Campionii cu lăbuţe

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 02.11.2012

• La ferma lui Mircea Cenuşe din Prejmer, 60 de ciobăneşti germani se antrenează pentru pază, protecţie şi concursuri canine

Oamenii mai cresc cîte un cîine. Dar ce-aţi zice de 60? Şi toţi cu pedigree de campioni? Mircea Cenuşe este stăpînul, dresorul, psihologul şi prietenul a 60 de ciobăneşti germani. Cîini lupi, mai pe înţelesul tuturor. Pentru Mircea nu există pasiune mai mare decît cîinii din această rasă. În canişa lor din Prejmer, patrupedele cresc, se joacă, se antrenează şi cîştigă concurs după concurs. Talentaţii elevi necuvîntători i-au adus stăpînului chiar zilele trecute trei cupe naţionale, motiv pentru care au primit porţie dublă de hrană şi joacă.

Cu cîinele pe fîşie

Pentru Mircea Cenuşe, pasiunea pentru cîini a început încă din copilărie. „Eu sînt de loc din Cristian. Cînd eram mic, era un sas în sat care avea doi ciobăneşti germani, tată şi fiu. Mă opream la gard şi mă uitam la ei cu orele. Aşa am prins drag de cîini“, îşi aminteşte el. În armată, pe cînd era grănicer la Curtici, a avut un coleg devotat pe nume Timex. Era un cîine dresat să găsească droguri. Tot lucrînd cu Timex, Mircea a început să descopere că are aptitudini de dresor. „Întindeam braţele şi-l fluieram, iar el sărea peste mine exact cum sărea în film Calu’ peste Pistruiatul“, povesteşte Mircea, amintindu-şi cum cîinele a salvat viaţa unui camarad. Era în 1989, cînd românii fugeau peste graniţă la sîrbi. Într-o noapte, colegul lui a adormit în cîmp. Dacă Timex nu l-ar fi trezit la timp, ar fi fost victima fugarilor disperaţi. Anii au trecut şi, în 1996, braşoveanul şi-a cumpărat primul lui ciobănesc german. De aici pînă la o crescătorie de cîini din această rasă n-a mai fost decît un pas. Astăzi, munca lui e recunoscută, canişa lui fiind declarată cea mai bună din România pe 2012.

Lecţii de sociabilitate şi disciplină

Poate să vorbească despre cîini la nesfîrşit, are această pasiune în sînge. De 24 de ani este dresor profesionist, nu numai pentru ai lui, ci şi pentru alţi cîini de companie. I-au trecut prin mînă sute de animale. Unele s-au dat pe brazdă, altele nu, fiindcă „dintr-un cîine fără instincte nu mai faci nimic. Am văzut maidanezi cu instincte foarte bune, mai bune decît ale multor animale de rasă“. Mircea are o mie de sfaturi să le dea stăpînilor de cîini pentru a face din prietenii lor necuvîntători nişte ajutoare de nădejde, disciplinate şi sociabile. Braşovenii care-şi aduc cîinii la dresaj vor în primul rînd ca blănosul membru al familiei să nu mai fie sperios, dar nici agresiv. Mircea le insuflă doza potrivită de curaj. Alţii vor să-i înveţe să fie ascultători, adică să răspundă la comenzi. La canişa din Prejmer, cîinii învaţă mersul în lesă, fără lesă, comenzile „şezi“, „culcat“, „aşteaptă“, „liber“. Astfel, dacă respectă cuvîntul stăpînilor, oamenii pot să-i lase liniştiţi la uşa magazinului pînă îşi fac cumpărăturile. Iar în casă, nu trebuie să-i mai roage să se dea jos de pe canapea.

