Top 5 cele mai ciudate aşezări ale lumii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 02.04.2011

Autorităţile din Sudan şi-au anunţat, nu cu mult timp în urmă, planul de reproiectare a oraşelor acestei ţări, în forma unor animale şi a unor fructe. Dezvoltatorii chinezi au de gînd să contruiască în Golful Xiamen o imitaţie a orăşelului portuar spaniol Cadaqués, unde a trăit cîndva artistul Salvador Dali. Dar aceşti vizionari nu sînt nici pe departe pionieri într-ale creativităţii urbanistice. Unele proiecte de acelaşi fel se dovedesc, adesea, iluzorii şi nu apucă să vadă lumina zilei, iar altele sînt rapid abandonate. Totuşi, lumea este presărată, în diverse colţuri ale sale, cu aşezări fantastice, oraşe tematice şi peisaje urbane suprarealiste. descoperă.ro a făcut cunoscute cîteva dintre cele mai spectaculoase astfel de teritorii.

Satul Piticilor, China

Peste 100 de cetăţeni chinezi suferinzi de nanism prestează în cadrul unui spectacol intitulat „Regatul Piticilor“, susţinut în apropierea localităţii Kunming, din provincia chineză Yunnan. Preselecţia pentru această reprezentaţie a avut loc în vara anului 2009, participarea concurenţilor presupunînd numai două condiţii: vîrsta cuprinsă între 18 şi 40 ani şi înălţimea mai mică de 130 centimetri. Nu erau solicitate alte abilităţi speciale. Acum, cei care au fost aleşi, urcă pe scena Grădinii Fluturilor din Lumea Kunming de două ori pe zi, ca să cînte, să danseze şi să presteze scene umoristice, totul pentru amuzarea mulţimii. Avînd în vedere discriminările de care se lovesc în China, oamenii în miniatură au privit „Regatul Piticilor“ ca pe o oportunitate. Diversele surse atestă fie ideea că parcul tematic este doar o afacere profitabilă şi nu o comunitate închegată de pitici, fie emit teoria conform căreia casele în formă de ciuperci servesc drept locuinţe pentru ei şi că şi-ar duce viaţa în acel loc.

Oraşul Gunoaielor, Egipt

Manshiet Nasser este o ciudată comunitate din Cairo, Egipt. Oamenii numesc acest loc Oraşul Gunoaielor, şi asta pentru că sute de tone de deşeuri, din toată capitala egipteană, sînt aruncate aici. Şi mai bizar este faptul că există persoane, chiar familii întregi, care locuiesc în Manshiet Nasser, sub denumirea generică de Zabbalin (gunoieri). Aceştia scormonesc zilnic printre gunoaie în speranţa de a găsi resturi care pot fi reciclate. În fapt, circa 80% dintre gunoaiele adunate la Manshiet Nasser sînt reciclate şi revîndute. Majoritatea apartamentelor şi a magazinelor construite în acest teritoriu nu au aprobare. În Oraşul Gunoaielor, majoritatea familiilor sînt specializate în sortarea cîte unui anumit tip de deşeu. De asemenea, cea mai numeroasă comunitate de gunoieri este alcatuită din creştini ai Bisericii Copte, biserica aflată în peştera oraşului, St Sama’an, fiind cea mai mare din Orientul Mijlociu, cu o capacitate de 20.000 de enoriaşi. Deşi pare incredibil, comunităţi de acest gen există şi în alte colţuri ale lumii, cele mai cunoscute fiind cele din Los Angeles, Mumbay şi Manilla.

Oraşul unde nimeni nu are voie să moară, Norvegia

Longyearbyen, mica localitate din arhipelagul norvegian Svalbard este una dintre cele mai nordice aşezări umane şi, la o primă vedere, nu pare mai mult decît un liniştit oraş din interiorul Cercului Arctic. Asta pînă îi afli obiceiurile neobişnuite. O noapte dureazăa aproximativ 6 luni, iar studenţii învaţă cum să împuşte urşii polari pentru a se apăra de atacurile acestora. Copiii de grădiniţă învaţă tehnici de fizioterapie pentru a-şi menţine mobilitatea în cazuri de ninsoare abundentă, deşi arhipelagul a început deja să tînjească după zăpezile de altă dată, din cauza încălzirii globale. Nimic neobişnuit pentru un oraş situat în apropierea Polului Nord. Ciudăţeniile apar în momentul în care locuitorii din Longyearbyen se confruntă cu o cauză naturală absolut normală: decesul. Aceasta nu înseamnă că oraşul este selectiv cu cei care trec poarta micului cimitir, doar că experţii au realizat că permafrostul împiedică descompunerea naturală a cadavrelor, motiv pentru care nimeni nu a mai fost înmormîntat aici de peste 70 de ani. Pentru a primi un loc de veci, locuitorii trebuie să facă demersuri în alte oraşe ale Norvegiei, proceduri care uneori pot dura destul de mult. Dar ceea ce este şi mai interesant, este faptul că deşi nimeni nu poate fi înmormîntat în Longyearbyen, oraşul este pregătit pentru Apocalipsă. În mica urbe norvegiană, programul Local Seed Vaults - program prin care seminţe de plante sînt depozitate pentru a ajuta omenirea să depăşească o distrugere totală - a găsit locaţia ideală pentru stocarea resurselor.

Federaţia Damanhur, Italia

La 30 de kilometri de oraşul italian Torino se află oraşul subteran Damanhur, supranumit Oraşul Luminilor şi „sediul“ comunităţii damanhuriene. Locuitorii săi susţin că puternica lor bază socială, spirituală şi economică reprezintă un exemplu demn de urmat de către întreaga omenire. Ei au propria constituţie, propria monedă (credito) şi propria limbă, folosită în ritualuri. Idealul declarat al damanhurienilor îl constituie promovarea libertăţii de exprimare şi circulaţie a ideilor, încurajarea creativităţii şi „îmbunătăţirea sinelui“, văzute ca paşi pe calea evoluţiei superioare a speciei umane. Locul a constituit multă vreme un secret păstrat cu străşnicie. Vastul complex de galerii şi domuri subpămîntene este cel mai mare din lume şi, pînă de curînd, nici unui străin nu i-a fost permis accesul aici. Existenţa templului subteran a fost făcută publică abia în urmă cu cîţiva ani, de către un fost membru al comunităţii. De atunci, Damanhur şi-a deschis porţile şi pentru vizitatori. Pretutindeni, simbolurile evocă dualitatea existenţei - bărbat-femeie, bine-rău, Soare-Luna -, podelele sînt decorate cu mozaicuri, iar pereţii cu figuri în mărime naturală, reprezentate dansînd şi luptîndu-se. Toate acestea au fost lucrate exclusiv cu mîna, aşa cum au cerut întemeietorii. Fiecare încăpere simbolizează un aspect al existenţei: sala metalelor, unde viciul şi virtutea duc o luptă fără sfîrşit, sala pămîntului, cu uşile sale solară şi selenară, sala oglinzilor şi sala apei, unde pereţii sînt decoraţi cu texte iniţiatice, scrise în limba secretă a comunităţii. Aici, femeile şi bărbaţii sînt parteneri egali şi îşi unesc forţele completîndu-se reciproc. Damanhurienii au un mod specific în care „se luptă cu forţele malefice“: călătoriile astrale. Nu numai că există cursuri de felul acesta la Universitatea Damanhur, dar există şi o încăpere specială rezervată călătoriilor în timp şi spaţiu.

Oraşul Tamisei, China

Aşezarea-satelit intitulată „Oraşul Tamisei“ a fost inaugurată în 2006, ca parte a programului shaghaian „Un Oraş, Nouă Aşezări“. Imită cultura britanică din care s-a inspirat printr-o piaţă centrală, cabine telefonice roşii, străzi denumite „High“, „Oxford“ sau „Queen“, precum şi, desigur, prin propriul rîu artificial Tamisa. Totuşi, în ciuda unei marketizări intense, comunitatea a eşuat în a prospera, iar ceea ce a rămas în această parte a Shanghai-ului este un oraş destul de inert, dar un loc ideal pentru o plimbare liniştită de după-amiază. Primul detaliu care atrage atenţia în Oraşul Tamisei sînt gărzile în uniforme roşii care, chiar dacă mai puţin fastuos, la fel ca în Londra, se schimbă periodic. Continuînd pe străzile pavate cu piatră cubică, printre clădiri respectînd fidel arhitectura anglo-europeană, pot fi admirate statui ale personalităţilor britanice, precum Winston Churchill şi Prinţesa Diana, magazine şi restaurante goale, o biserică creştină înconjurată de o peluză perfect tunsă, unde chiar se oficiază cununii religioase, şi chiar cîteva mici stabilimente adresate publicului, care au reuşit să se menţină şi unde vizitatorii pot alege din diferite specialităţi cu specific londonez.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: