Cine a intrat în piramidele de la Şona?

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 16.12.2011

• Monitorul Expres vă prezintă singurele imagini captate în interiorul uneia dintre piramide
• Fotografiile au fost realizate de braşoveanul Radu Tănase

Sătenii din Şona spun că, în decembrie 2009, nişte hoţi au intrat în piramidele de la Şona. Au săpat cu aparatură sofisticată nopţi la rînd, în căutarea comorilor antice despre care se spune că s-ar afla îngropate în movilele de pămînt. Dar braconierii de vestigii arheologice n-au reuşit nici ei să desluşească misterul piramidelor, aşa cum nu au reuşit nici istoricii. Iar localnicii nici atîta nu ştiu ce să spună despre ele, cine le-a făcut, cu ce scop şi de ce tocmai la Şona. De ani buni, oamenii de ştiinţă se întreabă oare ce o fi înăuntrul acestor ridicături de pămînt cu formă geometrică perfectă? Investigaţiile sumare s-au încheiat fără răspunsuri. Hoţii, însă, ne-au oferit primele indicii. Un alpinist a reuşit să meargă pe urmele lor şi să facă fotografii, înainte ca autorităţile să astupe intrările. Monitorul Expres vă prezintă în premieră imagini din interiorul piramidelor de la Şona.

„Moviliţe posibil antropogene“

Sînt opt, iţite din senin în şesul neted ca-n palmă şi aliniate pe două rînduri perfect paralele, la marginea satului Şona. E greu de crezut că piramidele de pămînt sînt jocuri întîmplătoare ale naturii. Misterul lor i-a fascinat dintotdeauna pe localnici, care au ţesut în jurul lor legende cu tîlc. Oamenii de ştiinţă au făcut săpături pe lîngă piramide, dar n-au pătruns în ele. Pentru că sînt acoperite cu vegetaţie, piramidele au fost comparate cu tumulii sub care celţii şi sciţii îşi îngropau căpăteniile, alături de podoabe de preţ şi arme. Cum aceste popoare au trecut şi pe plaiurile noastre, arheologii cred că piramidele sînt morminte. Conform Repertoriului Descoperirilor Arheologice din România, aici s-au găsit: o brăţară de aur presupus celtă, un inel de bronz, un topor de fier, un vas de ceramică şi nişte săgeţi presupus scitice, un mormînt de incineraţie, o rotiţă de bronz, două brăţări de bronz, mărgele de sticlă şi o urnă cu cenuşă, din epoca migraţiilor. Toate vestigiile sînt împrăştiate pe la muzeele din Sibiu sau Mediaş, niciuna nu a rămas în Braşov. În acelaşi document, se arată că vestigiile de la Şona sînt de tip Wietenberg (epoca bronzului). „Se observă cîteva moviliţe posibil antropogene, numite guruieţi“. Cam atît se ştie despre Şona. Nimic concret, doar presupuneri. Piramidele există şi rezistă timpului, întocmai ca surorile lor celebre din Valea Regilor. Şi tot ca ele ne uimesc prin precizia unor date astronomice. Valea dintre cele două şiruri de movile piramidale este orientată pe direcţia Est-Vest. La momentul echinocţiului de primăvară, soarele răsare dintre movile exact în dreptul acestui culoar. Şi cum venirea primăverii astronomice este celebrată de toate seminţiile pămîntului, e uşor să ne imaginăm că la Şona, pe malul Oltului, acum 5.000 de ani, se ţineau ritualuri dedicate morţii şi învierii.

Simple alunecări de teren?

