pruncul Iisus. Apare în Deisis rugîndu-se Mântuitorului pentru omenire. Se pare că Sf. Ev. Luca a pictat aceste icoane în urma unor revelaţii. Potrivit Tradiţiei, el n-a pictat numai icoanele Maicii Domnului, ci şi icoana Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi poate şi altele. Originalele picturilor realizate de Sf. Ev. Luca nu s-au păstrat pînă astăzi, însă ele au devenit prototipuri pentru iconografia bizantină de mai tîrziu.

Cea mai veche icoană a Maicii Domnului

Cea mai veche dintre reprezentările Maicii Domnului, cunoscute nouă, se află în catacomba Sfînta Priscilla din Roma şi este socotită ca datînd din veacul al II-lea. Pentru că în această catacombă au fost foarte multe reprezentări ale Maicii Domnului, ea a fost numită Catacomba sau Cimitirul Mariei. Părintele Adrian Dinu arată că pentru a indica faptul că femeia zugrăvită este Maica Domnului, alături de ea este zugrăvit un prooroc din Vechiul Testament, care ţine în mîna stîngă sulul cu proorocia privitoare la Maica Domnului, iar cu mîna dreaptă arată la steaua zugrăvită deasupra capului Maicii Domnului. Acestă reprezentare a Maicii Domnului este, în acelaşi timp, un chip simbolic şi istoric. Alături de această frescă, mai sînt două reprezentări ale Sfintei Fecioare: Buna Vestire şi Închinarea magilor. În prima scenă, Maria stă pe scaun, iar lînga ea, în picioare, se află Sfântul Arhanghel Gavriil, sub chipul unui tînăr fără aripi. În a doua, Maria este aşezată pe un tron, ţinînd Pruncul pe genunchi, iar magii îi oferă daruri. Reprezentările acestei scene din urmă erau foarte frecvente, datînd din perioada secolelor II-IV.

Icoana nefăcută de mînă omenească din Lida

Despre „icoana cea nefăcută de mînă“, a cărei copie se află, printre altele, în Rusia în oraşul Kazan, aflăm din slujba zilei de 22 octombrie, cînd se cinsteşte praznicul icoanei numită Kazanskaia. Sfinţii Petru şi Pavel, aflaţi în oraşul Lida (Lydda), lîngă Ierusalim, au rugat-o pe Sf. Fecioară să vină la sfinţirea bisericii de aici. Ea le-a promis că va fi acolo şi i-a trimis înapoi la Lida. Întorşi la biserica ce urma a fi sfinţită, sfinţii apostoli au găsit. pe un perete, zugrăvit chipul Maicii Domnului. În timpul prigoanei iconoclaste, patriarhul Constantinopolului a trimis la Roma o copie a acestei icoane, ceea ce a făcut ca astăzi să poată fi încă cunoscută în întreaga lume creştină. De aceea, icoana Maicii Domnului din Lida s-a mai numit şi „romană“, fiind sărbătorită la 26 iunie. De-a lungul timpului, tradiţia a reţinut mai multor tipuri de icoane ale Sfintei Fecioare Maria: cele trei amintite, la care se adaugă „Cea care tronează“ - Pantanassa; „Dulcea sărutare“ - Glikofilousa, „Fecioara alăptînd“ - Galaktorophousa etc. Tipul de icoană Galaktorophousa - „hrănitoarea cu lapte“ - se află pe pereţii catacombei Sfînta Priscilla din Roma.

