Cutremurele nu pot fi prevăzute cu precizie, dar e bine să fim pregătiți pentru orice
Am început anul cu 61 de cutremure, din care opt au fost cu magnitudine de peste 3,5 grade pe scara Richter. Lumea a fost zguduită în cele mai neașteptate locuri, iar numărul seismelor majore a crescut pe întregul glob, în ultimii 10 ani. Devin oare cutremurele din ce în ce mai frecvente și mai puternice? Devine oare planeta noastră tot mai nesigură? Românii se întreabă cînd se va produce o nouă mișcare tectonică în Vrancea și dacă aceasta va fi devastatoare, cum a fost cea din 4 martie 1977. Oamenii de știință nu pot da un răspuns exact. Cutremurele de pămînt rămîn imposibil de anticipat, așa că nu ne rămîne decît să ținem cont de semnele care le prevestesc. Care sînt acestea și ce e de făcut cînd pămîntul se zgîlțîie?
Urmează un cutremur de adîncime de tip 1940
Unii spun că numărul cutremurelor pe glob nu a crescut, a crescut doar precizia noastră de a le localiza și de aceea ni se par mai multe. Conform geologilor americani, în 1931, au existat aproximativ 350 de stații seismologice în lume, astăzi, funcționează mai mult de 8.000, iar datele sînt procesate rapid prin satelit. Astfel, detectarea cutremurelor la secundă nu mai este o problemă, nici chiar pentru cele mici, cu magnitudini de 1 grad. Conform previziunilor bazate pe înregistrările din 1900 încoace, specialiștii se așteaptă la aproximativ 17 cutremure majore (7,0-7,9 grade) și unul mare (8,0 grade sau mai mari), în fiecare an. Unde va lovi marele cutremur în 2012? Anul trecut, a fost în Japonia, în 2010, în Haiti, în 2009, în Sumatra, în 2008, în China. Periodicitatea seismelor mari din zona Vrancea este de 30 pînă la maximum 50 de ani. Avem motive să ne îngrijorăm? În ultimul secol, România a fost lovită de peste 100 de cutremure, dintre care două au avut efecte catastrofale. Pe 10 noiembrie 1940, cutremurul din Vrancea a avut magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Numărul victimelor: între 1.000 și 4.000. La 4 martie 1977 (7,2 grade), au murit 1.570 de oameni, 11.320 au fost răniți, au fost distruse peste 33.000 de locuințe, iar pagubele au depășit două miliarde de dolari. Nu urmează un cutremur de suprafață de tipul 4 martie. Urmează un cutremur de adîncime de tip 1940, apreciază Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului Național pentru Fizica Pămîntului.
Ceaușescu era în Nigeria
În 1977, undele seismice au mișcat pămîntul în plan vertical și orizontal. Cele orizontale au fost simțite mai tîrziu, dar, suprapunîndu-se peste cele verticale, au produs o trepidație violentă, însoțită de un uruit puternic. România s-a legănat ca o corabie în furtună. Vreme de trei ore, seismografele au continuat să înregistreze alte mișcări mai slabe. Clădirile vechi din București s-au prăbușit într-o secundă, au izbucnit incendii. În seara de 4 martie, Ceaușescu era în Nigeria. Prima vizită oficială în acest stat african. A fost informat de dezastrul din România înainte de a-și rosti toastul. A încercat să rezolve totul prin telefon, dar cînd a aflat că situația e groasă, s-a hotărît să vină în țară. A dat imediat Decretul Prezidențial cu privire la instituirea stării de necesitate. Armata, activiștii de partid, personalul sanitar, cascadorii, toți oamenii buni de muncă au fost mobilizați. Supraviețuitorii și morții au fost scoși pe rînd de sub dărîmături. Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eugen Baconsky, Veronica Porumbacu au fost striviți de ruine. Ultimul găsit în viață, după 11 zile, a fost Sorin Crainic, de 22 de ani. Familia Ceaușescu l-a vizitat în spital și i-a adus portocale. Întreaga lume, socialistă și capitalistă, a sărit atunci în ajutorul României cu medicamente și echipament medical.