Geologii au încercat să explice formarea lor, în cazul în care piramidele ar fi formaţiuni naturale. Ei au ajuns la concluzia că movilele au rezultat în urma alunecării în trepte a unui versant, proces combinat cu acţiunea torentelor care au individualizat aceste dîmburi. Totul s-a petrecut acum 12.000 de ani, între Pleistocenul Tîrziu şi Holocenul Timpuriu. Forma piramidelor e creaţia agenţilor externi, eroziunea de suprafaţă şi microalunecările. Rocile au durităţi diferite. La suprafaţă e argilă, care nu permite infiltrarea apei în straturile interioare, despre care se presupune că ar fi un amestec mai dur de argile, marne, nisipuri cimentate. Ipoteza geologilor nu-i poate linişti însă pe curioşi, care cred în misterul absolut al piramidelor de la Şona. Pentru că, dacă formarea lor poate fi explicată geologic, mai greu poate fi explicată unicitatea complexului de piramide. De ce nu e presărată întreaga Transilvanie cu astfel de formaţiuni? În toponimia locală există o denumire ciudată şi aparent ilogică, dar care face trimitere tot la piramidele înălţate în mijlocul cîmpiei: Dealul Şesului. Sătenii le spun guruiete sau guruieţi, termeni care se folosesc numai la Şona, nefiind prezenţi în niciun dicţionar. Tot referitor la toponimia locală, mai merită amintit şi că la 6 kilometri de piramide se află vîrful La Comoara (637 m), denumire care face trimitere la legendarul tezaur pe care l-ar ascunde piramidele în pîntecele lor.

Morminte de căpetenii scite

Sătenii au explicaţii mai simple, nu-şi bat capul cu teorii ştiinţifice, preferă legendele. Se povesteşte că din terenul mlăştinos de pe malul Oltului s-a ridicat un balaur care a scuipat pămînt, creînd astfel ridicăturile de astăzi. O altă legendă vorbeşte de o frumoasă prinţesă pe nume Şona care stăpînea peste acest ţinut. Într-o zi, nişte uriaşi au venit de peste Munţii Făgăraş, trecînd prin apa Oltului, şi au atacat regatul. Cînd au ajuns, şi-au scuturat noroiul de pe picioare şi astfel au apărut movilele. Se mai spune că guruieţii ar fi fost făcuţi de turci, care şi-au lăsat aici pămîntul cărat de acasă în turbane. Oricum, localnicii sînt convinşi că nu-s făcute de Dumnezeu, ci de mîna omului. Şi, în absolut toate variantele, în adîncurile piramidelor trebuie să fie ascunse comori. Istoricii amintesc de faptul că sciţii obişnuiau să-şi îngroape sub movile mari de pămînt conducătorii şi averile lor. Iar ca tezaurul să nu fie descoperit şi somnul căpeteniilor să rămînă netulburat, ridicau mai multe movile, ca să-i deruteze pe jefuitori. Poate că din acest motiv căutătorii de comori din decembrie 2009 n-au găsit niciun gram de aur. În schimb, au lăsat în urma lor un guruiete perforat de tuneluri. Interiorul piramidelor de la Şona a fost dintotdeauna un vis la care au sperat şi oamenii simpli, şi cercetătorii. Cu toţii şi-au imaginat acest spaţiu, dar nimeni nu a ajuns înăuntru. Hoţii de obiecte arheologice au reuşit. N-au dat peste morminte scite, nici peste comori. Dar, din tunelurile săpate în toate direcţiile, se vede că le-au căutat cu îndîrjire.

Nu există jefuitori de comori, doar urmele lor

Fotografiile din interiorul piramidei au fost făcute de Radu Tănase, speolog, alpinist şi salvamontist braşovean. În decembrie 2009, sătenii din Şona i-au povestit că, în urmă cu cîteva zile, hoţii ar fi dat iama la piramide. Veneau seara şi plecau la prima geană de lumină. Oamenii au vrut să afle ce fac străinii la guruieţii lor. Au văzut vreo cinci maşini de teren, 15-20 de persoane, două generatoare de curent şi nişte utilaje. Imediat au anunţat autorităţile. Au venit jandarmi şi poliţişti, care i-au prins pe infractori. Aceasta este versiunea lui Radu Tănase, aşa cum a auzit-o de la localnici. Dar Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov nu confirmă că ar fi fost vreun jaf la Şona în decembrie 2009. „A existat o reclamaţie, dar conflictul a fost aplanat. Nu s-a întocmit niciun dosar penal pentru niciun fel de hoţi de comori“, spune comisarul-şef Liviu Naghi, purtător de cuvînt al Poliţiei Braşov. Orice s-ar fi petrecut, atunci cînd braşoveanul a ajuns cu familia să facă poze la piramide, intrările fuseseră acoperite. Un ciobănel s-a oferit să-i fie ghid. „Mi-a arătat exact pe unde s-a dat spargerea în urmă cu o săptămînă. Greutatea lutului prăbuşise intrarea, eram gata să renunţ. Am riscat mult, dar am intrat. La început, pe burtă, apoi spaţiul s-a lărgit. Mi-a fost foarte greu să respir, aerul era închis. Pe bîjbîite, doar cu o lanternă, am înaintat pînă la capătul tunelului şi am făcut pozele pe care le vedeţi“, povesteşte Tănase. Cînd a ieşit, înţelegînd că interiorul piramidelor e un pericol pentru oricine ar intra nepregătit, alpinistul a astupat intrarea. Peste doi ani, revenind la Şona, a văzut că „natura sau altcineva a astupat-o şi mai bine“.

Din piramidă ies gaze şi sunete

Galeriile par făcute de mîna omului, ceea ce confirmă spusele sătenilor despre tehnologia avansată a celor ce au explorat piramida. Iar faptul că sînt scurte şi au direcţii diferite demonstrează că s-au făcut măsurători şi direcţia a fost corectată din mers. Aceasta este părerea speologului care e convins că „au fost foarte aproape să găsească acea cameră de care se tot vorbeşte, dar n-au avut noroc“. El crede că piramida nu e un joc al naturii, ci o construcţie făcută cu un scop. Este treaba arheologilor să desluşească enigma piramidelor de la Şona, dar pînă acum, nu au publicat nimic. „Încă de pe vremea colectivului, s-a încercat pătrunderea în movilă. După primele săpături, au ieşit nişte gaze urît mirositoare care au împînzit tot satul. Şi a început să se audă un vuiet. După ce au astupat, s-a terminat cu vuietul. Asta mi-au povestit sătenii“, mărturiseşte Tănase. Stelian Coşuleţ, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului de Istorie Judeţean Braşov, apreciază că în fotografiile lui Tănase se vede o grotă săpată de mîna omului în gresie. Ceea ce ar contrazice ipoteza geologilor care afirmă că piramidele sînt din argilă. Cercetări nu s-au făcut. În schimb, arheologul confirmă că „unii autori consideră aceste formaţiuni de la Şona ca fiind de natură antropică şi le leagă de religia şi astronomia dacilor. În acest caz, ar data din secolele V î.H.- I d.H. Certe sînt doar aşezările din epoca bronzului, de pe malul Oltului“.

Şi totuşi, piramidele sînt cunoscute pe dinăuntru

Umblă o vorbă prin Şona că, în preajma piramidelor, trebuie să mergi cu grijă, ca nu cumva să-i trezeşti pe uriaşi. Iar dacă încerci să sapi mai adînc te apucă o frică de moarte şi o rupi la fugă. Vulpile care găsesc intrările în piramide nu mai ies niciodată. Şi încă multe alte poveşti deapănă localnicii despre Complexul de la Şona. Unii, însă, au păreri mai serioase. Că piramidele lor au legătură cu sanctuarul de la Sarmizegetusa şi cu cetatea Rîşnovului. Cercetătorul Andrei Vartic a unit punctul unde se află piramidele cu punctul sanctuarului dacic de la Racoş şi cu vîrful Omu. A obţinut un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 şi 60 de grade. Pe linia Şona-Omu se află templul dacic de la Şinca Veche. Se pare că zona este încărcată de istorie antică, dar încă nedescoperită. Cum este cazul comorii lui Decebal, pe care toată lumea o caută de cîteva decenii încoace fără rezultat. Braşoveanul Valentin Thrcaar, pasionat de paleoastronautică, conspiraţii şi tot ce e încă nedescoperit, a spus că la Şona este îngropat însuşi Decebal. Este convins că acei căutători de comori au fost stimulaţi de afirmaţia lui, publicată în august 2009 în Monitorul Expres, iar în decembrie au încercat să dea lovitura. Din moment ce nu există hoţi, nu putem găsi nici răspunsuri. Dar dovezi există. Fotografiile lui Radu Tănase, primul şi singurul care a imortalizat interiorul unei piramide de la Şona, demonstrează că misterioasele construcţii nu sînt chiar atît de neexplorate pe cît se susţine oficial. Dacă oamenii de ştiinţă au aflat ce este aici, de ce rezultatele cercetărilor rămîn secrete?

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: