• Stîncile care seamãnã cu oameni ascund enigme încã nedesluºite
• În Braºov, astfel de megaliþi antropomorfici se gãsesc în puncte încãrcate de energie
Stîncile au fost sculptate de vînt ºi ploi în forme ciudate, care au aprins imaginaþia oamenilor. Avem în Carpaþi multe asemenea statui naturale. Unele seamãnã cu un cap de om, altele, cu animale sau pur ºi simplu par realizate de Brâncuºi. Sã fie aceste opere de artã un simplu joc al întîmplãrii? Cercetãtori ºi pasionaþi de mistere au studiat neobiºnuitele sculpturi, fãrã însã a le gãsi altã explicaþie decît aceea cã au apãrut în urma eroziunii. Legendele însã vorbesc de uriaºi ºi fiinþe venite din alte lumi, care ºi-au cioplit chipul în piatrã. Unii spun cã, în jurul megaliþilor, cîmpul energetic este perturbat ºi se petrec întîmplãri stranii. Sfinxul din Bucegi este sculptura naturalã cu chip de om care a stîrnit cele mai multe teorii. Dar avem ºi în Braºov asemenea stînci-statui apãrute prin acþiunea forþelor naturii. Dincolo de simple obiective turistice, stîncile care seamãnã cu oamenii aºteaptã ca niºte Sfincºi sã rãspundem corect la întrebarea: care este originea lor?
Chipul care se uitã peste România
Pe 21 noiembrie, la apus, Sfinxul din Bucegi va avea cel mai clar contur. Lucru ºtiut de fotografi, care aleg aceastã zi pentru a surprinde imagini deosebite. Ciudata stîncã atît de asemãnãtoare cu Sfinxul egiptean are ºi alte puncte comune cu construcþia din platoul de la Gizeh: mãsoarã aceeaºi înãlþime ºi, întocmai ca Sfinxul care pãzeºte piramidele, fratele lui din România, pãzeºte Babele. „Figura cea enorm de colosalã din Carpaþii Daciei ºi care ne înfãþiºeazã o expresie suveranã de demnitate ºi o imensitate de putere“, aºa descria istoricul Ovid Densuºianu piatra cu chip de om. Originea ei este necunoscutã. Nu se poate rãspunde cu certitudine nici dacã e efectul eroziunii, nici dacã e realizatã de mîna omului. Privindu-i forma, e greu de acceptat cã e doar un joc al naturii. Cu atît mai mult cu cît stînca este izolatã în mijlocul unui platou. Se spune cã Sfinxul este ºi polul energetic al României, mulþi au afirmat cã simt o energie specialã în preajma pietrei, se simt revigoraþi ºi chiar vindecaþi. Se mai spune cã Bucegii sînt strãbãtuþi de nesfîrºite tuneluri subterane, cel mai important deschizîndu-se sub Sfinx. În 1993, timp de o lunã de zile, au fost sute de cutremure mici, uneori ºi cîte zece pe zi, numai în preajma Sfinxului. Alteori se aud bubuituri de sub pãmînt. Cîþiva ani la rînd, acestea s-au produs fix la orele 20,00 ºi 3,00 noaptea. Radiourile prind bîzîituri ciudate, locuitorii din Buºteni au constatat cã, uneori, sînt supraîncãrcaþi cu electricitate. Fenomene stranii se petrec ºi în aer. Au apãrut curcubee strãlucitoare în plin soare, fãrã sã fi plouat de zile bune. Au mai fost semnalate ºi lumini ciudate, fulgere, scîntei în jurul Sfinxului, iar fotografiile turiºtilor au surprins deseori fîºii de luminã neobservate cu ochiul liber.
Porþi de piatrã cãtre o altã lume
Mai existã Sfincºi în România. La Topleþ, pe malul rîului Cerna, la Bratocea, în Munþii Ciucaº, Moºul din Munþii Cãliman. Avem ºi în Braºov un chip antropomorfic de piatrã chiar la Pietrele lui Solomon. Aceastã zonã energeticã, consideratã o poartã spiritualã, este un loc în care deseori s-au semnalat emanaþii telurice. Stîlpi de luminã, sfere luminoase au fost surprinse în fotografii realizate în apropierea stîncii cu chip uman. „Este o lamã de conglomerat (140 cm înãlþime) aflatã în pãdure, deasupra drumului forestier (dreapta). Porecla a primit-o de la prof. Cãlin Turcu din Vãlenii de Munte“, explicã Iuliu Floareº, autorul lucrãrii „Megaliþi antropomorfi în Carpaþii României“. În 12 ani, specialistul a descoperit ºi a fotografiat peste 150 de stînci cu formã umanã. Braºoveanul Valentin Tîrcã a fotografiat ºi el o piatrã gãsitã la Rîºnov care seamãnã izbitor cu un cap de om. Se spune cã, în preajma acestor sculpturi cu autor necunoscut, s-ar afla porþi de trecere într-un alt univers. Astfel de porþi stelare sînt cu sutele în lume, cîteva avem ºi în România, adevãrate ferestre cãtre alte lumi sãpate în rocã de constructori necunoscuþi. În preajma acestor bizare gãuri naturale se gãsesc mai întotdeauna schituri ºi bisericuþe. În Munþii Piatra Craiului, vestitul „Schit din Colþii Chiliei“, în jurul cãruia s-au þesut poveºti cu vindecãri miraculoase, este un loc în care se ajunge trecînd printr-un astfel de portal cãtre o altã dimensiune. Stranie coincidenþã, Munþii Piatra Craiului au ºi ei un Vîrf Omul. Iar aici existã o formaþiune numitã Vîlcelul cu Fereastrã. Relieful e modificat în aºa fel încît razele de soare par sã strãpungã peretele de stîncã.
Pietrele care cresc
Existã peste tot în lume niºte formaþiuni geologice extrem de spectaculoase care amintesc de sculpturile brâncuºiene. Se numesc trovanþi ºi au o proprietate incredibilã: cresc ºi se înmulþesc dupã fiecare ploaie. În România, celebri sînt trovanþii de la Costeºti, judeþul Vîlcea, protejaþi în cadrul unui muzeu în aer liber. Dimensiunile pietrelor variazã de la cîþiva centimetri pînã la zece metri. Geologii susþin cã rocile ar fi rezultatul unor cimentãri care au avut loc cu ºapte milioane de ani în urmã, dar procesul nu este pe deplin elucidat. Pietrele care cresc au chiar prelungiri care seamãnã cu niºte rãdãcini. Dacã sînt tãiate, secþiunile seamãnã cu ale unui trunchi de copac cu inele colorate. Geologii explicã aspectul trovanþilor prin compoziþie: nisip ºi pietriº. În timp, prin cristalizare, substanþele aduse de apã se depun în jurul granulelor. Nucleele continuã sã creascã luînd forme diferite. În straturile trovanþilor se poate citi istoria Pãmîntului, începînd cu Miocenul superior. Datoritã aspectului, trovanþii au fost consideraþi în trecut ouã de dinozaur, iar în Ardeal, erau aºezaþi pe morminte. În Braºov, gãsim trovanþi la Rotbav, unde sãtenii s-au obiºnuit cu astfel de pietre fiindcã pur ºi simplu dau peste ele sãpînd în grãdinã. De asemenea, pietre vii existã ºi în apropierea misteriosului templu precreºtin de la ªinca Veche ºi a „Bisericuþei Pãgînilor“ din Postãvarul, un alt loc încãrcat de enigme ºi despre care puþini braºoveni ºtiu cã existã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!