Insula Poveglia este una dintre numeroasele insule mici situate în laguna dintre Veneția și Lido. Potrivit unor legende, ea ar fi fost bîntuită de fantomele a mii de oameni, care ar fi murit aici, cînd insula a servit drept colonie de carantină pentru victimele ciumei, pe vremea lui Napoleon, iar mai tîrziu ca un azil pentru bolnavii mintal.
Medicul psihiatru care a condus spitalul era un psihopat care și-a tortutat și măcelărit pacienții, iar mai tîrziu și-a pus capăt vieții aruncîndu-se de pe clopotnița insulei. După ce spitalul a fost închis, insula a rămas abandonată timp de aproape 50 de ani. Pescarii au evitat zona din cauza fricii de multiplele oase umane. Acum, un nou proiect speră să transforme această insulă abandonată și temută într-un campus universitar de vis.
Insula Poveglia a intrat în cărțile de istorie pentru prima dată în anul 421. Primii locuitori ai insulei erau refugiații care se adăposteau de invadatorii barbari huni conduși de înfricoșătorul Attila Hunul, care a devastat continentul.
Pentru următoarele cîteva secole, Poveglia a avut o perioada liniștită. Oamenii extrăgeau sare, se ocupau cu pescuitul și cu agricultura.
Către anul 1379, populația insulei a început să crească, la fel și importanța sa. În acest timp, Veneția a fost atacată de flota genoveză. Oamenii din Poveglia au fost evacuați în grabă într-un loc mai sigur. Prin 1645, guvernul venețian a construit cinci forturi octogonale pentru a proteja și a controla intrările în lagună. Octogonul Poveglia este unul dintre cele patru care încă mai există pe insulă.
În anul 1776, biroul de Sănătate Publică a deschis pe insulă un punct de examinare pentru a inspecta toate bunurile și oamenii care veneau și pleacau cu vaporul din Veneția. În 1793, atunci cînd au fost înregistrate mai multe cazuri de ciumă, infectații au fost debarcați forțat și închiși temporar pe insulă. Însă atunci cînd ciuma a luat proporții pandemice în Europa, Insula Poveglia a devenit terenul de depozitare al bolnavilor și celor infectați. Se estimează că aproximativ 160.000 de oameni au trăit și au murit aici. Unele legende spun că aproape jumătate de insulă conține rămășițe umane.
În 1922, clădirile existente pe insulă au fost transformate într-un azil pentru bolnavii mintal, care a funcționat pînă în 1968, cînd spitalul a fost închis.
Timp de aproape jumătate de secol, Poveglia a rămas izolată. Iar în ultimii ani, insula a fost supusă unor diverse proiecte de renovare. În 2014, un om de afaceri italian, Luigi Brugnaro, a închiriat insula pentru 99 de ani, cu intenția de a o dezvolta pentru utilitatea publică. Acum, Asociația Tinerilor Arhitecți a lansat un concurs, invitînd arhitecții să-și prezinte ideile pentru un campus universitar pe insulă. Nu se știe dacă proiectul este sau nu susținut de Luigi Brugnaro.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!