Astăzi prăznuim nașterea Fecioarei Maria
Din bătrîni, se spune că azi Preacurata le ajută pe femeile care se roagă să aibă copii
Tot azi, se sfîrșește vara, încep muncile de toamnă și se pune pălăria în cui
În fiecare an, la 8 septembrie, creștinii se bucură de Nașterea Fecioarei Maria, mama Mîntuitorului. La români, sărbătoarea se mai numește Sîntămăria Mică. Nu întîmplător, prima mare sărbătoare a Anului Nou Bisericesc început la 1 septembrie este prăznuirea Preacuratei. Fecioara Maria este cel mai venerat și mai iubit sfînt al creștinătății, cele mai multe biserici și catedrale purtîndu-i numele. Tot azi, se sfîrșește vara și rîndunelele încep să plece către țările calde. Ziua se pregătește să devină egală cu noaptea, iar lumea, se spune, se reînnoiește.
Maria, copilul născut printr-o minune
Sfînta Fecioară Maria a fost singurul copil al lui Ioachim și Ana din Ierusalim. Nașterea Ei este datată între anii 19 și 22 î.H. Se spune că părinții Mariei, Ioachim și Ana, oameni în vîrstă, s-au rugat mult lui Dumnezeu să le dăruiască un prunc. Ei I-au făgăduit că, dacă vor avea un copil, îl vor închina Lui. Minunea s-a produs și, pe 8 septembrie, a venit pe lume Maria, cea care va fi venerată pentru modestia, credința ei și, mai ales, pentru că a fost cea aleasă să-l nască pe Mîntuitor. Conform Noului Testament, în momentul conceperii Lui, Maria era logodnica lui Iosif din Nazaret. În tradiția ortodoxă, catolică și anglicană, precum și în cea musulmană, Fecioara Maria a rămas virgină în timpul conceperii și nașterii. Numai o minune dumnezeiască putea săvîrși acest fapt inexplicabil pentru știință, dar piatră de temelie în credința creștină. Sărbătoarea nașterii Sfintei Fecioare este prăznuită în Răsărit din secolul V, iar în Occident a fost introdusă în secolul VII, în timpul Papei Serghie I. La români, Sîntamărie Mică e o sărbătoare a tuturor mamelor care-și doresc copii și a tuturor credincioșilor care își amintesc de mamele lor cu iubire și respect.
În această zi candela trebuie să ardă neîncetat
În popor, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează plecarea rîndunelelor, ca hotar astronomic între vară și toamnă. Insectele și reptilele se ascund în pămînt. Astăzi, se anunță începutul unor activități practice specifice, precum culegerea unor plante și fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grîului, orzului și secarei de toamnă. Este timpul propice observațiilor meteorologice și astronomice, în funcție de care, odinioară, se stabilea calendarul activităților agricole și se făceau predicții. Iar pentru că este timpul înnoirilor, se organizează tîrgurile, locul unde se fac schimburi de produse, și nunțile. Creștinii duc la biserică fructe, pîine și lumînări pentru a fi sfințite. O parte din aceste ofrande sînt împărțite, după slujbă, copiilor săraci. Ce rămîne e pentru membrii familiei pentru ca sănătatea, pacea și norocul să poposească în acel cămin. În fiecare casă de creștini trebuie să existe icoana Maicii Domnului, iar în această zi candela trebuie să ardă neîncetat.
Ziua mamelor
Astăzi, mamele care vor să li se împlinească o dorință legată de copiii lor este bine să se închine la o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, apoi să împartă dulciuri copiilor săraci. La fel sînt îndemnate să facă și gravidele care vor să aibă o naștere ușoară. Cu mult timp în urmă, se spunea despre femeile care nu puteau avea copii că au greșit, iar Dumnezeu și-a întors fața de la ele. Pentru a fi totuși binecuvîntate cu copii, ele țineau toate posturile din an, dădeau acatiste și lumînări bisericilor. Nelucrînd în ziua de vineri puteau fi ajutate de către Sfînta Vineri. Dacă tot nu li se împlinea dorința, se recurgea uneori la descîntece și farmece. De cele mai multe ori se rostea un descîntec deasupra unui pahar plin cu rachiu, vin sau borș, din care nu a gustat nimeni. Apoi se bea de trei ori, fără să fi mîncat înainte. În alte cazuri, se preparau băuturi din ierburi de leac (trandafir alb, usturoi, liliac alb, romaniță) fierte în vin sau în miere. Se culeg flori și se pun la icoana Fecioarei, acestea fiind considerate bune de leac.
Cei ce lucrează azi și mîine vor avea mare pagubă în casă
În tradiția populară s-au moștenit o mulțime de obiceiuri și datini care, în unele părți ale țării, încă mai sînt respectate. Bărbații n-au voie să poarte pălărie în această zi. De fapt, de acum încolo, pălăria se pune în cui, și se folosește căciula. De aici și spusa: O trecut Sîntamărie, leapădă a pălărie!. Tot azi, se tocmesc pîndarii pentru vii și se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. După această zi, nu se mai seamănă grîu. Oamenii trebuie să deschidă ușa cînd încă e întuneric, căci, de găsește Maica Domnului deschis, intră și lasă noroc. Românii nu aprind focul în vatră, timp de două zile, acest lucru fiind aducător de ghinion și boală. Și pe 9 septembrie e sărbătoare, sînt prăznuiți părinții Maicii Domnului, sfinții Ioachim și Ana. Nu trebuie să lucrăm sub niciun chip, fiindcă e rău de arsuri și pentru mame, și pentru copiii lor. Nu se gătește, oala cu mîncare aflată pe foc în aceste zile se va vărsa și va provoca arsuri copiilor. Din bătrîni, se știe că aceia care nu vor ține aceste zile și vor lucra vor avea parte de izbituri, de lovituri, de dureri circulare în jurul capului și vor avea mare pagubă în casă.
Praznicele Fecioarei Maria
Sfînta Maria e sărbătorită de mai multe ori în cursul anului bisericesc, prin praznice care comemorează momente importante din cursul vieții sale:
- 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului.
- 21 noiembrie: Intrarea în biserică a Maicii Domnului, cînd Sfinții părinți Ioachim și Ana au dus-o pe fiica lor Maria, în vîrstă de trei ani, la templu, unde ea va rămîne pînă la 14 sau 15 ani.
- 25 martie: Buna Vestire sau, popular, Blagoveștenia este praznicul în amintirea zilei în care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit-o pe Sfînta Fecioară că îl va naște pe Iisus.
- 15 august: Ridicarea la Ceruri sau Adormirea Maicii Domnului.
Un milion de Marii
Maria poartă multe nume și titluri pe care credincioșii i le-au atribuit de-a lungul timpului, în diferite credințe: Fecioara Maria, Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu, Cea plină de har, Preacurata, Maica Precista, Binecuvîntata Fecioară, Regina Cerurilor, Purtătoarea de Dumnezeu. Numele Maria înseamnă amărăciune și se pronunță în ebraică Miryam, în arabă, Miryam sau Maryam, în greacă, Septuagintei Mariam, în etiopiană, Ma-rya-m, în siriană Mart Maryam, în latina tîrzie, Maria. Mai mult de 7% dintre români au prenumele Maria, Mariana, Marin, Marian și sărbătoresc onomastica pe 15 august și pe 8 septembrie. Din cei peste 1,5 milioane de români cu aceste prenume, aproximativ 300.000 sînt bărbați, aproape 1,3 milioane sînt femei și peste 30.000 copii.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!