Paznicul perfect

O altă lecţie pe care Mircea „le-o predă“ patrupedelor care vin să ia lecţii de dresaj este cea de pază şi apărare. Unii stăpîni vor de la cîinii lor să le apere casa, alţii să le păzească maşina, alţii vor ca un cîine educat să păzească membrii familiei la comandă, dar şi din proprie iniţiativă. Sînt stăpîni care vor ca patrupedul să aibă grijă de telefonul mobil. Nu e o glumă. Poţi lăsa telefonul pe bancă şi să pleci la plimbare. Cîinele va avea grijă să-ţi găseşti aparatul tot acolo. „Cîinii mei fac asta frecvent. Cîinele nu sare din prima la cel ce se apropie. Mai întîi se uită la el. Apoi mîrîie, iar dacă hoţul insistă, atacă. Nu e greu, trebuie doar să lucrezi corect cu cîinele, şi te va asculta“, ne îndeamnă dresorul, atenţionînd că nu trebuie să facem din cîine un ucigaş, „un cîine nebun“. „Urăsc luptele de cîini“, mărturiseşte el. Mulţi braşoveni se plîng că le-au suflat prea mult în coarne cîinilor de companie şi de aceea nu-i mai ascultă. „Bineînţeles că nu sînt disciplinaţi, dacă nu i-ai demonstrat că tu eşti conducătorul. Chiar dacă e mic şi drăgălaş, va deveni el şeful, iar tu, jucăria lui. Cîinele nu trebuie hrănit cît timp mîncăm şi noi. Nu i se dau comenzi negative pînă la vîrsta de un an. Şi, nu-l loveşti, nici măcar cu ziarul, pentru că îi vei distruge personalitatea“. Sînt numai cîteva din secretele unui dresaj corect, dezvăluite de Mircea.

Un dresaj nu se face cu forţa

Mircea susţine că un cîine trebuie adus la profesionist pentru un instructaj de calitate. Nu trebuie dresat după ureche. Instinctele animalului trebuie studiate atent, încă de cînd e pui, de la 7-8 luni. „Cel mai important instinct al cîinelui e cel de supravieţuire. Dintre toţi puii, unul va merge primul la mamă să mănînce. Acela e un cîine uşor de motivat. Azi nu se mai lucrează pe metode dure, ci pe recompense: mîncare, mingiuţă, baton, mîngîiere. Le testăm instinctele de mici, le dezvoltăm abilităţile, le creăm reflexe condiţionate. Dacă folosim forţa, cîinele va ajunge să refuze orice comandă“, explică proprietarul celor 60 de cîini de ce unii stăpîni dau greş cu animalele lor. Al doilea instinct este cel de vînătoare. Cîinele vînează ca să se poată hrăni. Acesta e un cîine bun pentru concursuri. Iar al treilea instinct este cel de apărare a mîncării, grija de a-şi hrăni familia. Cîinii cu astfel de instincte exacerbate pot deveni agresivi. Dresorul Peter Suto, care se ocupă de cîinii de concurs ai lui Mircea, a rezolvat multe cazuri de agresivitate. „Cîinele muşcă de frică. Mai întîi trebuie să-i arăţi că nu-i vrei răul. Dar mai sînt şi alte reguli, de aceea, în astfel de cazuri, oamenii trebuie să ceară ajutorul unui specialist. Unele lucruri nu e bine să le încerce singuri“, sfătuieşte Peter.

60 de concursuri cîştigate

Îi plac ciobăneştii germani, pentru că sînt cîini buni la orice: pază, apărare, însoţire persoane cu dizabilităţi, salvare, detecţie, de companie. „Această rasă este regele cîinilor utilitari, foarte stabili psihic şi emoţional, inteligenţi şi talentaţi, care nu te vor trăda niciodată“, îi laudă Mircea. Cei 60 de cîini din canişă lucrează la firma lui de pază şi protecţie sau se antrenează pentru concursuri naţionale şi internaţionale. S-au plimbat prin toată Europa şi s-au întors plini de medalii. Mircea a dedicat un perete întreg pentru cele 60 de diplome şi cupe ale prietenilor lui. Cele mai recente distincţii le-au obţinut la Campionatul Naţional de Creştere pentru Ciobănesc German, care a avut loc la Prejmer, în perioada 27-28 octombrie. Faya şi Kanno s-au clasat pe primul loc. Faya a fost desemnată cea mai bună femelă la atac, iar Kanno, cel mai frumos exemplar de tineret. „Toate pensiunile din Prejmer au fost pline, 160 de cîini au concurat. În acest fel am ajutat şi noi un pic turismul local. Bine ar fi dacă şi pe noi ne-ar sprijini mai mult autorităţile, fiindcă astfel de manifestări atrag multă lume şi duc faima locală“, spune el, mulţumit că a găsit ca loc de desfăşurare a competiţiei baza Asociaţiei Sportive Prejmer.

