De ce creștinii nu sărbătoresc Paștele la aceeași dată
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
26.04.2019
Explicația ,,tehnică pentru sărbătorirea Paștelui ține de utilizarea a două calendare diferite
În 2019, Biserica catolică a celebrat Paștele pe 21 aprilie, în timp ce Biserica ortodoxă, pe 28 aprilie. Deși este cea mai importantă sărbătoare creștină, Paștele catolic și cel ortodox nu cad în aceeași zi decât rareori, așa cum s-a întâmplat, cel mai recent, în 2014 și în 2017.
O singură sărbătoare, două calendare
De ce creștinii nu sărbătoresc Paștele la aceeași dată deși au aceeași credință în Învierea Domnului? Inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două - cea Apuseană sub autoritatea Papei, și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele. De atunci, explicația ,,tehnică pentru sărbătorirea Paștelui ține de utilizarea a două calendare diferite. Așa se explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi). O parte a Bisericii Ortodoxe, printre care și Biserica din România sau Grecia, a renunțat însă la calendarul pe stil vechi atunci când sărbătorește Crăciunul, pe care toți creștinii (în afară de ruși și sârbi) îl celebrează la 25 decembrie. Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc și Paștele după calendarul gregorian.
Bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt. La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu primă Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular. Numele de nisan este de origine asiro-babiloniană și înseamnă luna fericirii. Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), și nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent. Așa încât data Paștelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară. Din motive de ordin confesional, bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, și după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.
Reforma Calendarului adoptată în Regatul României în 1919
Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Congresul interortodox desfășurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paștelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei. Însă, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian.
Când învie Isus al tău?
Prima conferință panortodoxă de la Rodi (1961) a introdus în programul pregătirii sinodului Bisericilor ortodoxe tema calendarului, care cuprinde și chestiunea Paștelui. Secretariatul pentru pregătirea sinodului a organizat studii la un înalt nivel. În 1977 (28 iunie 3 iulie) a organizat la Chambésy (Geneva) un simpozion inter-ortodox la care au participat episcopi, specialiști și trei observatori: din partea Bisericii catolice, a CEB și a Comuniunii anglicane. În 1982 (3-12 septembrie) a doua conferință panortodoxă pre-sinodală lua act de rezultatele studiilor făcute și de inexactitatea calendarului. Cu toate acestea, se afirmă că în situația actuală, poporul credincios al lui Dumnezeu nu este pregătit sau, cel puțin, nu a fost suficient de informat pentru a înfrunta și a accepta o schimbare în chestiunea stabilirii datei Paștelui. Discuțiile au revenit mai intens în actualitate din 2015 când, în mesajul său, Papa Francisc a invitat bisericile să schimbe data acestei sărbători importante. Biserica Catolică a început oficial tratativele cu cea Anglicană, în timp ce mai multe Biserici Ortodoxe au fost și ele de acord cu această schimbare.
Când învie Isus al tău? Isus al meu învie azi. Al meu săptămâna viitoare. E un scandal, a spus Papa Francisc, care propune o dată fixă și comună, simbolică, în care toți creștinii să sărbătorească Paștele. Iar a doua duminică din aprilie ar fi alegerea perfectă, crede Papa Francisc. Trebuie să ne punem de acord. Biserica Catolică este dispusă, din timpul lui Paul al VI-lea, să adopte o dată fixă și să renunțe la prima duminică după lună plină de după echinocțiul de primavară, a mai spus papa.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!