Duminică, 22 februarie, este Lăsata Secului pentru brînză, ouă, lactate, deoarece se intră în Postul Paștelui. În urmă cu o săptămână a fost Lăsata Secului pentru carne.
Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și se ține în Duminică Înfricoșatei Judecați, iar celălalt este pentru ouă, peste și lactate și se ține în Duminică Izgonirii din Rai a lui Adam. În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară. Această sărbătoare marchează și acel moment de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrîneze puterea de a păcătui.
În foarte multe localități din sudul țării, de pildă, se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței. În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin față tinerilor, organizați în echipe de cîte doi, avînd mîinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucată de halviță cu gură, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoană care prinde halviță în gură o primește drept recompensă.
O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grînelor. Acest obicei se practică pentru ca păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor. În unele sate din Covasna, dar și din județul nostru de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutînd totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin săvîrșirea acestui ritual se asigură și perpetuarea renașterii la viață.
În regiunea Munteniei, nurorile obișnuiesc să prepare plăcinte cu brînză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru ca relațiile lor să rămînă dulci și în timpul Postului Mare. Nu în ultimul rînd, se mai practică și obiceiul ca mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași cîte șapte sticle cu lapte, simbolizînd cele șapte săptămîni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!