Două linguri de ulei de somon sălbatic

Cam zece din cei 60 de ciobăneşti germani participă la concursuri. Premiile sînt saci de mîncare. „Cîinii mei nu mănîncă din petshop-uri. Le dăm mîncare specială, naturală, calculată ştiinţific, cu două linguri de ulei de somon sălbatic din Alaska pe zi. Dar doi cîini nu mănîncă la fel, trebuie să-i cunoşti, să le dai exact ce şi cît le trebuie fiecăruia, ca să fie sănătoşi, să-şi dezvolte calităţile, musculatura, să aibă un păr frumos. O dată la două zile sînt controlaţi de medicul veterinar“, spune braşoveanul, care se laudă cu 11 competiţii cîştigat într-un an. „La această rasă, cei mai buni sînt cîinii germani. Dar sînt mai tehnici, cîinii dresaţi de italieni au mai mult simţ artistic“, crede Mircea. Acum îşi pregăteşte elevii pentru un nou concurs, ultimul din acest an, peste două săptămîni, la Bucureşti. Apoi, cîinii vor intra într-o binemeritată vacanţă, pînă în martie. Însă şi iarna au antrenamente, chiar în crescătorie, unde au un teren amenajat cu fel şi fel de obstacole. Pentru a fi campion, aşa cum e Faya, de exemplu, un cîine munceşte alături de dresor timp de patru ani. Mai trebuie să ştim că toţi cîinii se botează pe cuiburi, fiecare cuib primind nume care încep cu aceeaşi literă. Acum, Mircea a terminat alfabetul. Cîinii lui au două nume, din care primul e obligatoriu Cristian’s.

Terapie cu căţei

La crescătoria de ciobăneşti germani din Prejmer, fiecare căţel are „garsoniera“ lui, cu tot confortul necesar unui cîine aflat în cantonament. Bebeluşii vin pe lume în „maternitate“, asistaţi de medic. Doi îngrijitori se ocupă de curăţenie şi hrănirea lor, iar acum le pregătesc condiţiile de vieţuit pentru iarnă. Tot la canişă e amenajată şi o pensiune canină, unde orice stăpîn care vrea ca animalul lui de companie să fie bine îngrijit cît timp lipseşte, îl poate lăsa într-unul dintre cele 22 de padocuri a cîte şase metri pătraţi. De şase ani, şcoala de dresaj canin din Prejmer este singura din România care deţine ISO 9001 în managementul calităţii. Adică e de cel mai înalt nivel. E o pasiune care cere multă muncă şi mulţi bani, dar pentru Mircea, care iubeşte la nebunie cîinii, „fizic muncesc, psihic, mă relaxez“. Dresorul vrea să mai facă şi altceva. Are în plan un program de terapie cu animale, prin care copiii cu autism să se joace cu cîinii special dresaţi de el. Asta pentru că Mircea, care e prim vicepreşedinte la Clubul Naţional de Ciobăneşti Germani, este şi psiholog. De oameni. Cel mai fericit e atunci cînd, după un antrenament, cîinii sar pe el, se joacă, dau din coadă ca toţi căţeii, semn că au muncit cu plăcere.

Faya, cel mai bun atacant din România

• Cristian’s Faya e o campioană în vîrstă de cinci ani, care a cîştigat concursuri la proba de curaj, atunci cînd stăpînul a fost ameninţat. Ar costa cam 5.000 de euro, dar nu e de vînzare, e unul dintre cîinii de suflet ai lui Mircea. Proba de atac la care a ieşit pe locul I a constat în prinderea infractorului ascuns într-un cort. Omul iese, e înşfăcat de mînă şi, la comandă, cîinele îi dă drumul, continuînd să-l supravegheze pînă vin oamenii legii. O altă probă este cea în care se întîlneşte frontal cu infractorul şi trebuie să-l înşface din mers.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: