Pe 15 august, creștinătatea ortodoxă prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare închinată Preasfintei Fecioare
De Sîntămăria Mare, peste 1,7 milioane de români își sărbătoresc onomastica
Creștinătatea închină ziua de 15 august sărbătorii Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfînta Maria Mare sau Sîntămăria Mare, este una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creștine. Deși este comemorarea sfîrșitului vieții pămîntești a Preacuratei Fecioare, nu este o sărbătoare tristă pentru creștini, deoarece semnifică de fapt începutul vieții veșnice a Maicii Domnului, în ceruri, alături de Fiul ei iubit. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este considerată și sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă, iar în această zi se sărbătorește și Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor. Sărbătoarea este cunoscută în Apus sub numele de Înălțarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Peste 2,2 milioane de români, din care peste 41.000 de brașoveni, își serbează onomastica de sărbătoarea Sfintei Maria.
A primit vestea morții sale de la un înger
Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria și-a dat obștescul sfîrșit, iar informații despre această sărbătoare nu există în Sfintele Evanghelii, ci doar în tradiția Bisericii. În scrierile părinților orientali se spune că Maica Domnului a fost înștiințată printr-un înger de mutarea ei din această viață. Deși Apostolii erau răspîndiți în lume pentru a propovădui Evanghelia la toate neamurile, au fost prezenți la eveniment, Sfînta Fecioară înștiințîndu-i asupra a ceea ce avea să se petreacă. După ce și-a pregătit toate cele spre înmormîntare, Maica Domnului s-a rugat, spunînd: Facă-se cu mine voia Fiului meu și Dumnezeului meu. După ce și-a luat rămas bun de la toți cei de față, a urmat momentul în care Domnul Însuși S-a coborît spre a primi în mîinile Sale sufletul ei cel sfînt. Atunci, ea a rostit: Fiule, în mîinile Tale îmi dau duhul meu. Acestea zicînd, își dădu duhul, ca și cînd ar fi căzut în somn. Era o adormire, nu o moarte, de unde și denumirea sărbătorii. Iar din acest moment multe minuni au fost: un tunet puternic s-a auzit și un vînt puternic i-a adus pe nori pe Apostolii răspîndiți în lume să propovăduiască Evanghelia. Dar cea mai mare minune a fost urcarea Maicii Domnului la cer, cu tot cu trup, dusă de îngeri. Apostolii înșiși, cînd au deschis mormîntul, l-au găsit gol, aflînd astfel primii de ridicarea cu tot cu trup a Preasfintei Fecioare la Ceruri, acolo unde se roagă de-a pururi pentru noi.
Maica Domnului este mama tuturor timpurilor
Maica Domnului este zidul de care se sfărîmă toate valurile pe care Satana le stîrnește împotriva planurilor lui Dumnezeu, împotriva lucrărilor lui Dumnezeu, împotriva Bisericii lui Hristos, împotriva tuturor fiilor Împărăției lui Dumnezeu. Iisus Hristos, în marea Sa iubire de oameni, ne-a oferit, ca pe un dar ceresc, pe Mama Sa, ca să ne fie tuturor mamă bună, mamă care nu îmbătrînește, mamă care nu moare, mamă care nu ne părăsește. Mai puternică decît rugăciunea tuturor îngerilor, drepților și sfinților este rugăciunea Maicii Domnului. Cînd nu îndrăznesc să-și ridice ochii spre dreptul Judecător, creștinii își îndreaptă privirile și glasul, cu încredere și umilință, către Maica Domnului, așa cum și-au îndreptat glasul și cei de la nunta din Cana Galileii, ce erau gata să cadă în mare rușine. Maica Domnului niciodată nu rămîne nepăsătoare, ci, pe toți cei care îi cer ajutor și izbăvire, îi apără de rușine și de necazuri, de osînda și de ispita cea rea.
Astăzi, femeile însărcinate se roagă pentru prunci sănătoși
În tradiția populară, Măicuța Domnului este socotită apărătoarea tuturor celor năpăstuiți de soartă. Deși este o sărbătoare, în multe locuri, în Moldova îndeosebi, oamenii care poartă numele Sfintei Marii nu-și serbează prin petreceri ziua onomastică, deoarece pe 15 august e Adormirea Maicii Domnului, și lasă asta pentru 8 septembrie, de Sîntămăria Mică. În această zi, dar și la Sfînta Maria de pe 8 septembrie, e bine ca femeile însărcinate să se roage la Maica Domnului să le ajute să nască ușor și să aibă copii sănătoși.
