Creștinii ortodocși o prăznuiesc duminică pe Sfînta Parascheva, cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sînt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, în Bulgaria și Serbia credincioșii ortodocși o cinstesc de asemenea cu multă evlavie. Este cunoscută în popor și sub numele de Sfînta Vineri sau Vinerea Mare. Sfînta Parascheva este patroana spirituală a femeilor și ocrotitoarea îndeletnicirilor feminine: cusutul, gătitul mîncării, dar și aducerea pe lume a copiilor. Femeile însărcinate trebuie să se roage pe 14 octombrie Sfintei Parascheva, să aibă o naștere ușoară și un copil sănătos. De asemenea, trebuie să împartă din bucatele lor unor copii sărmani. Pentru sufletul morților se împart: pîine, lipie, must și vin roșu. De Sfînta Parascheva nu se manîncă nuci, castraveți și poame în forma de cruce. Tot tradiția spune că în acestă zi nu ai voie să coși, ca să nu-și pierzi ochii.
O copilă cu suflet
Parascheva și-a petrecut anii copilăriei în casa părinților, în satul Epivat, azi Boiados, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, azi Istanbul. L-a descoperit pe Dumnezeu de mică, iar pe la 15 ani, s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului. Într-o noapte, însă, pe cînd avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă acasă unde va muri. Împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul la 27 de ani.
Trupul neputred și minuni
A fost îngropată ca o străină, pentru că nimeni n-a știut cine e fata cernită. Dar Dumnezeu, voind s-o proslăvească, n-a lăsat-o uitării. Oamenii au găsit trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred și plin de mireasmă. Îndată au avut loc vindecări și minuni în urma rugăciunilor care se făceau lîngă cinstitele moaște. Se spune că, apoi, creștini din Epivat au zidit o biserică chiar pe locul în care au trăit părinții Paraschevei și unde ea însăși văzuse lumina zilei. Nu există date care să ateste în ce an a fost canonizată sfînta Parascheva de Patriarhia din Constantinopol. Moaștele Cuvioasei au stat în biserica Sfinții Apostoli din Epivat vreo două sute de ani, au fost strămutate apoi la Tarnovo, pentru 160 de ani. Apoi la la Belgrad pînă în anul 1521, cînd turcii au cucerit și acest oraș. Au fost mutate la Constantinopol, iar după 120 de ani, moaștele Cuvioasei au cunoscut ultima strămutare, de data aceasta spre pămînt românesc. Din anul 1641, după ce domnul Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol, drept recunoștiință, moaștele Cuvioasei Parascheva odihnesc la Iași.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!