Regele Mihai al României a participat la nunta prințului William cu Kate Middleton în palatul în care, în 1947, a cunoscut-o pe soția sa, Regina Ana, la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii
Membrii familiei regale din România au făcut parte din capetele încoronate care au participat acum o săptămînă la ,,nunta secolului a prințului William cu Kate Middleton. Pentru Regele Mihai I al României invitația la Palatul Buckingham a avut o semnificație în plus. Acolo a cunoscut-o, în 1947, pe principesa Ana de Bourbon-Parma, viitoarea sa soție. Evenimentul care le-a unit destinele a fost chiar nunta celei care avea să devină regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De-a lungul celor 81 de ani de istorie regală în România, regii, prinții și principesele au trecut prin multe logodne și nunți desfășurate după nobiliarul tipar. Din rațiuni politice sau religioase sau conjucturi istorice, nunțile suveranilor României s-au ținut în străinătate. Singura care s-a căsătorit în România a fost principesa Ileana. Ceremoniile grandioase din Anglia, urmărite pe internet sau la televiziuni, de milioane și milioane de oameni din toată lumea ne-au amintit că au fost vremuri cînd și românii aveau parte de ceremonii regale. Puțină lume avea însă atunci privilegiul să le vadă. Iată cum le reține istoria.
50 de țărani s-au căsătorit odată cu Carol I
Prima nuntă regală românească a avut loc în septembrie 1869, între Carol I și principesa Elisabeta von Wied, la castelul Monrepos din Neuwied, orașul german în care se născuse mireasa. Ceremonia religioasă a fost oficiată în două rituri, catolic și protestant. De fapt, Prințul Karl von Hohenzollern, care a guvernat sub numele regal de Carol I al României, era deja principe al României, dar nu era căsătorit. Conform constituției, nu avea voie să ia de soție o femeie de origine română. Elisabeta, prima regină a României, se numea Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied. Și-a luat pseudonimul Carmen Silva, fiind poetă dar și o mare iubitoare de arte, fondatoare de instituții caritabile (i se spunea și Mama Răniților). La 12 noiembrie 1869, regele Carol și soția sa au fost primiți în București cu salve de tun și dangăte de clopote. Mulțimea le-a acoperit trăsura cu flori. A avut loc un tedeum la Mitropolie, urmat de cuvîntul primarului, rostit în cortul somptuos ridicat lîngă biserică, apoi s-a oficiat căsătoria civilă. Prin fața perechii princiare au trecut 50 de perechi, fii și fiice de țărani din toate colțurile țării care au fost cununați în ziua căsătoriei princiare. Cuplurile au primit daruri pe cheltuiala statului. Alaiul princiar a fost escortat de dorobanți pînă la palat. În fața clădirii, Carol i-a spus miresei: Iată palatul!. Unde?, a întreabat principesa văzînd o casă modestă cu etaj. Cei doi suverani au locuit la Cotroceni pînă la terminarea reconstruirii palatului regal.
Ferdinand și-a adus mireasa într-un car cu boi
Deoarece Carol I nu avea urmași, succesor la tronul României devenea automat fratele lui, prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Dar acesta a renunțat la tron, la fel, fratele lui și primul copil al acestuia. Coroana României a fost acceptată de către copilul cel mic, Ferdinand, al doilea rege al României. Ferdinand s-a căsătorit cu Maria de Edinburg, Saxa-Coburg și Gotha, înrudită cu regina Victoria a Marii Britanii și țarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Nunta a avut loc pe 29 decembrie 1892, pe cînd principesa avea doar 17 ani. Ceremonia s-a ținut în ritul catolic, la Castelul Sigmaringen. Cununia civilă a fost oficiată de către Ministrul Casei Regale Prusace. La 23 ianuarie 1893, perechea princiară a sosit la București, iar a doua zi a avut loc ceremonia organizată de scriitorul Alexandru Odobescu. În 32 de biserici s-au celebrat nunțile a 32 de perechi de tineri care au avut ca nași miniștri, deputați, senatori și chiar perechea princiară. Tinerii căsătoriți au plecat cu carul tras de boi albi spre masa de la Ateneu. Serbările în onoarea nunții princiare au durat cinci zile. Ferdinand și Maria au primit în dar, din partea regelui Carol I al României, Palatul Cotroceni. Iar la Sinaia, lîngă Castelul Peleș, a fost construit după gustul preafrumoasei englezoaice, Castelul Pelișor. Au avut mai mulți copii: Carol al II-lea, Elisabeta (regina Greciei), Marioara (regina Iugoslaviei), Nicolae, Ileana și Mircea.
O regină încercată de soartă
Carol al II-lea, moștenitorul tronului, a fugit în 1918, la Odessa, cu Ioana Maria Valentina Zizi Lambrino, fiica unui general român. S-au căsătorit pe 31 august 1918 și au avut un fiu, Mircea Grigore Carol. N-a fost o nuntă regală, iar căsătoria a fost anulată în 1919. La 10 martie 1921, a avut loc la Atena, în sala tronului din palatul regal, căsătoria oficială a principelui moștenitor Carol cu principesa Elena de Grecia și Danemarca, viitoarea regină a României. Actul a fost semnat de regele Constantin, cei doi miri și Ministrul de Justiție, Victor Antonescu. În aceeași zi, la mitropolia din Atena, s-a celebrat căsătoria religioasă, departe de ochii presei românești. Regina Elena a avut un singur fiu, pe Mihai, viitorul monarh al României. Căsătoria n-a durat decît pînă în 1928. Cei doi soți s-au despărțit. Soția oficială a lui Carol al II-lea, mama regelui Mihai, a fost, din păcate, cea mai puțin cunoscută dintre reginele României Cînd Carol al II-lea a renunțat la tron, părăsind România după ce începuse legătura cu Magda Elena Lupescu, regina Elena a rămas în țară împreună cu fiul ei. Parlamentul României i-a acordat Elenei titlul de Prințesă a României. Cînd Carol al II-lea s-a întors în țară și a fost proclamat din nou rege, a devenit clar că, de fapt, regele se instalase la palat împreună cu metresa lui. Așa că, Regina-mamă Elena a fost silită să plece în exil. În 1932 s-a retras în Italia. La urcarea pe tron a Regelui Mihai I, în 1940, Regina-mamă Elena a revenit în țară și i-a fost alături fiului ei pînă cînd a pornit din nou drumul exilului, de data această alături de Mihai, regele României alungat de comuniști.
Coadă la oferit daruri, la o nuntă princiară
Principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria, l-a ales de soț pe Anton de Habsburg, tatăl actualului proprietar al Castelului Bran. Declarația de căsătorie a fost autentificată la Judecătoria Mixtă din Balcic, județul Caliacra. Arhiducele era austriac catolic, principesa, româncă ortodoxă. Căsătoria s-a ținut la Peleș, iar Sinaia a fost decorată cu drapele naționale, ghirlande de flori și becuri multicolore. În prima zi, au fost oferite cadourile din partea familiei și a oficialităților. În marele hol maur al Castelului, au făcut coadă cei care voiau să adreseze felicitări tinerei perechi. La ora 11 fix s-au deschis ușile sălii florentine. Principesa Ileana era îmbrăcată într-o rochie albă de Charmeuse, cu garnituri negre și pe cap purta o pălărie de pai neagră. Regina Maria era într-o toaletă mov (culoarea ei preferată), iar regele Carol al II-lea purta uniforma de ofițer de vînători. Regina Elisabeta a Greciei era îmbrăcată într-o rochie albă. Carol al II-lea a făcut cadou tinerei perechi un avion de turism (arhiducele era pilot), regina Maria le-a dăruit un pandantiv, iar Marele Voievod Mihai, o călimară din lemn confecționată chiar de el. În numele guvernului, Nicolae Iorga a oferit un colan de mare valoare.
Lună de miere la Bran
După descrierea profesorului Ioan Scurtu, a doua zi, a avut loc o recepție cu dans, la care au participat 600 de persoane, între care și regele Alexandru și regina Marioara a Iugoslaviei, regina Elisabeta a Greciei, marele duce Kirill cu soția sa, principesa Chira a Rusiei, infantele Spaniei Don Antonio de Burbon Orléans, Nicolae Iorga, I.G. Duca, Iuliu Maniu, mareșalul Averescu. Potrivit Codului ofițerului stării civile, celebrarea căsătoriei se făcea în Casa Comunală în public, adică cu ușile deschise și intrarea publicului lăsată liberă. Cununia religioasă s-a desfășurat în marea sală de recepție a Castelului Peleș. A celebrat arhiepiscopul catolic monseniorul Cisar. Apoi, membrii familiei regale române și ai Casei de Habsburg s-au îndreptat spre Cimitirul Eroilor Militari, unde au depus coroane de flori. Principesa Ileana și arhiducele Anton au plecat cu o trăsură Daumont, escortați de o gardă de onoare, în uniforme albastre și fireturi argintate. Pe întregul traseu, erau țărani îmbrăcați în costume naționale. Tînăra pereche s-a retras în după-amiaza zilei de 26 iulie 1931 la Castelul Bran, unde au rămas timp de trei zile. Pe 30 iulie, au plecat în luna de miere, la München.
Aceeași rochie de mireasă, același preot
Mihai I și principesa Ana de Bourbon-Parma s-au cunoscut în Anglia la nunta actualei regine Elisabeta, cu locotenentul Philip Mountbatten. Regele Mihai și Ana și-au oficiat căsătoria la 10 iunie 1948, după abdicarea forțată din 1947. Nunta a avut loc la Atena, la invitația Regelui Paul și a Reginei Frederica. A fost o ceremonie în rit ortodox. Cum Ana era catolică, Papa Pius al XII-lea nu și-a dat consimțămîntul. Din același motiv, nici familia principesei nu a participat la nuntă, cu excepția unui unchi protestant. De altfel, Mihai I și-a bozetat și cele cinci fiice în religia ordotoxă. După ceremonia restrînsă de la Atena, tinerii au plecat în voiaj de nuntă în localitatea grecească Tatoi. Cuplul regal are cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. Cea mai mare fiică, Margareta, s-a căsătorit cu Radu Duda, la 21 septembrie 1996, la biserica ortodoxă grecească din Lausanne. Căsătoria principesei a fost celebrată de către Înalt Prea Sfinția sa Mitropolitul ortodox Damaschinos al Elveției, același care l-a cununat și pe regele Mihai, în 1948. Principesa Margareta a îmbrăcat rochia de mireasă a mamei sale. Logodnicul ei a purtat o jachetă neagră morning coat, cu vestă gri deschis, cravată argintie și pantaloni gri în dungi negre. Petrecerea a urmat în satul Veytey, la Polo Club, într-un imens cort alb.
Căsătorii care n-au durat
- Principele Nicolae, al patrulea copil al regelui Ferdinand și al Reginei Maria, s-a căsătorit la Tohani cu Ioana Dumitrescu Doletti. Trimiși în exil, mirii au aflat că mariajul lor fusese desfăcut prin sentință judecătorească, iar Consiliul de Coroană decisese decăderea lui Nicolae din drepturi.
- Principesa Marioara, fiică a regelui Ferdinand și a Reginei Maria, a rămas văduvă în urma asasinării soțului ei, regele Alexandru al Iugoslaviei, la Marsilia, în 1934. Au avut trei fii: Petru, Tomislav și Andrei.
- Elisabeta, fiică a regelui Ferdinand și a Reginei Maria, a divorțat de regele George al Greciei în 1935.
- Ileana, fiică a regelui Ferdinand și a Reginei Maria, a avut șase copii cu Anton de Habsburg. În 1957, au divorțat. În același an, principesa s-a recăsătorit cu Ștefan Isărescu. S-au despărțit în 1965, iar Ileana s-a călugărit sub numele de Maica Alexandra.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