Probleme pe strada Castelului
În Brașov s-au înregistrat doar avarii ușoare la întreprinderile Carpatex, Aurora, Reconstrucția Feldioara și Fabrica de Zahăr Bod. La Întreprinderea de Postav Pejmer s-a întrerupt parțial activitatea din cauza unor fisuri la turnul de răcire. După 14 ore, problema s-a remediat. Postul de radio Bod avariat a reintrat și el rapid în funcțiune. Bilanțul oficial anunța că aproximativ 3.000 de clădiri din județ au fost afectate ușor, 69 de locuințe au devenit nefolosibile, iar 79 de familii sinistrate au fost cazate în alte locuri, în regim de urgență. Au fost parțial degradate 20 de școli. Cele din Moeciu de Jos, Calbor și Perșani au fost temporar închise. Castelul Bran, Preventoriul de Adulți Timiș și Casa Municipală de Cultură au funcționat parțial. S-a acordat asistență medicală unui număr de 58 de persoane. S-au înregistrat două decese. În Brașov, cele mai multe probleme au apărut pe strada Castelului, la numerele 32, 47, 72 și Armata Roșie nr. 17. De pe Castelului 52 s-au scos două camioane de țigle căzute de pe acoperișuri. Pe str. Castelului 96, autocamionul 31-BV-747 a fost acoperit de molozul unui horn. În primele trei zile, brașovenii au trimis în București 40.000 kg de pîine, 34.000 de litri de lapte, 187.000 de sticle de apă minerală, 100.000 de sticle de băuturi răcoritoare, 6.200 borcane de iaurt, 2.700 kg de smîntînă. După încheierea operațiunilor de salvare, inginerul Gheorghe Haizea, directorul tehnic de atunci al trustului brașovean de construcții, a ridicat 59 apartamente noi în Drumul Taberei. În prezent, specialiștii apreciază că Bucureștiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Brașovul nu face parte din categoria zonelor unde catastrofa ar putea cauza mari pagube. Dar și la noi multe clădiri poartă bulina roșie.
Semne de la animale și plante
Dezastrele naturale sînt imposibil de prezis, tot ce putem face e să fim pregătiți pentru supraviețuire. Însă, unii cred că există semne prevestitoare. Se crede că animalele simt vibrațiile pămîntulului înaintea oamenilor, că pot detecta gazele eliberate de pămînt sau sarcinile electrice din aer. Specialiștii chinezi au observat că, înainte cu două săptămîni de dezastrul din 12 mai 2010, mii de broaște au invadat străzile din Mianzhu, un oraș ce avea să fie grav afectat (2.000 de morți). În ziua cataclismului, la o grădină zoologică din Wuhan, zebrele au început să se lovească de gratiile cuștilor. O întreagă populație de broaște și-a abandonat brusc balta, cu cîteva zile înainte de cutremurul din LAquila, Italia, în 2009. Devastatorul tsunami din decembrie 2004 a făcut sute de mii de victime omenești, dar dintre animalele sălbatice aproape niciuna. Acestea s-au refugiat pe dealuri cu cîteva ore înainte ca litoralul să fie lovit de valul ucigaș. Oamenii care le-au urmat, au scăpat cu viață. Japonezii susțin că o floare din familia Mimosa prezice cutremurele. Planta își închide frunzele cu cîteva ore înainte ca pămîntul să înceapă să se zguduie. Gheorghe Mărmureanu susține că peștii și canarii de la Observatorul Vrîncioaia sînt sensibili la seisme: Peștii sar cu aproximativ o jumătate de oră înaintea producerii unui seism, iar canarii tac cu 4, chiar 5 ore înainte. Totuși, nu ne putem baza pe comportamentul animalelor, pentru că acestea nu reacționează așa doar în cazul cutremurelor.
După unul mare, vine unul și mai mare
Oamenii cred că un alt semn că se apropie un cutremur mare ar fi o serie de zguduieli mai mici, petrecute într-un interval de cîteva zile. Alții, dimpotrivă, cred că înaintea unui seism puternic, pămîntul e neobișnuit de calm, iar cu cîteva minute înainte, se stîrnește o furtună. Alții cred că seismele mari sînt anunțate de alte cutremure măricele. Înaintea celui din 1977, România trecuse, cu patru luni înainte, printr-un cutremur de șase grade. Cutremurul de 7,4 grade din 10 noiembrie 1940 a fost precedat, pe 22 octombrie, de un alt cutremur vrîncean, de 6,2-6,5 grade. Unii au observat că marile mișcări tectonice din România s-au produs primăvara și toamna. Alții au legat cutremurele de la noi cu cele din Turcia. De mai multe ori s-a întîmplat ca un cutremur major în Vrancea să fie precedat de unul din Asia Mică. O altă ipoteză leagă dezastrele naturale de Luna Plină. Istoria consemnează cîteva coincidențe între evenimentul astronomic și cel seismologic: 1992, cutremur, urmat de tsunami în Nicaragua, 2004, cutremur de 9 grade în Oceanul Indian și tsumani ucigaș în Indonezia. Pe 4 martie 1977, era tot lună plină. În 27 octombrie 2004 (6 grade), la fel. Teoria nu a fost confirmată, dar adepții ei susțin că seismicitatea este de 10 ori mai crescută în nopțile cu Lună Plină.
Făgăraș, zonă seismică importantă
Există oameni care, înaintea unui cutremur, au migrene și le țiuie urechile. La începutul anilor 90, în New Mexico, mai mulți oameni au auzit un huruit, asociat cu crize de greață, amețeală și dureri de cap. În acel an, s-au produs 2.268 de cutremure, cifră record pentru SUA. Cele mai respectabile par să fie predicțiile seismologilor care, pe baza înregistrărilor, pot calcula ciclicitatea cutremurelor mari. Însă, nu cu exactitate. În România există un sistem de avertizare seismică rapidă. Specialiștii află cu 25 pînă la 28 de secunde înainte ca fenomenul să aibă loc. Conform protocolului, în următoarele 0,5 secunde, industria nucleară, gazul sînt blocate. Realizat de ingineri și seismologi români în colaborare cu specialiști de la Universitatea Karlsruhe din Germania, sistemul era în 2006, cînd a fost pus în aplicare, primul din Europa care permitea detectarea în timp real a cutremurelor. Din partea specialiștilor români, încurajările sînt vagi. Mircea Radulian, președintele Institutului Național de Fizică a Pămîntului, spune că apariția unui cutremur cu magnitudinea peste 7 grade în 2012 este puțin probabilă. Dar, teoretic vorbind, poate apărea. Expertul crede că e destul de posibil să trecem printr-un seism cu o magnitudine între 5 și 6 grade, deoarece acet tip de cutremure apar cu o anumită frecvență la 2-5 ani. Mai îngrijorător pentru noi e faptul că și zona Făgăraș are activitate seismică, și încă de 6,4-6,5 grade. Iar periodicitatea n-a putut fi aproximată. Cercetătorul susține că, în Făgăraș, se produc 4-5 cutremure de peste 6 grade la 80-100 de ani. Ultimul a fost în 1916.
Predicții și circ
În lipsa unei anticipări exacte, proliferează prezicătorii. Ciudatul profesor Vergil Hîncu susține că detectează seismele după viteza de propagare a particulelor aflate în suspensie gazoasă. Prezicătorul a anunțat un seism devastator pe 15 ianuarie 2001. Nu s-a întîmplat nimic și de-atunci lui Hîncu i-au amuțit prezicerile. Vasile I. Mîrza, profesor la Universitatea din Brasilia, a făcut o declarație șocantă: pînă în 2013 își vor pierde viața cel puțin 60.000 de bucureșteni, într-un cutremur cu o magnitudine de 7,5,-8,1 grade. România se va zgîlțîi serios în 2012, crede și cercetătorul George Purcaru. Cutremurul va avea 7 grade pe Richter. Profesorul de la Universitatea din Frankfurt deține recordul pentru cea mai exactă precizie din lume pentru un cutremur care a avut loc în 1994, în insulele Aleutine. El a studiat toate cutremurele din Vrancea, începînd cu anul 1107, iar pe cel de anul acesta îl anticipează încă din 1979. Pe cel din 1977 l-a anunțat cu patru ani mai devreme, dar nu l-a ascultat nimeni. Seismologii pot prezice doar unde este probabil să aibă loc un seism puternic, bazîndu-se pe istoricul zonei, mișcarea plăcilor tectonice și detectarea locurilor în care se acumulează presiunea, de-a lungul faliilor. Totuși, aceste predicții sînt extrem de vagi. În acest moment, nimeni nu știe exact cînd și unde se va zgîlțîi pămîntul.
În evidențele Primăriei Brașov, 170 de imobile sînt încadrate în diferite grade de risc în caz de cutremur. Majoritatea sînt în centrul istoric. Dar nici unele blocuri nu sînt scutite de riscul de a se prăbuși parțial. Proiectarea de construcții rezistente este deocamdată singura soluție serioasă. Iar pentru cele vechi, se impune consolidarea lor. Fie că marele cutremur va fi în 2012, fie că se va produce mult mai tîrziu, e bine să fim oricînd pregătiți pentru ce e mai rău.
Măsuri de supraviețuire
Pregătirea începe înainte de producerea catastrofei, prin fixarea fermă în pereți a etajerelor și plasarea cît mai jos posibil a obiectelor grele. Se pregătește un plan de urgență pentru întreaga familie. Trebuie să avem provizii puse deoparte, hrană și apă pentru trei zile, haine călduroase și pături, baterii, lanternă și un radio, trusă de prim ajutor, extinctor, acte. Și, mai ales, trebuie să învățăm din timp să le folosim. Imediat după seism, trebuie:
- să n-o luăm la goană pe scări, acestea sînt primele care se prăbușesc
- să nu stăm în dreptul ferestrelor
- să închidem sursele de apă, gaz, curent electric
- să nu intrăm în panică
- să ne adăpostim sub o grindă
- să ne îndepărtăm de clădiri, dacă sîntem deja în stradă.
Doug Copp, managerul pentru dezastre al Echipei Americane Internaționale de Salvare, vorbește de un așa-numit triunghi al vieții., în acel gol rămas lîngă pat sau orice piesă de mobilier voluminos. În acel spațiu gol, orice ființă care stă ghemuită în poziția fetală ar putea, teoretic, să rămînă în viață. Dacă ești în pat, pur și simplu rostogolește-te jos din pat. Un vid de siguranță va exista în jurul patului, sfătuiește specialistul.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