Cele mai cunoscute icoane

Încă din epoca lui Constantin cel Mare, iconografia închinată Fecioarei s-a orientat spre tipul impunător al Împărătesei (ca urmare şi în paralel cu chipul de Împărat al Domnului Hristos). După Sinodul de la Efes, Fecioara Maria a fost recunoscută „oficial“ ca Maica Domnului, dezvoltîndu-se iconografia ei cea mai cunoscută: „Fecioara cu Pruncul“. Fecioara Maria mai apare în icoane şi singură: Îndurerata de la Diveevo, a Sf. Serafim de Sarov, Ocrotitoarea Athosului - Gherontiţa (Athos), Călugărinţa (Rohia), Oranta, Acoperământul Maicii Domnului (Pokrovul). Unele icoane poartă numele localităţilor din care provin: Kazan, Vladimir, Smolensk, Prodromiţa etc. Tot de la începuturi, unele dintre icoanele Maicii Domnului au dovedit puteri miraculoase, devenind astfel cunoscute icoane făcătoare de minuni. Cea dintîi icoană „făcătoare de minuni“ se pare că aparţine tot Sfîntului Luca. Despre aceasta s-a spus, de exemplu, că în secolul al X-lea a fost apărătoarea Constantinopolului, ori a polonezilor în luptă împotriva suedezilor din 1662.
Copia icoanei din Lida, la Mănăstirea Neamţ
La noi, cea mai vestită dintre vechile icoane făcătoare de minuni de astăzi este icoana de la Mănăstirea Neamţ, o copie a icoanei din Lida. Aceasta a ajuns în Moldova fiind dăruită pe la 1424 de împăratul bizantin Ioan al VII-lea Paleologul lui Alexandru cel Bun în 1424 Mitropolitului Iosif al Moldovei. Mai apoi Alexandru Muşat Vodă a dăruit-o Mănăstirii Neamţ, unde se află şi astăzi. Alte icoane ale Prea Sfintei Fecioare cunoscute ca fiind făcătoare de minuni sînt la Mănăstirea Hotin (1672), Mănăstirea Dintr-un lemn, Nicula, Bistriţa (Neamţ) ş.a.

Icoana purtată de îngeri

Icoana de la Neamţ, purtată de îngeri este pictată pe ambele feţe. Pe o faţă este pictată Maica Domnului cu Pruncul (de tip Hodighitria), iar pe cealaltă, Sfîntul Gheorghe aşezat pe un tron cu sabia în mînă. Prima minune a acestei icoane datează din 1654-1655 şi a fost consemnată de un cleric ucrainean într-o carte tipărită la Lvov în 1665. Textul a fost tradus ulterior în limba română la Neamţ în 1857: „Această icoană a prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu s-au arătat în anul 6999, ce este de la Hristos 1491 în pămîntul Moldovei în monastirea Înălţării Domnului ce se numeşte Neamţul... Pre această icoană la praznicul Înălţării Domnului, cînd cu cruci o duc arhiereii şi preoţii, cu mîinile ţiind-o, de multe ori s-au întîmplat fiind în mîinile arhiereilor şi preoţilor de s-au ridicat cum s-ar zmulge din mîinile lor şi ar voi să se răpească. şi de acolo i s-au pus nume că să închină şÎnchinătoareaţ. Pre care văzîndu-o, norodul se umileşte şi se roagă cu umilinţă lui Dumnezeu. Într-o vreme, făcîndu-se această litanie cu sfînta icoană împrejurul mănăstirii, cînd o aducea în biserică s-au smuls sfînta icoană din mîinile norodului şi răpindu-se s-au dus însăşi în văzduh, şi au stătut deasupra amvonului. şi de acolo mergînd spre uşile împărăteşti au intrat în altar. şi înconjurînd altarul au ieşit pe uşile celelalte şi s-au aşezat la al său loc unde pururea stă. ştiut să fie şi aceasta cum că îngerii cei ce sînt pe lîngă Născătoarea de Dumnezeu şi îi slujesc ei, i-au purtat prin văzduh icoana Ei. Aceasta s-au întîmplat pe vremea domniei lui Ştefan Gheorghiţă al Moldaviei-1655“. Vestea minunii a atras la Neamţ, printre alţii, şi pe boierul cărturar Nicolae Milescu, care citeşte şi traduce vechile hrisoave bizantine prin care basileul bizantin dăruia icoana lui Alexandru cel Bun. În secolele care au urmat există numeroase consemnări ale celor care s-au vindecat rugîndu-se la această icoană.

Icoana de la Golia l-a vindecat pe voievodul Ştefan

O altă icoană a Maicii Domnului, considerată făcătoare de minuni, se păstra la Mănăstirea Golia din Iaşi. Despre această icoană scrie Paul de Alep. Cunoscut cărturar al vremii sale, Paul de Alep a fost arhidiacon sirian care l-a însoţit pe patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile sale, înte anii 1652-1659, inclusiv pe teritoriile locuite de români. „Icoana Maicii Domnului este foarte veche; este o operă de artă; în jurul ei sînt reprezentate cele 24 de icoane ale Acatistului Maicii Domnului; mîinile şi braţele Maicii Domnului sînt de aur curat. Doamna Ecaterina, soţia lui Vasile Lupuţ, a cheltuit mult în cinstea icoanei, căci fiul ei, voevodul Ştefan, căzînd bolnav de boală grea, a fost adus înaintea acestei icoane şi pe dată s-a vindecat. În cinstea acestei icoane arde neîncetat o candelă de argint aurit“. Informaţiile culese de profesorul Matei Cazacu arată că Vasile Lupu avusese un prim băiat, Ioan, care era născut "schilod" şi care, prin urmare, nu putea domni. La rugăciunile sale şi ale doamnei Ecaterina către Maica Domnului, cuplul a avut un nou fiu, Ştefan. Drept mulţumire, a fost construită o nouă biserică la Golia (biserica actuală) şi au fost îmbrăcate cu aur braţele şi mîinile Maicii Domnului de pe icoana de la Golia. După cum consemnează episcopul Melchisedec, la icoana făcătoare de minuni de la Golia veneau mai ales „epilepticii şi alienaţii, care alergau aici spre vindecare prin rugăciune, pentru a cărora primire şi întreţinere monastirea avea deosebite încăperi“.

Icoana de la Hotin

Timp de secole, cetatea Hotinului a fost hotarul de nord al Ţării Moldovei. La sfîrşitul secolului al XVII-lea începe un lung război între turci şi regatul polon, în care este implicată, vrînd-nevrînd, şi Moldova. Una din consecinţele acestui conflict a fost cucerirea Hotinului de către otomani şi transformarea regiunii în raia. Ioan Neculce consemnează în cronica sa o minune petrecută în 1672 în bisericuţa din preajma cetăţii, semn al vremurilor grele ce vor urma: „Într-acestu anu făcutu-sau şi o minune mare, arătare la Hotin, într-o mănăstioară mică ce iaste supt cetate. Au lăcrimat icoana Maicii Precistei, că se rostogoleau lacrimile pe chipul icoanei, de le vedeau toţi oamenii. şi pica într-o tipsie ce era pusă supt icoană, de iera de mirare a prăvi arătare şi sămnu ca acela, care le au fost adevărat sămnu de pieirea a mulţi creştini în Ţara Leşească şi începătura durerii şi stricării ţării noastre. Ce de-atunce din an în an tot rău şi amar de creştini şi pustiire au rămas locurile pre acolo“.

Cea mai căutată este „Icoana Maicii Domnului” de la Nămăieşti

Argeşul are cinci icoane făcătoare de minuni. Cea mai căutată este „Icoana Maicii Domnului” de la Mănăstirea Nămăieşti, singura din judeţ recunoscută oficial de către Biserica Ortodoxă Română ca fiind făcătoare de minuni. Unii spun chiar că ar fi una din cele 12 icoane pictate de Sf. Ap. Luca şi adusă pe teritoriul nostru de Sf. Ap. Andrei. Chiar dacă este doar o copie, este o creaţie minunată şi binecuvăntată. Mulţi bolnavi spun că s-au vindecat după ce s-au rugat aici la Sfînta Fecioară. Acum 20 de ani chiar una din călugăriţe, maica Nectaria se îmbolnăvise de cancer osos. Singura ei dorinţă era să ajungă în Ţara Sfîntă. După rugăciuni fierbinţi în faţa icoanei maica Nectaria a prins puteri. S-a vindecat şi a ajuns să vadă Mormîntul Sfînt.

Minunea mănăstirii „Dintr-un Lemn“

Paul de Alep povesteşte şi despre icoana de la Mănăstirea "Dintr-un Lemn"( comuna Frînceşti, judeţul Vîlcea): „Motivul pentru care i s-a dat acest nume este că, în vremurile vechi, locuia aproape pe aici un pustnic care, deşteptîndu-se din somn, a găsit o icoană a Maicii Domnului atîrnînd de un copac şi aceasta i-a spus: „Dorinţa mea este ca tu să-mi clădeşti aici o biserică din acest copac“. Aşadar, pustnicul s-a sculat şi a tăiat copacul şi a început să clădească din el o biserică frumoasă pe care a acoperit-o şi a ridicat-o din lemnul acestui singur copac. Din această cauză ei au numit mănăstirea Dintr-un lemn... şi aici s-au întîmplat multe minuni... A doua zi ne-am urcat şi am slujit liturghia în vechea mănăstire de lemn şi ne-am închinat icoanei binecuvîntate. Lîngă biserică se află doi copaci uriaşi care, după cum se spune, sînt tovarăşii celui de-al treilea care a slujit la clădirea bisericii“.

Legenda despre icoana făcătoare de minuni de la Adam

Legenda despre icoana făcătoare de minuni de la mănăstirea Adam(satul Adam, judeţul Galaţi) prezintă puternice asemănări cu cele consemnate în cazul Mănăstirii Argeşului sau Dintr-un Lemn. Aceasta spune că în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, un cioban îşi păştea oile în Codrii Ghenghei. Într-o zi, în faţa lui apare ca din senin un „călugăr din ţinuturi răsăritene“, care i-a arătat o icoană a „Maicii Domnului“, făcătoare de minuni, şi i-a cerut ocrotire şi „odihnă“ pentru el şi icoană. Ciobanul nu a ezitat şi a construit pe acele locuri un mic schit de călugări, unde s-a călugărit la rîndu-i. Schitul a căzut rapid în ruină în vremea războaielor cu turcii ale principelui Ion cel Cumplit. Icoana făcătoare de minuni a fost considerată pierdută, pînă cînd a fost găsită, după mai mulţi ani, într-un stejar. Atunci, mănăstirea a fost refăcută, iar icoana a fost pusă la loc de cinste înaintea altarului, fiind înconjurată de mulţime de preoţi şi credincioşi, devenind pînă azi una din cele mai cinstite icoane din sudul Moldovei, scoasă periodic pe cîmpiile arse de soare pentru a mijloci venirea ploii.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hadambu

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hadambu din Moldova este una dintre cele mai puternice icoane de la noi din ţară, pentru că din ochii Maicii Domnului izvoraşte un mir cu putere miraculoasă, spun credincioşii. Timp de 30 de ani, icoana a fost ascunsă într-o ladă pentru că schitul unde se afla, fusese închis. Abia în anul 1990, aceasta a fost asezată în biserica mănăstirii Hadambu, după noua sfintire. Doi ani mai tîrziu, de Boboteazî, din ochii Maicii Domnului a început să curgă mir. Puterea icoanei s-a arătat în ianuarie 2003, cînd mănăstirea s-a facut scrum în incendiu.Totul a ars. A doau zi, din cenusă a aparut neatinsa icoana Maicii Domnului. Mulţi povestesc despre miracolele făcute de-a lungul timpului de aecastă icoană. Poate cea mai impresionanta este chiar a unui preot, bolnav de leucemie. Oamenii povestesc el şi-a trimis soţia cu hainele sale preoteşti să le atinga de icoană, apoi le-a îmbrăcat si asa a slujit. După o săptămînă era sănătos. Icoana este unică în România, ea infîţişînd-o pe Maica Domnului cu Pruncul, într-un mod mai rar apărut în iconografie., Pruncul este tinut pe mîna dreaptă a Maicii Domnului, Icoana de la Hadambu seamana cu Icoana Maicii Domnului "Axion Estin", una dintre cele mai renumite şi iubite icoane din Biserica Ortodoxă, pastrata în Biserica Protaton din Sfîntul Munte Athos.

Lacrimi pe icoana mănăstirii Sihăstria Voronei

La 20 km de Botoşani, în Mănăstirea Sihăstria Voronei, o icoană a Maicii Domnului sparge canoanele bisericii. Pentru prima dată în iconografia românească, Fecioara e reprezentată ţinîndu-şi Fiul de mînă şi nu în braţe, aşa cum sînt toate icoanele ce o reprezintă pe Maica Domnului. Pictura nu a fost niciodată restaurată şi se păstrează în stare perfectă. Călugării cred că icoana e făcătoare de minuni întrucît din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi adevărate. Icoana a fost pictată în 1875, în urma unei revelaţii avute de unul din călugări. Ea simbolizează intrarea Fecioarei în templu, de mînă cu Fiul Său, Iisus. Un fapt cu totul deosebit este acela că din orice colţ al schitului admiri icoana ai senzaţia că Maica Domnului te priveşte direct în ochi.

România are 102 moaşte sfinte şi icoane făcătoare de minuni

• România are 102 moaşte sfinte şi icoane făcătoare de minuni şi 16 izvoare tămăduitoare. Din acest punct de vedere ne aflăm pe locul cinci în lume, într-un top dominat de Grecia. Mai mulţ în ţara noastră sînt patru biserici care păstrează bucăţi din crucea pe care a fost răstignit Iisus. Feţele bisericeşti susţin că, cel puţin teoretic, fiecare icoană poate face minuni. „Puterile“ lor se trag din faptul că sînt sfinţite înainte de a intra în biserică. Unele au căpătat o aură de legendă datorită unor cazuri speciale relatate de credincioşi.

Cea mai cunocută icoană făcătoare de minuni din lume

• Cea mai cunoacută icoană făcătoare de minuni din lume se află în Israel. Despre icoana Fecioarei Maria de la biserica Schimbarea la Faţă de pe muntele Tabor, de lîngă Nazaret, se spune că vindecă boli şi îndeplineşte orice dorinţă. Măicuţele de la mănăstirea bisericii spun că prima minune s-a întîmplat atunci cînd icoana a venit singură, pe Marea Mediterană, din Grecia. A doua, a fost redarea vederii unei tinere care se născuse oarbă.

Catacombele Priscilla din Roma

• Catacombele Priscilla au o importanţă deosebită pentri că aici există prima reprezentare grafică a Fecioarei Maria descoperită pînă astăzi. Ea a fost realizată, probabil, în secolul al II-lea, cu mult înainte de conciliile ecunenice care au permis reprezentarea Fecioarei Maria sub formă de icoane. Catacombele Priscilla sînt stiutate pe Via Salaria, vis-a-vis de Villa Ada. Numele derivă cel mai probabil de la cel al unei femei de origine nobilă care în jurul secolului al II-lea ar fi donat o bună bucată de teren pentru construirea unui cimitir public. Prin urmare, saparea catacombelor a început în secolul al II-lea şi a continuat pînă în secolul al V-lea cînd catacombele Priscilla au ajuns la amploarea lor actuală. Aproximativ 40.000 de persoane au fost îngropate aici pe parcursul celor trei secole. Catacombele Priscilla sînt singurele în care picturile murale s-au păstrat aproape perfect pînă în zilele noastre. Catacombele se întind, vertical, pe 3 niveluri avînd o înălţime totală de aproximativ 35 m.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: