Bucatele și lucrurile sfințite de Paști au puteri magice
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
26.04.2019
Un vechi descântec zice că de Paști, punând în blid busuioc, usturoi și tămâie, le sorocești anume: cum se bucură păsările cerului și crengile pomilor și toată creștinătatea pe lume de Învierea Domnului, așa că se bucure de fața mea oricine m-a vedea!
Bucatele și lucrurile sfințite de Paști au puteri magice, de aceea se păstrează și se folosesc în tot timpul anului, ca leacuri, farmece și apărătoare de multe rele. Cum poți face asta. Bătrânii ne învață că, în seara Învierii, într-un coșuleț sau într-un castron se așează tot ceea ce este bine să fie sfințit: pască, mai multe ouă încondeiate , o bucățică de slănină, brânză, unt, odolean, hrean, usturoi, mac, sare, leuștean, tămâie, apoi busuioc, șervețelul cu care s-au lustruit ouăle înroșite și o lumânare. Coșul este dus la biserică de stăpânul casei, capul familiei. La miezul nopții, când se oficiază sfânta slujbă de Înviere a Domnului, creștinii se așază în două rânduri împrejurul bisericii, iar preotul trece printre dânșii sfințind bucatele din coșuri.
Cojile de ouă sunt bune pentru bolnavii de urechi
Cojile ouălor sfințite se păstrează și după Paști. Cu acestea se afumă bolnavii. În acest scop, suferindul este învelit în plapumă, din creștet până-n tălpi, iar jos, la picioare, i se pune o ulcică cu cărbuni aprinși, peste care se toarnă cojile de ouă. Se crede că fumul acestea este vindecător pentru boala de friguri, pentru bolnavii de urechi, pentru deochiați, speriați sau alte vătămături. Hreanul sfințit nu se servește numai la mâncare, ci se întrebuințează și ca medicament. După ce îl aduce acasă, de la Înviere, gospodina îl plantează, de regulă, iarăși în pământ. Dacă se îmbolnăvește vreo oaie, se taie hreanul sfințit în bucățele și se amestecă cu mâncarea ce i se dă animalului beteag. Cu usturoiul sfințit la biserică, se freacă trupul bolnavilor. Odoleanul se întrebuințează ca leac împotriva sperieturii. Rădăcina leușteanului se pisează mărunt și se dă vitelor bolnave de mâncare. În cazul furtunilor mari, se aprinde tămâie de la Paști, pentru a domoli ori întoarce furtuna. La fel, cu tămâie se afumă bolnavii. În blidul de Paști se pune busuioc, care a mai fost sfințit și la Bobotează. Chiar și șervețelul are putere de vindecare, mai ales pentru cine suferă de urechi.
Lumânarea de la Paști se păstrează din an în an
Lumânarea de la Paști se păstrează din an în an, ba uneori și câte 7 ani. Când casa e amenințată de grindină, e bine să aprinzi această lumânare împreună cu tămâia, ca să ferească și casa și gradina de stricăciunea pietrei.
Slănină de leac
Slănina sființită se întrebuințează pentru mai multe leacuri. Dacă face vreo vită sau vreun om vreo rană, atunci se unge cu slănină sfințită și-i trece. Dacă i s-a scrântit cuiva vreun picior sau vreo mână și se unge cu slănină de aceasta, asemenea îi trece. Dacă cineva are altă suferință trupească, se pune pe o lespede tămâie albă și neagră și slănină și se afumă bolnavul. Dacă este cineva bolnav de gât sau îl doare altă parte a trupului, se unge cu slănină locul vătămat. Dacă vreo vită sângerează sau pătimește de vreo altă boală, i se dă de mâncat slănină sfințită.
Sănătos peste tot anul ca hreanul
Cine mănâncă hrean sfințit, când vine de la biserică acasă, acela se zice să este iute și sănătos peste tot anul ca hreanul. Iar dacă se pune prin cofele cu apă, precum și în fântâni, apa se curăță de toate farmecele făcute prin fântâni de către vreo muiere pizmuitoare. Fântâna mâloasă capătă un gust mai curat și mai plăcut dacă se aruncă în ea hrean adus de la slujba Învierii. Tot hrean sfințit se taie și se amestecă în tărâțe și apoi se împrăștie în vie, ca să fie roditoare și ferită de blesteme. Sarea se aruncă în apă spre întocmirea gustului, dar, mai cu seamă, este păstrată pentru sfințirea fântânilor. Unii gospodari o dau amestecată prin mâncarea vitelor sau o întrebuințează și ca leac contra frigurilor și de albeață.
Usturoi, tămâie și busuioc, scutul cel mai puternic
O seamă de femei pun în blidul cu pască mai mulți căței de usturoi, din cauză că usturoiul sfințit, după credința lor, punându-se pământ, nicicând nu se strică, adică nu putrezește. Afară de aceasta, usturoiul servește la alungarea strigoilor de la casă. De aceea se și ung ușorii de la ușile grajdurilor cu usturoi sfințit, anume ca să nu se apropie răul de vite și cu deosebire de vacile cele mulgătoare, ca să le ia laptele. Usturoiul acesta frecat este, de asemenea, bun de dat pe oamenii cei bolnavi. Usturoiul, scutul cel mai puternic contra strigoilor, pociturilor și deochierilor, precum și apărător de boale, iar de mirosul tămâiei dracul fuge și nu se poate lipi de om. Sămânța de busuioc, sfințită, face ca busuiocul care va răsări, și crește dintr-însa, să înflorească mai frumos și să miroasă mai tare și mai plăcut. Toate aceste puteri, usturoi, tămâie și busuioc, întărite cu puterea lui Dumnezeu, devin un zid de apărare în jurul omului și nici un dușman nu se poate apropia. Înarmat cu aceste trei scuturi, chiar nesfințite, afară de usturoi, care e singur puternic, nu ai frică de nimic. Pe la miezul nopții, poți merge oriunde ai vrea, pe câmpii sau prin pădure, căci orice ți-ar ieși înainte nu-ți poate face nici un rău.
Iată ce zice și un descîntec din bătrâni: de Paști, punând în blid busuioc, usturoi și tămâie, le sorocești anume: cum se bucură păsările cerului și crengile pomilor și toată creștinătatea pe lume de Învierea Domnului, așa că se bucure de fața mea oricine m-a vedea!
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!