Paștele din mijlocul verii
Mulți dintre credincioși nu știu prea bine dacă ziua de Sfînta Marie este prilej de sărbătoare sau nu, încurcați de faptul că în ziua de 15 august Maica lui Iisus a murit. Prin urmare, oamenii nu știu dacă trebuie să se bucure sau nu în această zi. Este prilej de mare bucurie și sărbătoare, acest praznic fiind cunoscut și sub numele de «Paștele din mijlocul verii». Sînt multe zone în țară în care cu prilejul acestei sărbători se cîntă Prohodul, ca în Vinerea Mare. Este cea mai importantă sărbătoare închinată Maicii Domnului, iar dacă se cheamă sărbătoare înseamnă că este prilej de mare bucurie spirituală, a explicat părintele Constantin Stoica, reprezentant al Patriarhiei Române.
În iconografia tradițională, scena Adormirii este descrisă astfel:
Cîte o clădire în dreapta și în stînga icoanei. În mijlocul planului frontal se află Maica Domnului întinsă pe un pat, adormită cu mîinile încrucișate pe piept. La capul Maicii Domnului se află Sfîntul Apostol Petru, aplecat, ținînd în mîini o cădelniță și tămîind. În partea opusă, stă Sfîntul Apostol Pavel, tot aplecat, privind la Maica Domnului, cu mîna dreaptă întinsă către ea într-un gest care exprimă adîncă evlavie. Lîngă fiecare dintre cei doi mai sînt alți cinci apostoli, cu expresii pline de tristețe. În spatele patului, la mijloc, se afla Hristos într-o mandorlă a slavei. Este încadrat de îngeri, și, puțin mai departe, de sfinții ierarhi în veșminte liturgice. În capătul din stînga se află femei plîngînd. Hristos ține cu amîndouă mîinile sufletul mamei Sale sub forma unui prunc înfășat. El și Maica Domnului atît trupul cît si sufletul ei sînt reprezentați cu aureole. La fel și îngerii. Apostolii și ierarhii sînt reprezentați fără aureole, pentru a se scoare în evidență chipurile Mîntuitorului și Maicii Domnului. Din același motiv, îngerii - fețele, aureolele și veșmintele - sînt pictați în culori pale. Ierarhii, care se recunosc datorită crucilor mari de pe veșmintele lor, țin deschise Sfintele Evanghelii. Chiar dacă numele lor nu sînt încrise, după Dionisie din Furna, ei sînt Sfinții Dionisie Areopagitul, Ierotei și Timotei.
Peste 41.000 de brașoveni cu numele Sfintei Maria
41.319 persoane din județul Brașov poartă numele Sfintei Maria, acesta fiind cel mai popular nume printre brașoveni. Dintre sărbătoriții zilei de azi, majoritatea covîrșitoare sînt femei, 36.354 purtînd numele de Maria, Mariana, Marina, Marilena, Mioara, Marinela sau Marioara. La acestea se adaugă 4.962 de bărbați care poartă numele de Marian, Marin, Marinică și Marinel.
Se deschide sezonul de nunți
În tradiția populară, Sîntămăria Mare este ziua de celebrare a Zeiței Mamă, ajunsă la vîrsta senectuții și a morții. Cu această ocazie se deschide sezonul de nunți (16 august - 14 noiembrie), încep iarmaroacele și tîrgurile de toamnă, inițial întîlniri cultice, se fac praznice pentru pomenirea morților. Sîntămăria Mare deschide, în Calendarul Popular, ciclul sărbătorilor de renovare a timpului, Anul Nou, celebrat în preajma echinocțiului de toamnă, Sîntămăria Mică, Cîrstovul Viilor, Ziua Șarpelui. După această sărbătoare încep să coboare turmele de la munte, se angajează pîndarii la vii și se iau măsuri de protecție magică a podgoriilor, bărbații îsi schimba pălăria cu căciula.
Mii de credincioși, în pelerinaj la Sîmbăta
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie). Mai multe lăcașuri de cult din țară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului își serbează, astăzi, hramul. În țara noastră dragostea poporului și cultul pentru Maica Domnului sînt foarte puternice și de aceea i s-au închinat multe biserici și mănăstiri. Printre cele mai vestite se numără Mănăstirea Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Curtea de Argeș, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului - Nicula, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi. La Mănăstirea Constantin Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus, mii de credincioși se adună deja din ajun. După slujbă, pelerinii vor fi ospătați cu o masă caldă.
Ce se spune în popor despre această zi:
Dacă înfloresc acum trandafirii, e semn de toamnă lungă.
De Sîntămărie, fetele mari își fac de dragoste cu o buruiană numită năvalnic. Purtată în sîn, această buruiană are, se zice, puterea magică de a aduce pețitori, aceștia dînd năvală din toate părțile.
În unele zone ale țării, Sîntămăria era considerată sărbătoarea morților fiind pomeniți toți cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei și doar la Sfînta Maria Mică (8 septembrie) erau serbați cei vii cu asemenea nume.
l Acum se adună ultimele plante de leac, se tocmesc pîndarii pentru vii și se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii
Se împart struguri și prune pentru sufletul morților.
Între Sînte Mării se seamănă grîul.
La Sfînta Mărie Mare se culeg flori și se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sînt bune de leac.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!