Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, cel care a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile
La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Sfîntul și marele Proroc Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici și numele prorocului - Ilie Tesviteanul. Tradiția apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Prorocului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era preot. Se bucura de o cinstire deosebită din partea Bisericii, dacă ținem seama de faptul că ziua prăznuirii sale este însemnată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt proroc.
Legenda biblică
A trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos. Pe vremea aceea, împărățea peste Israel împăratul Ahab, acesta urmînd în răutate celorlalți împărați închinători la idoli. Văzînd Ilie atîta rătăcire de la dreapta credință și atîta orbire și întunecare, s-a dus înaintea lui Ahab și, după ce l-a mustrat pentru nebunia și idolatria lui, l-a amenintat, atît pe el, cît și pe poporul cel orbit și înșelat de el, că vor fi pedepsiți cu mare grozăvie de către Dumnezeu: În acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie!. Odată cu aceste cuvinte, s-a încuiat cerul și s-a făcut secetă mare, încît nici o picătură de ploaie sau rouă n-a căzut pe pămînt timp de trei ani și jumătate. Apoi, a urmat nerodirea pămîntului, lipsa de hrană și foamete în tot poporul. Ahab l-a amenințat pe Ilie cu moartea. Din această cauză, proorocul Ilie a fost nevoit să stea ascuns pînă au trecut anii de secetă. Ascunzătoarea sa a fost mai întîi aproape de pîrîul Cherit. Acolo a fost hrănit de un corb care-i aducea zilnic pîine. A stat și în casa unei văduve, din Țara Feniciei. Și acolo a fost hrănit minunat, căci bruma de făină și ulei ce avea acea văduvă s-a ajuns tot timpul cît a fost găzduit Ilie la ea. Acestei femei, Ilie i-a înviat și copilul care-i murise. Spre sfîrșitul anilor de secetă, pentru cunoașterea adevăratului Dumnezeu, Sfîntul Ilie îi propune împăratului să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel și să se roage mai întîi prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal. El a reușit să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoți ai lui Baal nu au reușit să facă. Sfîntul n-a murit, ci s-a înălțat la cer într-un car de foc, pe 20 iulie, atunci cînd e prăznuit. Minunile pe care le-a facut în timpul vieții sale l-au trecut în rîndul sfinților.
Sîntilie și dracii
Sfîntul Ilie, sfînt războinic al calendarului ortodox, a fost învestit de popor cu atributele zeilor tunetelor și fulgerelor. Ca și aceștia, el mînă un car de foc în timpul furtunilor și își trimite fulgerele către diavoli și păcătoși. La trăsura sa sînt înhămați doi sau patru cai albi, înaripați. Acolo, pe cer, Sfîntul Ilie aleargă printre nori, tună, fulgeră și trăsnește. Speriați, dracii se ascund pe pămînt: prin pomi, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar în corpul unor animale, în special cîini și pisici. Dorind să nu-i scape nici unul, trăsnește și arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care s-au ascuns dracii. Pentru a nu distruge lumea, Dumnezeu sau Maica Precista l-au lăsat ciung de mîna dreaptă, l-au asurzit sau i-au scos un ochi. Cu toate acestea, el continuă să alunge dracii și să-i omoare, lovindu-i cu biciul de foc ținut în mîna stîngă. Este bine ca în vreme de furtună, ferestrele și ușile caselor să nu fie lăsate deschise, ca să nu se poată strecura vreo spurcăciune de drac înăuntru și casa să fie trăsnită. În vreme de furtună, este bine să stai la luminișuri și mai bine să te plouă, căci la adăposturi toți dracii trag. Trebuie să-ți faci cruce des, căci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cînd i-a dat biciul în mînă: Ilie, în toate să dai, dar în cruce nouă să nu dai!
Miezul verii pastorale
Ziua de 20 iulie, ziua de cinstire a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul este numită și Sîntilie. În calendarul popular, ea marchează miezul verii pastorale, cînd ciobanii separă oile, iar pe munți se organizează vestitele Nedei și Sîntilii. Ca personaj profan, Sîntilie apare în tradițiile populare ca soldat, vînător, agricultor, crescător de animale, negustor de vite. Fiind ispitit și înșelat de drac, Sîntilie își omoară unul sau mai mulți membri ai familiei. Păcatele sînt ispășite de Sîntilie în diferite moduri. Scenariul ritual specific acestei zile conține descîntece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor, grindinei și ploilor torențiale.
Legenda Sf. Ilie
Cine a avut curiozitatea să urmărească și să-și noteze, de la an la an, informații despre cum este vremea în această perioadă a anului știe că, de regulă, în ziua de Sfîntul Ilie nu plouă. Ori plouă mult și înspăimîntător înainte, ori după această zi. De ce se întamplă așa ne spune o legendă știută de bunici. Sfîntul Ilie este foarte bătrîn și, ca orice bătrîn, moțăie mai mereu. Știind că se apropie ziua lui și că trebuie să le amintească oamenilor de biciul său înfricoșător, cînd se trezește îl întreabă pe Dumnezeu cît mai este. Dumnezeu, cunoscîndu-i planurile și dorința de a-i pedepsi aspru pe oameni pentru nelegiuirile lor, îl sfătuiește să doarmă fără grijă că mai este timp mult pînă la ziua lui. Sfîntul trimite spre pămînt ceva ploi cu tunete, fulgere și trăsnete ca pe un semnal a ceea ce urmează să se întîmple de ziua lui, și adoarme iar. Cînd se trezește, din nou îl întreabă pe Dumnezeu cît mai este pînă la ziua lui și află surprins și cu mare supărare că... a fost. Furios că i-a trecut ziua și diavolii și oamenii răi au scapat din nou nepedepsiți de biciul lui de foc, Ilie se înfurie și trimite spre pămînt fulgere, trăsnete și ploi care bagă frica în tot ce sulfă.
Peste 2.600 de brașoveni cu numele Sfîntului Ilie
Peste 2.600 de brașoveni își sărbătoresc azi ziua numelui, cu ocazia Zilei Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul. Numele acestui sfînt este mai răspîndit în rîndul bărbaților, Dintre cei 2.626 de sărbătoriți de azi, 2.247 sînt purtători ai prenumelui de Ilie sau Ilior. Alte 379 de persoane sărbătorite azi sînt femei cu prenumele de Ilinca, după cum spun reprezenanții Direcției Județene Comunitare de Evidență a persoanelor Brașov. Tuturor sărbătoriților acestei zile, DJCEP Brașov și Monitorul Expres le urează La mulți ani!
Credințe și tradiții populare
În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot acum se culegeau și plantele întrebuințate la vrăji și farmece.
Nu era voie să se mănînce mere pînă la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat și astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sînt-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfințite, crezîndu-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
De Sfîntul Ilie, românii își aminteau și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor morți. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau că să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morții se veselesc.
În popor s-a păstrat credința că, dacă plouă și tună de Sîntilie, merele și alunele vor fi viermănoase.
În această zi, apicultorii încep să reteze stupii și să ia mierea
Protectorul aviatorilor
Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este și Ziua Aviației române, acest sfînt fiind considerat, începînd cu anul 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor. Acest fapt se datorează felului în care s-a săvîrșit din viață, fiind purtat în văzduh pe un car de foc.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!