Hristos a Înviat! Creștinii ortodocși sărbătoresc Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare pentru întreaga creștinătate.
Paștele este o sărbătoare a bucuriei, o bucurie asemănătoare celei a apostolilor cînd l-au văzut pe Iisus înviat. Iar salutul care se obișnuiește cu această ocazie este tot o expresie a acestei bucurii: Hristos a înviat! Adevărat, a înviat!.
În ziua de Paști nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion.
Prima zi de Paști aduce cu ea obiceiuri, tradiții și superstiții, purtarea hainelor noi, spălatul pe față cu ou roșu și apă neîncepută, ciocnitul ouălor sau scăldatul în apă curgătoare, fiind doar cîteva dintre acestea.
Tradiția spune că trebuie să te înnoiești în această perioadă deoarece îți aduce noroc. La țară, ăe vremuri, fetele și flăcăii obișnuiau în dimineața primei zile de Paște, înainte de răsăritul soarelui și fără să fie văzuți de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, ca să fie iuți, sprinteni, sănătoși, harnici și iubiți.
Duminică dimineața, există tradiția ca toți membrii familiei să se spele pe față cu apă neîncepută, în care se pune un ou roșu și un ban de argint: să fie sănătoși și cu fața frumoasă, argintul simbolizînd, de asemenea, și noroc la bani.
Alte vorbe din popor spun că este bine să mănînce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună.Potrivit tradiției, ouăle se ciocnesc în prima zi numai cap cu cap, în a doua zi, cap cu dos, iar în a treia zi dos cu dos.
Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paște se vor întîlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocniți are două gălbenușuri, e semn că vă veți căsători curînd.
La întoarcerea de la slujbă, lumînarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemînă la cumpenele de peste an.
În unele părți din Transilvania, în ziua de Paște, fetele se spalau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ținneau toaca pe un deal și o păzeau zi și noapte.
Obiceiul spălării obrazului în dimineața Paștelui
Spălatul obrazului în dimineața de Paște este un rirual care se pãstrazã încã în multe case, chiar și la oraș. La țarã, oamenii pun un ou roșu și o monedã de argint într-un lighean cu apã proaspãt adusã de la fîntînã. Toți ai casei se spalã, rînd pe rînd, dîndu-și fiecare cu oul cel roºu peste obraz ºi zicînd: Sã fiu sãnãtos (sãnãtoasã) și obrazul sã-mi fie roșu ca oul; toți sã mã doreascã și sã mã aștepte, așa cum sînt așteptate ouãle roșii de Paști; sã fiu iubit (iubitã) ca ouãle în zilele de Paști. Dupã aceea, luînd fiecare piesa de argint în mînã și dînd cu dînsa, de asemenea, peste fațã zice: Sã fiu mîndru (mîndrã) și curat (curatã) ca argintul. Fetele mai adaugã și cuvintele: Sã trec la joc (dans) din mînã în mînã ca și banul; sã fiu ușoarã precum cojile de ouã, care trec plutind pe apã. Multe femei spun cã de aceea își dau cu oul pe fațã, fiindcã ar dori ca fața sã le fie întotdeuna netedã și feritã de coșuri, de orice soi de bubulițe. În unele locuri, se pun în lighean și crenguțe de busuioc. Se zice cã acei ce se spalã astfel, vor fi onorați precum e onorat busuiocul.
La oraºș, oamenii se spalã întîi pe fațã cu apã rece și sãpun neînceput, apoi își trec pe obraji oul roșu și banul de argint.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!